3rh-113/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: C.Gurschi, Iu.Sîrcu, N.Clima, 3rh-113/13 V.Doagă, Sv.Novac, Gh.Nicolaev, N.Gordilă, A.Harghel, G.Stratulat ÎNCHEIERE 12 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valeriu Doagă Tamara Chişca-Doneva Ion Arhiliuc Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima Ion Corolevschi Ghenadie Nicolaev Galina Stratulat examinînd cererea de revizuire depusă de Sergiu Balaban, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Balaban împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2012, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Balaban a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 19 septembrie 2012 Sergiu Balaban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.331/19 din 04 iunie 2012 s-a decis de a prezenta Procuraturii Generale materialele referitor la acţiunile judecătorului Sergiu Balaban pe marginea adoptării unei încheieri judecătoreşti la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, în scopul aprecierii şi pronunţării asupra acestora prin prisma prevederilor legale în vigoare. Afirmă că, potrivit Hotărîrii nr.397/21 din 19 iunie 2012, a fost admisă sesizarea Procurorului General şi dat acordul pentru pornirea urmăririi penale şi tragere la răspundere penală în privinţa judecătorului Judecătoriei Hînceşti, temporar transferat la Judecătoria Buiucani, mun.

Chişinău, Sergiu Balaban. Menţionează că în temeiul art. 25 din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 „cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii”, la adoptarea hotărîrilor contestate, a fost încălcată procedura de emitere/ adoptare a acestora din motiv că la data de 04 iunie 2012, cînd la CSM se examina plîngerea înaintată de CCCEC, în cancelarie Judecătoriei era înregistrat deja recursul CCCEC. în motivarea recursului au fost invocate aceleaşi temeiuri ca şi în plîngere, careva obiecţii asupra procesului- verbal nu au fost înaintate. La şedinţa Consiliului din data de 19 iunie 2012 a fost fixată întrebarea referitor la sesizarea Procurorului General cu privire la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală, pe cînd la data de 20 iunie 2012, la Curtea de Apel era fixat spre examinare recursul CCCEC.

Consideră reclamantul că prin adoptarea hotărîrii de a permite urmărirea penală în baza art. 307 şi 328 alin.(3) lit.b) Cod penal, adică pentru „pronunţarea cu bună- ştiinţă a unei hotărîri contrar-Legii” şi respectiv, „depăşirea atribuţiilor de serviciu de către judecător la pronunţarea aceleiaşi hotărîri”, s-a admis imixtiunea organelor de forţă în procesul de înfăptuire a actului de justiţie, pe caz nefiind adoptată o hotărîre definitivă. Totodată, reclamantul menţionează că Consiliul şi-a depăşit competenţa la adoptarea hotărîrilor contestate, plîngerea şi sesizarea Procurorului General trebuiau să fie examinate de Inspecţia judiciară însă ele au fost examinate direct de Consiliu. Un alt argument al reclamantului este faptul că la întrebarea, din Ordinea de zi a CSM de pe data de 04 iunie 2012, privind examinarea sesizării d-lui Alexei Secrieru, vicedirectorul al CCCEC pe marginea unei încheieri judecătoreşti la Judecătoria Buiucani, mun.

Chişinău, a fost fixat raportor d-nul N. Corochii, însă la şedinţă despre demers a raportat d-nul V. Creţu, căruia materialele au fost transmise în aceeaşi zi şi care, fizic nu a avut posibilitatea de a se pregăti. Întrebarea cu nr.4 din ordinea de zi a şedinţei din 04 iunie 2012 a fost inclusă în ordinea de zi, posibil că pe data de 03 iunie 2012, în acelaşi context, pentru şedinţa din 19 iunie 2012 nu a fost fixată pentru ordinea de zi întrebarea referitor la sesizarea Procurorului General cu privire la eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală, această sesizare este semnată cu data de 19 iunie 2012, înregistrată la Consiliu la data de 19 iunie 2012 şi examinată în aceeaşi zi, fapt ce contravine art. 16 pct.3) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 „cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii”, membrii Consiliului neavînd posibilitate de a se documenta cu conţinutul sesizării şi proiectul Hotărîrii.

La fel, este menţionat faptul în cazul în care circumstanţele cazului dat ar fi fost studiate minuţios din timp de toţi membrii CSM, transmise materialele Inspecţiei Judiciare şi ar fi fost motivată Hotărîrea Consiliului s-ar fi putut observa lipsa unei intenţii în acuzaţiile înaintate şi lipsa temeiului de a porni o urmărire penală. Mai invocă reclamantul că cu hotărîrile Consiliului a făcut cunoştinţă la data de 18 septembrie 2012, de aceea solicită ca acţiunea să fie considerată ca depusă în termen. Prin hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2012 cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Balaban a fost respinsă ca neîntemeiată. La 25 iunie 2013 Sergiu Balaban a depus cerere de revizuire împotriva hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2012, solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărîrii din 19 noiembrie 2012 cu rejudecarea cererii de chemare în judecată.

În motivarea cererii de revizuire a invocat, că întrebările discutate la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa reclamantului judecător au fost pregătite şi raportate de membrii ce nu fac parte din corpul magistraţilor, astfel că, circumstanţele cauzei au relevat serioase deficienţe structurale în procedura disciplinară desfăşurată în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi aparenţa unei atitudini discriminatorii a unei părţi a membrilor aceluiaşi Consiliu în soluţionarea cazului dat. În această ordine de idei, solicită ca Curtea să constate că procedura disciplinară în faţa Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost compatibilă cu principiile independenţei şi imparţialităţii, impuse de art.6 par.1 CEDO.

Totodată revizuientul a afirmat că Curtea Europeană în Hotărîrea din 09 ianuarie 2013, pronunţată în cauza Oleksandr Volkov c. Ucrainei (cerere nr.21722/11) a constatat, încălcarea art.6 din Convenţie prin faptul că reclamantul judecător al Curţii Supreme- nu a beneficiat de garanţiile privind „independenţa şi imparţialitatea instanţei” în procedura disciplinară desfăşurată în faţa Consiliului Superior de Justiţie a Ucrainei. Astfel invocă că hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2012 urmează a fi revizuită, în baza art. 449 lit. h) CPC, şi anume că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Studiind materialele dosarului, Colegiului Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. h) CPC revizuirea se declară în cazurile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. Or, din sensul normei enunţate rezultă că pentru a invoca în speţă aceste prevederi este necesar să existe o hotărîre de constatare a încălcării drepturilor sau libertăţilor fundamentale la examinarea pricinii date. Astfel de circumstanţe nu au fost constatate la caz, deci nu sunt temeiuri prevăzute de art.449 lit.h) CPC.

În consecinţă Colegiul specifică că, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Totodată se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, revizuientul în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut de prevederile art.449 CPC, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Sergiu Balaban ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiului Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Sergiu Balaban împotriva hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Balaban împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valeriu Doagă Tamara Chişca-Doneva Ion Arhiliuc Sveatoslav Moldovan Nicolae Clima Ion Corolevschi Ghenadie Nicolaev Galina Stratulat