2rh-252/13 — Încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2rh-252/13 Curtea Supremă de Justiţie Judecători: N.Cernat, S.Novac, S.Caitaz, I.Vîlcov, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Nicolae Clima, Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Grincu Felix şi SRL „Arboris- Com”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com” împotriva SA „MiF” şi Decencu Mihail, intervenient accesoriu BC „Banca Comercială Romană Chişinău” SA cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2012, CONSTATĂ : La 04 martie 2011 Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com” au depus o cerere de chemare în judecată împotriva SA „MiF” şi Decencu Mihail, intervenient accesoriu BC „Banca Comercială Romană Chişinău” SA cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea cererii reclamanţii au indicat că, la 05 octombrie 1994 a fost înregistrată SA „MiF”, care avea în calitate de acţionari pe Grincu Felix şi Decencu Mihail. La 26 martie 2006, Decencu Mihail şi Grincu Felix au decis să împartă patrimoniul întreprinderii SA „MiF”. Bunurile care la acel moment au putut fi partajate s-au împărţit între părţi, iar cele care erau în proces de înregistrare juridică, urmau să fie partajate ulterior. Pentru acest scop s-a încheiat Acordul privind organizarea relaţiilor din 29 martie 2006. Pentru executarea obligaţiilor asumate în acest act părţile au fost implicate în procese judiciare care au avut ca finalitate judiciară obligarea pîrîţilor la executare.

Reclamanţii susţin că din aprilie 2009, Decencu Mihail, acţionînd din numele SA „MiF”, a iniţiat acţiuni de intimidare a reclamanţilor, ca persoane care aveau interese în procesele judiciare intentate, adresînd plîngeri la Procuratura sect. Rîşcani. Potrivit reclamanţilor, în actele de intimidare Decencu Mihail a indicat că Grincu Felix a însuşit în proporţii deosebit de mari sume de bani şi bunuri a SA „MiF”, iar pentru acest fapt s-a solicitat tragerea la răspundere a acestuia. Fiind iniţiate acţiuni de investigări procedurale, organul de urmărire penală a propus neînceperea urmăririi penale, pe motiv că cele invocate sunt de competenţa instanţei de judecată şi nu constituie o infracţiune.

1 La fel, reclamanţii susţin că prin adresările sale, Decencu Mihail l-a învinuit pe Grincu Felix de organizarea accidentului rutier din 13 mai 2009, în care a fost implicat autoturismul lui Decencu Mihail, marca Lexus RX 400, nr. de înmatriculare K MD 400, iar aceste fapte au avut efecte negative în familia reclamanţilor, conducînd spre certuri şi alte situaţii stresante. Reclamanţii indică că drept consecinţe a acestor acţiuni a lui Decencu M., de către organele de drept au fost percheziţionate oficiul SRL „Arboris-Com”, precum şi apartamentul reclamanţilor şi baza de odihnă a reclamanţilor „Fenix Club”. Perchiziţia domiciliului reclamanţilor s-a făcut într-o durată de timp de peste trei ore, în prezenţa copiilor minori, care au fost stresaţi şi speriaţi de comportamentul şi prezenţa poliţiei în casa lor.

SRL „Arboris-Com” a susţinut că urmare a percheziţiei de la sediul societăţii, ce a fost în intervalul de timp orelor 10.05-16.15 au fost ridicate actele contabile, calculatoarele, imprimantele, ştampilele societăţii. Aceste cauze au generat agravarea sănătăţii reclamantului Grincu Felix care la 29 iunie 2009 a fost internat în spitalul în secţia recuperare cardiologica. Consideră reclamanţii că Decencu Mihail, este responsabil de cauzarea prejudiciului moral, întrucît în explicaţia sa către Procuratura sect. Rîşcani mun.Chişinău, a indicat expres că Grincu Felix şi Grincu Olesi sunt persoanele vinovate de faptul că SA „MiF” a pierdut cauzele civile în care a fost implicată, şi anume prin acţiunile acestora se aduc prejudicii SA „MiF”.

Prin această explicaţie se solicită expres începerea urmăririi penale împotriva lui Grincu Felix şi Grincu Olesi. Solicită Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com" încasarea de la SA „MiF” şi Decencu Mihail în mod solidar cu titlul de repararea a prejudiciului moral suma de a cîte 5 000 000 lei în beneficiul lui Grincu Ellada şi Grincu Olesi, suma de 10 000 000 lei în beneficiul lui Grincu Felix, venitul neobţinut în sumă de 2 600 000 lei în beneficiul lui Grincu Felix şi în sumă de 5 400 542,45 lei beneficiul SRL „Arboris-Com”.

