3rh-53/19 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-53/19

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Oleg Sternioală

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând cererea depusă de către Ion Șiman cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav

Moldovan, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Mariana Pitic,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ion Șiman împotriva Ministerului Culturii al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Dinu Sorocovici cu privire la contestarea actului

administrativ,

c o n s t a t ă:

La 13 iunie 2011, Ion Șiman a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministrului Culturii al Republicii Moldova – Focșa Boris cu privire la anularea

ordinului nr.379 din 23 decembrie 2010, emis de Ministerul Culturii al Republicii

Moldova, prin care Sorocovici Dinu a fost desemnat în calitate de reprezentant al

statului în SA „Moldova-Film”, din 23 decembrie 2010 pe termen de un an și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 26 septembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, a fost atras

în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Dinu Sorocovici.

În cadrul dezbaterilor judiciare, Ion Șiman a depus o cerere de modificare și

completare a cererii di 13 iunie 2011, solicitând anularea ordinului Ministerului

Culturii RM nr.379 din 23 decembrie 2010, prin care Dinu Sorocovici a fost

desemnat în calitate de reprezentant al statului în SA „Moldova-Film”, încasarea din

contul pârâților în beneficiul său a câte 500 000 de lei de la fiecare, drept despăgubiri

pentru prejudiciul moral cauzat, cât și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 decembrie 2011 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 mai 2013 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul

declarat de către Ion Șiman și a fost menținută hotărîrea primei instanțe.

Prin încheierea din 20 februarie 2013 a Curții Supreme de Justiție, cererea de

revizuire declarată de către Ion Șiman a fost respinsă ca inadmisibilă.

1

Prin încheierea din 28 august 2013 a Curții Supreme de Justiție, cererea de

revizuire declarată de către Ion Șiman a fost respinsă ca inadmisibilă.

La 17 octombrie 2019, Ion Șiman a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 23 mai 2012 și a încheierilor din 28 august 2013 a Curții Supreme de Justiție.

La 25 octombrie 2019, Ion Șiman a înaintat cerere de recuzare a judecătorilor

Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Iurie

Bejenaru, Nicolae Craiu, Mariana Pitic, Tatiana Vieru, Ala Cobăneanu, Galina

Stratulat, Dumitru Mardari, Ion Druță, Oleg Sternioală, Svetlana Filincova, Maria

Ghervas, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Liliana Catan, Iurie Diaconu și Ion

Guzun inclusiv a altor judecători, care nu mai activează în sistemul judecătoresc.

În susținerea cererii de recuzare, Ion Șiman a invocat prevederile art.49, 50 alin.

(1) lit.d) și e) și 52 Cod de procedură civilă.

În acest sens, a indicat că judecătorii nominalizați, nu sunt în drept să

examineze repetat cererea de revizuire, deoarece anterior au participat la examinarea

recursurilor depuse de către el împotriva actelor judecătorești de dispoziție a Curții

de Apel Chișinu.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

cererea de recuzare înaintată judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara

Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Mariana

Pitic, din următoarele considerente.

Prin dispoziția Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 48 din 29 martie

2019 „Cu privire la modificarea dispoziției nr. 128 din 28 decembrie 2018 și

dispoziției nr. 130 din 28 decembrie 2018”, în cadrul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ au fost constituite complete de judecată pentru

examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea

asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale

curților de apel, soluționarea cererilor de strămutare și judecarea recursurilor

declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 79 din

16 iulie 2019 cu privire la modificarea dispozițiilor nr. 48 din 29 martie 2019 și nr.

51 din 01 aprilie 2019, modificată ulterior prin dispoziția Președintelui interimar al

Curții Supreme de Justiție nr. 104 din 3 octombrie 2019, au fost modificate

completele de judecată în partea componenței nominale a judecătorilor din cadrul

completelor specializate în examinarea cauzelor de contencios administrativ și

civile.

Potrivit dispoziției nominalizate, a fost format completul de judecată nr. 1,

compus din magistrații: Tamara Chișca-Doneva (președinte), Sveatoslav Moldovan,

Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Mariana Pitic (judecători), pentru examinarea

recursurilor împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

La caz, Ion Șiman a înaintat cerere de recuzare, judecătorilor Curții Supreme

de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru, Nicolae

Craiu, Mariana Pitic, Tatiana Vieru, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Dumitru

Mardari, Ion Druță, Oleg Sternioală, Svetlana Filincova, Maria Ghervas, Vladimir

Timofti, Nadejda Toma, Liliana Catan, Iurie Diaconu și Ion Guzun inclusiv a altor

judecători, care nu mai activează în sistemul judecătoresc.

2

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) și (2) lit. b) și c) din Codul administrativ,

pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de

asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii

față de o exercitare imparțială a funcției. Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în

special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: și-a expus

părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în

privința unui participant la această procedură; și-a expus părerea în public cu privire

la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii.

În corespundere cu prevederile art. 202 alin. (4) din Codul administrativ,

recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul

de procedură civilă.

