3rh-101/13 — Contestarea actului administartiv

prima instanţă: A. Panov 3rh-101/13 instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, E. Fistican, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 28 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iuliana Oprea Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Ion Şiman, în pricina civilă la cererile de chemare în judecată a lui Şiman Ion împotriva Ministrului Culturii al Republicii Moldova, Focşa Boris, intervenient accesoriu Sorocovici Dinu cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2012, prin care a fost respins recursul declarat de Şiman Ion şi menţinută hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27 decembrie 2011, prin care acţiunea a fost respinsă, constată: La 13 iunie 2011, Şiman Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministrului Culturii al Republicii Moldova – Focşa Boris cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat că la 23 decembrie 2010, prin ordinul Ministerului Culturii nr.379, Sorocovici Dinu a fost desemnat în calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film” pe termen de un an, desemnarea fiind efectuată în conformitate cu hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11 noiembrie 2010. Indică că potrivit pct. 4 din ordin, acesta urma să fie adus la cunoştinţa SA „Moldova-Film”. Ulterior, prin hotărîrea Adunării generale din 28 decembrie 2010, la care Sorocovici Dinu a votat cu întregul pachet de acţiuni al statului (100%), a fost adoptat în redacţie nouă statutul societăţii, cu încălcarea mai multor norme din statutul în vigoare la acel moment, precum şi din lege. Menţionează că cu încălcarea normelor legale şi statutare au fost adoptate şi decizia Consiliului societăţii aprobată prin procesul-verbal nr. 11 din 11 ianuarie 2011, prin care la direct au fost încălcate drepturile lui de angajat şi de director al SA „Moldova-Film”.

Consideră că numirea lui Sorocovici Dinu în calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film” este ilegală, deoarece contravine prevederilor actului normativ invocat de însăşi emitentul ordinului, astfel, la emiterea ord. 379 din 23 decembrie 2010, Ministerul Culturii a ignorat pct.1 al Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11 noiembrie 2010 care stipulează că prevederile regulamentului cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice centrale.

Pct. 8 al Regulamentului stipulează, că împuternicirile reprezentantului statului sunt delegate funcţionarilor publici ai autorităţii abilitate, în pct. 12 din Regulamentul cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1053 din 11 noiembrie 2010, este prevăzut că „pentru desemnare în calitate de reprezentant al statului sînt selectaţi funcţionarii publici cu o vechime în serviciul public de cel puţin trei ani”, pe cînd Sorocovici Dinu nu a fost şi nu este funcţionar public, nu dispune de vechimea în muncă în serviciul public de 3 ani, de aceia şi numirea lui în atare calitate, contravenind normei indicate, este ilegală. Mai indică că conform pct.3 1) din Regulament, reprezentarea statului în societăţile comerciale cu cotă de participare a statului se realizează prin desemnarea unei persoane în calitate de reprezentant în temeiul unui act administrativ emis de conducătorul autorităţii abilitate respective.

Iar potrivit art.26 alin.(1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii. Contrar prevederii pct.4 din ordinul nr.379, acesta nu a fost adus la cunoştinţa SA „Moldova-Film” şi despre existenţa lui, reclamantul a aflat numai la 12 mai 2011. Menţionează că la data de 13 mai 2011 adresându-se cu o cerere prealabilă către Ministerul Culturii RM, privind declararea nulă a ordinului contestat, nu a primit răspuns. Consideră că acţiunile Ministerului Culturii RM şi ale lui Focşa Boris sunt acţiuni de persecutare, denigrare şi tortură psihică faţă de el.

Solicită anularea ordinului nr.379 din 23 decembrie 2010, emis de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, prin care Sorocovici Dinu a fost desemnat în calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film”, din 23 decembrie 2010 pe termen de un an şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 septembrie 2011, a fost atras în proces Sorocovici Dinu în calitate de intervenient accesoriu. În cadrul dezbaterilor judiciare, reclamantul Şiman Ion a depus o cerere de modificare şi completare a cererii di 13 iunie 2011, solicitînd anularea ordinului Ministerului Culturii RM nr.379 din 23 decembrie 2010, prin care Sorocovici Dinu a fost desemnat în calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film”, încasarea din contul pîrîţilor în beneficiul său a cîte 500000 lei de la fiecare, drept despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27 decembrie 2011, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2013, a fost respins recursul declarat de către Şiman Ion şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 februarie 2013, cererea de revizuire declarată de către Şiman Ion a fost respinsă ca inadmisibilă. La 28 mai 2013, Şiman Ion a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2012, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs cu dispunerea rejudecării recursului, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admiterea acţiunii în sensul formulat.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că pentru a demonstra adevărul, a hotărît să obţină şi alte documente, care ar demonstra că Sorocovuci Dinu a fost desemnat în calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film”, anume la 23 decembrie 2010 prin ordinul nr. 379, şi nu începînd cu 11 aprilie 2007, cum a stabilit eronat Curtea de Apel Chişinău prin hotărîrea din 27 decembrie 2011, care a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2012. Astfel, indică prin cererea din 20 august 2012 a solicitat de la Ministerul Culturii al RM informaţie, privind persoanele care au avut calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film” începînd cu anul 2006, informaţie însoţită de probe.