Prin cerere suplimentară, Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com” şi-au concretizat pretenţiile, solicitînd încasarea sumelor cu titlul de reparare a prejudiciului moral cauzat prin denunţări neîntemeiate şi încasarea sumei de 1 745 404 dolari SUA în cu titlul de venit neobţinut prin netransmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, identificat prin nr.cadastral 010040501701 situat în mun.Chişinău str.Calea Orheiului nr.115, şi încasarea venitului ratat net în mărime de 4 269 177,32 lei în beneficiul SRL „Arboris-Com”, cauzat în urma punerii sub sechestru a averii. În susţinerea acestor pretenţii SRL „Arboris-Com” a reiterat că prin hotărîre judecătorească societăţii i s-a transmis în proprietate bunul imobil nr.cadastral 010040501701 situat în mun.Chişinău str.Calea Orheiului nr. 115, iar întrucît acesta nu a fost transmis reclamantului, potrivit raportului de expertiză, a ratat un venit în mărime de 1 745 404 dolari SUA.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 11 noiembrie 2011, acţiunea a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea în mod solidar de la SA „MiF” şi Decencu Mihail sumei cu titlul de repararea a prejudiciului moral: în beneficiul lui Grincu Ellada în mărime de 50 000 lei, în beneficiul lui Grincu Olesi în mărime de 50 000 lei, în beneficiul lui Grincu Felix în mărime de 150 000 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar de la SA „MiF” şi Decencu Mihail în beneficiul SRL „Arboris-Com” şi Grincu Felix a prejudiciului material cu titlu de venit neobţinut 2 în sumă de 1.745.404 dolari SUA şi 4 269 177,32 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, s-a dispus încasării în mod solidar de la SA „MiF” şi Decencu Mihail în beneficiul lui Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi, SRL „Arboris-Com” a cheltuielilor judiciare legate de plata taxei de stat în sumă de 1 100 lei.

S-a încasat de la Decencu Mihail în beneficiul statului, taxa de stat amînată pentru reclamanţi pînă la examinarea pricinii în fond în sumă de 24 900 lei. S-a încasat de la SA „MiF” în beneficiul statului, taxa de stat amînată pentru reclamanţi pînă la examinarea pricinii în fond în sumă de 49 000 lei. La 17 noiembrie 2011 Grincu Ellada, Grincu Felix şi Grincu Olesi au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului şi casarea parţială a hotărîrii contestate în partea ce ţine de încasarea prejudiciului moral, cu emiterea unei decizii prin care să fie modificat cuantumul prejudiciului moral de la 50000 lei la 300 000 lei pentru fiecare apelant. La 07 decembrie 2011 SA „MiF” şi Decencu Mihail la fel au declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 11.11.2011, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei hotărîri noi de respingere integrală a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09.02.2012, apelul declarat de Grincu Ellada, Grincu Felix şi Grincu Olesi a fost respins. Apelul declarat de SA „MiF” şi Decencu Mihail a fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 11.11.2011 şi emisă o hotărîre nouă prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea lui Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com” împotriva SA „MiF” şi Decencu Mihail, intervenient accesoriu BC „Banca Comercială Romană Chişinău” SA cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 1 745 404 dolari SUA şi 4 269 177,32 lei şi repararea prejudiciului moral. Totodată, a fost respins şi recursul declarat de Grincu Ellada, Grincu Felix şi Grincu Olesi împotriva încheierii Judecătoriei Rîşcani din 11.11.2011 de anulare a sechestrului.

Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 29.03.2012, a fost admisă cererea reprezentantului SA „MiF” parţial şi a fost dispusă obligarea lui Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com” să restituie cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3 000 lei SA „MiF”. Considerînd ilegale decizia Curţii de Apel Chişinău din 09.02.2012 şi decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 29.03.2012, Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com” le-au contestat cu recurs, solicitînd casarea lor şi emiterea unei hotărîri de admitere a cererii de apel depuse de ei şi respingerea cererii de apel depuse de SA „MiF” şi Decencu Mihail. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2012, recursul declarat de Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com” a fost respins şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 09.02.2012.

La 17.10.2012 Grincu Felix a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2012, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei revizuite, rejudecarea cauzei în ordine de recurs cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09.02.2012 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 11.11.2011. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 23 ianuarie 2013 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Grincu Felix. La 09.07.2013 Grincu Felix şi SRL „Arboris-Com” a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2012, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei revizuite, rejudecarea cauzei în ordine de 3 recurs cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09.02.2012 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 11.11.2011. În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC. În special, revizuenţii au indicat că, prin ordonanţa procurorului în Procuratura mun. Chişinău Octavian Pavlovschi din 13.03.2013, a fost încetată urmărirea penală în cauza 2009020580 din motivul lipsei în acţiunile numitului Grincu Felix Ion, a.n. 06.09.1971 a elementelor constitutive ale vreunei infracţiuni. Susţine revizuentul că instanţa de recurs a pus la baza soluţiei revizuite anume adresările pîrîţilor care s-au soldat cu intentarea mai multor cauze penale, ulterior conexate şi pe marginea căreia urmărirea penală continuă şi nu este emisă o hotărîre definitivă.