Articolul 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că,

propunerea de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la

începerea dezbaterii cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la

judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art. 53 și 54.

În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu

se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 25 octombrie 2019

Ion Șiman a înaintat recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara

Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Mariana Pitic,

Tatiana Vieru, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Ion Druță, Oleg

Sternioală, Svetlana Filincova, Maria Ghervas, Vladimir Timofti, Nadejda Toma,

Liliana Catan, Iurie Diaconu și Ion Guzun inclusiv a altor judecători, care nu mai

activează în sistemul judecătoresc.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că propunerea de recuzare este întemeiată pe faptul că judecătorii

Tamara Chișca-Doneva și Sveatoslav Moldovan au participat anterior la examinarea

cererii de revizuire (dosarul nr. 3rh-101/13), în plus judecătorul Tamara Chișca-

Doneva a participat la examinarea cererii de recurs (dosarul nr. 3r-689/12) și la

cererea de revizuire (dosarul nr. 3rh-21/13), iar judecătorii Mariana Pitic, Tatiana

Vieru, Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Ion Druță, Oleg

Sternioală, Nicolae Craiu, Svetlana Filincova, Maria Ghervas, Vladimir Timofti,

Iurie Bejenaru, Nadejda Toma, Liliana Catan, Iurie Diaconu și Ion Guzun, inclusiv

alți judecători, care nu mai activează în sistemul judecătoresc, au participat la

examinarea cauzelor conexe.

În această ordine de idei, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a

judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi

tălmăcite de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze

abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă

a justiției.

Cu referire la argumentele lui Ion Șiman privind imparțialitatea judecătorilor

la examinarea cauzei de contencios administrativ, Colegiul menționează că simpla

citare a normei legale, cât și careva dubii sau suspiciuni cu privire la obiectivitatea

3

și nepărtinirea magistraților nu pot servi drept argument justificat întru recuzarea

acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea

ce privește imparțialitatea lor.

Totodată, Colegiul atestă că argumentele invocate în această privință, de fapt,

sunt critici în adresa judecătorilor și în general în adresa întregului sistem

judecătoresc național, care au dreptul de a exista într-o societate democratică, însă,

pentru a constitui drept temei de imposibilitate a magistraților de a participa la

examinarea unei cauze concrete, acestea din urmă trebuie să fie însoțite de probe

suficiente.

În coerența celor enunțate supra, aluziile interpretate referitor la nepărtinirea

judecătorilor pe cauza dedusă justiției, care într-un mod sau altul ar dezavantaja un

participant la proces față de altul, nu pot fi interpretate în favoarea încadrării în

prevederile art. 50 alin. (1) lit. d) și e) al Codului de procedură civilă, precum și nu

poate constituit temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât temeiurile expuse

nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) și (2) lit. b) și c) din Codul administrativ.

Mai mult ca atât, după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de

recuzare, fapt omis de către Ion Șiman.

Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate anumite probe plauzibile în

susținerea argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorilor ce participă la examinarea cauzei, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le respinge ca declarative.

În această ordine de idei, după cum indică și jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, imparțialitatea în mod normal denotă absența prejudecății sau

părtinirii, existenta sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea

a făcut distincție între o abordare subiectivă și o abordare obiectivă. În ceea ce

privește al doilea test, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al judecătorului, există fapte care pot fi stabilite și care pot

trezi dubii în ceia ce privește imparțialitatea.

De altfel Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului promovează

constant principiul aparenței de imparțialitate, conform căruia esențial în derularea

unui proces echitabil nu este credința de imparțialitate a celui ce judecă, ci percepția

în acest sens a celui judecat.

Prin urmare, Colegiul conchide că în speță nu au fost constate anumite

circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului, iar

raportând circumstanțele constatate la prevederile legale enunțate, se apreciază drept

neîntemeiată cererea revizuentului Ion Șiman de recuzare a judecătorilor Curții

Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru,

Nicolae Craiu și Mariana Pitic.

Totodată, Colegiul atestă că pe lângă judecătorii menționați supra, Ion Șiman

recuză practic întreg corpul judecătoresc al Curții Supreme de Justiție, inclusiv

judecători care nu mai activează în sistemul judecătoresc.

În corespundere cu prevederile art. 52 alin. (5), (6) Cod de procedură civilă, în

proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru

aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se

admite: recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei. Сererea

de recuzare depusă contrar prevederilor alin.(5) din prezentul articol în care se

4

invocă alte motive decât cele prevăzute la art.50 și 51 nu se examinează și se

anexează la materialele dosarului printr-o încheiere protocolară.

Astfel, reținând norma legală la caz, Colegiul consideră necesar de a lăsa fără

examinare cererea de recuzare a celorlalți judecători ai Curții Supreme de Justiție

neimplicați în examinarea prezentei cauze.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) Cod administrativ, art. 52, 53, 269-270 ale

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea înaintată de către Ion Șiman cu privire la recuzarea

judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva, Sveatoslav

Moldovan, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu și Mariana Pitic.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Oleg Sternioală

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Nina Vascan

5