Afirmă că deoarece nu i sa oferit răspuns, a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat de a obliga Ministerul Culturii al RM să-i prezinte informaţia solicitată. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău, care a devenit definitivă şi irevocabilă, Ministerul Culturii al RM a fost obligat să-i prezinte informaţia ascunsă anterior şi anexele (ordinile) de desemnare a reprezentanţilor statului în SA „Moldova-Film”, în perioada 2006-2012.

Susţine că Ministerul Culturii al RM, a refuzat executarea hotărîrii irevocabile, din 05 noiembrie 2012, motiv din care s-a adresat executorului judecătoresc, iar la 28 mai 2013, a fost invitat la executorul judecătoresc, care i-a prezentat informaţia solicitată, ordinile Ministerului, care demonstrează că în anul 2006, reprezentant al statului în SA „.Moldova-Film” era Valeriu Ţurcanu, în anul 2007 era Svetlana Miron, în anul 2008, 2009 – Serghei Boboc, în anul 2010 era Elena Stratulat, iar începînd cu 23 decembrie 2010, Dinu Sorocovici. Insistă că, informaţia oficială privind desemnarea lui Sorocovici Dinu în calitate de Reprezentant al Statului în SA „Moldova-Film” a fost tăinuită de către Ministerul Culturi al RM, care a declarat că acesta este reprezentant al statului în SA „Moldova- Film” din anul 2007 şi a putut fi obţinută doar în urma unui proces de judecată şi prin executare silită.

Menţionează că anterior instanţele de judecată au emis hotărîri de respingere a cererilor sale de chemare în judecată, de recurs şi de revizuire bazîndu-se pe declaraţii false, parvenite de la reprezentantul Ministerului, şi nu în baza probelor cum prevede Codul de Procedură Civilă.

Mai invocă că documentele anexate, la fel cum şi materialele dosarului demonstrează cu lux de amănunt că Sorocovici Dinu a fost desemnat în calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film” contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 1053 din 11 noiembrie 2010. Consideră că odată cu apariţia probelor noi de care nu a dispus anterior şi prin care se demonstrează că în perioada 2006 - 23 decembrie 2010, calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film” o aveau cu totul alte persoane decît Sorocovici Dinu, instanţa are suficiente probe, care îi permit să declare nul ordinul Ministerului Culturii nr.379 din 23 decembrie 2010, privind desemnarea lui Sorocovici Dinu în calitate de Reprezentant al statului în SA „Moldova-Film”, deoarece ordinul contestat contravine Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1053 din 11 noiembrie 2010. În susţinerea cererii de revizuire Şiman Ion s-a referit la prevederile art. 449 lit. b) şi c) CPC.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuientul, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. lit. b) şi c) CPC, a prezentat în susţinerea cererii de revizuire copiile ordinelor Ministerului Culturii şi Turismului al RM, care confirmă că în anul 2006, reprezentant al statului în SA „.Moldova-Film” era Valeriu Ţurcanu, în anul 2008, 2009 – Serghei Boboc, în anul 2010 era Elena Stratulat, iar începînd cu 19 septembrie 2011, Sîrbu Vitalie.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuient în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultimul nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire.

Cât priveşte invocarea revizuientului că au fost descoperite înscrisuri probatorii care au fost reţinute de un participant la proces sau care n-au putut fi prezentate instanţei anterior, Colegiul menţionează că acestea nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, deoarece dispoziţiile procedurale la momentul depunerii cererii de revizuire nu instituie un asemenea temei de revizuire. Aici Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cererea de revizuire a fost depusă de către Şiman Ion la la 28 mai 2013, când deja erau în vigoare modificările operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr.155 din 05 iulie 2012, drept urmare a căror în conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Sub acest aspect, Colegiul reţine că deşi revizuientul a invocat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) CPC, ultimul nu a invocat nici un argument care ar indica la faptul că instanţa de recurs a emis hotărârea, revizuirea cărei se solicită în speţă, cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, fapt ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire. Alte argumente invocate în cererea de revizuire sunt apreciate critic de către instanţă, dat fiind faptul că acestea au fost invocate drept temei de revizuire în cererea formulată anterior, care au fost apreciate în corespunderile cu rigorile legii. În acest context, Colegiul remarcă că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 lit. b) şi c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Şiman Ion împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2012 în pricina civilă la cererile de chemare în judecată a lui Şiman Ion împotriva Ministrului Culturii al Republicii Moldova, Focşa Boris, intervenient accesoriu Sorocovici Dinu cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iuliana Oprea Tamara Chişca-Doneva