La 09.09.2013 revizuenţii au depus supliment la cererea de revizuire, prin care şi-au exprimat dezacordul cu argumentele invocate în referinţa intimaţilor. La 04.11.2013 revizuenţii au mai depus un supliment la cererea de revizuire, în care au reiterat argumentele sale referitoare la ordonanţa de încetare a urmării penale din 13.03.2013, cît şi impactul acesteia asupra aspectului de admisibilitate a raportului de expertiză ca probă. SA „MiF” şi Decencu Mihail au depus referinţă pe marginea cererii de revizuire înaintate, solicitînd respingerea ei ca inadmisibilă. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.

Potrivit art. 452 alin. (2) CPC, dezbaterile sînt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 09.07.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10.08.2012 şi temei de revizuire invocă lit. b) art. 449 CPC. Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost 4 şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Ordonanţa procurorului în Procuratura mun. Chişinău Octavian Pavlovschi din 13.03.2013 nu se încadrează în temeiul de declarare a revizuirii, prevăzut la lit. b) art. 449 CPC, deoarece nu întruneşte condiţiile impuse de legiuitor pentru admiterea lui. Or, circumstanţele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influienţeze esenţial soluţia dată de instanţă, adică să fie determinante pentru judecarea justă a cauzei. Înscrisul prezentat de revizuent nu poate fi reţinut ca atare, deoarece nu este de natură să influienţeze esenţial soluţia revizuită. În speţă, prin ordonanţa de încetare a urmăririi penale din 13.03.2013, a fost încetată urmărirea penală în cauza 2009020580 din lipsa elementelor componenţei de infracţiune.

În această cauză penală, au fost conexate mai multe cauze, pornite împotriva factorilor de decizie ai SRL „Arboris-Com”, precum şi împotriva expertului judiciar care a întocmit raportul de expertiză, Iu. Gavriliţa. 5 Revizuenţii susţin că instanţa de recurs a respins raportul de expertiză ca probă admisibilă din motiv că în privinţa expertului care l-a întocmit şi a persoanei care a prezentat acte în vederea efectuării acestei expertize, au fost intentate dosare penale pe faptul prezentării actelor false şi a dării concluziilor neîntemeiate. Or, analiza deciziei solicitate a fi revizuite, denotă faptul că instanţa de recurs a respins raportul de expertiză ca probă admisibilă şi pertinentă nu doar din motivele invocate de revizuent.

Astfel, Colegiul a susţinut opinia instanţei de apel privind respingerea concluziilor exepertului cuprinse în acest raport, din motiv că acestea nu conţin nici un argument că dauna determinată a fost cauzată anume în urma aplicării sechestrului asupra averii SRL „Arboris-Com” (f.d. 187, vol. II). Mai mult ca atît, un alt motiv de inadmisibilitate a acestei probe, a servit faptul că concluziile raportului de expertiză nr. 1819 din 20.08.2011 nu sunt pertinente şi concludente prin prisma art. 158 alin. (6) CPC. Prin urmare, instanţa de revizuire conchide că, la baza concluziei de inadmisibilitate a raportului de expertiză nr. 1819 din 20.08.2011 ca probă, au stat mai multe împrejurări şi nu doar faptul intentării dosarului penal în privinţa exoertului care l-a întocmit şi a persoanei care a prezentat actele pentru efectuarea lui.

Din considerentele menţionate, faptul că urmărirea penală a fost încetată, nu constituie o circumstanţă determinantă pentru reaprecierea acestui raport de expertiză şi, ca consecinţă, rejudecarea cauzei în ansamblul ei. În acelaşi timp, instanţa de revizuire reţine că, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei (art. 449 lit. b) CPC), este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii. Or, ordonanţa de încetare a urmăririi penale a fost emisă la 13.03.2013, adică ulterior adoptării deciziei a cărei revizuire se solicită. Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

6 Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, DISPUNE: Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Grincu Felix şi SRL „Arboris-Com” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2012, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Grincu Ellada, Grincu Felix, Grincu Olesi şi SRL „Arboris-Com” împotriva SA „MiF” şi Decencu Mihail, intervenient accesoriu BC „Banca Comercială Romană Chişinău” SA cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Iuliana Oprea 7