Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2464/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
22 august 2013
Părțile
Buga Valentin vs Firmei de Editare şi Reclamă ADV-Servis SRL, intervenienţi accesorii ÎS Camera Înregistrării de Stat, Notar public Viorica Şevciuc şi Nina Avram
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-2464/13 — Declararea nulităţii absolute a actelor juridice

prima instanţă – N. Costin dosarul nr. 2ra-2464/13 instanţa de apel – N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna ÎNCHEIERE 22 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Firma de Editare şi Reclamă „ADV-Service” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Buga Valentin, Fedişina Ludmila şi Spătaru Victor împotriva Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” Societate cu Răspundere Limitată, intervenienţi accesorii Întreprinderea de Stat „Camera înregistrării de Stat”, Notari Publici Viorica Şevciu şi Nina Avram cu privire la declararea nulităţii absolute a actelor juridice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Firma de Editare şi Reclamă „ADV-Service” Societate cu Răspundere Limitată şi menţinută hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 30 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 13 decembrie 2011, Buga Valentin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL, intervenienţi accesorii Fedişina (Oancea Ludmila), Spătaru Victor şi ÎS „Camera Înregistrării de Stat” cu privire la declararea nulităţii a actelor juridice.

În motivarea acţiunii a indicat că în anul 1989 a fost asociatul fratelui său, Buga Ion, în Firma de Editare şi Reclamă „Delta”, cu sediul în mun. Chişinău, str. Sciusev, 30. Susţine că în anul 1990 fratele său a decedat, respectiv a moştenit valoarea părţii lui sociale din Firmă, devenind astfel fondatorul Firmei de Editare şi Reclamă „Delta”. La fel, în anul 1992, a schimbat denumirea Firmei de Editare şi Reclamă „Delta” în „ADV-Servis” SRL şi a aprobat Statutul Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL, iar întreprinderea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la data de 01 octombrie 1992 cu numărul de înregistrare 102011345. Cota sa parte la acel moment constituia 60% din capitalul social, a d-nei Oancea Ludmila - 20% şi a lui Spătaru Victor - 20%.

Menţionează că din cauza problemelor de sănătate gravă a copiilor (ambii copii avînd handicap care necesită o îngrijire specială, motiv pentru care se afla des în România), necesitînd de mijloace băneşti pentru tratamentul acestora, în anul 1996 a decis să vîndă cota parte din capitalul social de 60%. Despre faptul că intenţionează să înstrăineze cota sa socială i-a comunicat lui Cepraga Marc cu care erau în relaţii de prietenie şi care în 1996 a insistat să-i vîndă anume lui cota sa de 60%. Afirmă că s-a înţeles cu Cepraga Marc să-i înstrăineze, prin vînzare-cumpărare, cu tot cu imobil, cota sa de 60% la preţul de 40 000,00 (patruzeci mii) dolari SUA, iar în scopul respectării dreptului preferenţial, respectiv au fost înştiinţaţii şi ceilalţi asociaţii: Oancea Ludmila, care deţinea 20% şi Spătaru Victor, care deţinea 20%.

Conform înţelegerii, Cepraga Marc urma să procure cota sa parte şi abia după achitarea integrală de către Cepraga Marc, urmau să fie efectuate modificări în contractul de constituire a Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL. Insistă că pînă în prezent, Cepraga Marc nu s-a achitat cu preţul stabilit între ei, respectiv dînsul nu s-a prezentat nici la un notar şi la 27 noiembrie 1998 nu a semnat nici un proces-verbal al Asociaţilor Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL. Mai mult ca atît, invocă că din cauza problemelor de sănătate a copiilor, dînsul nici nu s-a aflat în ţară din anul 1997 pînă în anul 2005, atît din lipsă de timp, cît şi din motiv că nu dispunea de buletin de identitate moldovenesc, iar penultima întîlnire cu Cepraga Marc a avut loc în anul 2005. Ultimul a promis că se achită în scurt timp, după care vor perfecta modificările în actele de constituire ale Firmei.

Prin urmare, susţine că la data de 14 decembrie 1998, nici nu a avut cum să se prezinte la notar pentru a da vre-un Acord cu privire la careva modificări în contractul de constituire al Firmei, fapt care i-a trezit o bănuială rezonabilă că Cepraga Marc a contrafăcut semnătura pe actele necesare pentru reînregistrarea firmei, în special semnătura sa din cererea depusă la 11 februarie 1999, prin care chipurile s-a solicitat Adunării Generale a întreprinderii excluderea lui din rîndul asociaţilor. Acţiune care a şi condus la întocmirea procesului-verbal nr.3 din 10 februarie 1999 a asociaţilor Firmei de a fi exclus din rîndul asociaţilor cu reîmpărţirea capitalului social al Firmei, întrucît cota de participare de 100% din capitalul social aparţine lui Cepraga Marc.

Spătaru Victor şi Fedişina Ludmila s-au alăturat cu cereri de sine stătător de partea reclamantului.

Solicită instanţei de judecată admiterea cererii şi a declararea nul Acordul cu privire la modificările din Contractul de constituire al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL, autentificat de notarul Şevciuc Viorica la 14 decembrie 1998 cu nr.2100, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat, ca fiind contrar legii, cît şi declararea nulă a actelor ce au stat la baza emiterii Acordului contestat, adoptate la Adunarea Generală din 27 noiembrie 1998 şi anume: cererea cu privire la introducerea modificărilor în documentele de constituire a Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL din 27 noiembrie 998, Procesul-verbal nr.1 din 27 noiembrie 1998 al Asociaţilor Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL prin care din rîndul asociaţilor s-au exclus Oancea Ludmila şi Spătaru Victor şi a fost primit în rîndul asociaţilor Cepraga Marc Tudor, prin care s-a reîmpărţit capitalul statutar al Firmei: Buga Valentin - 40% şi Cepraga Marc - 60%.

A declara nul Acordul cu privire la modificările în Contractul de constituire al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL, cu modificările din 14 ianuarie 1999, autentificat de notarul Nina Avram la 11 februarie 1999 cu nr.19, ca fiind contrar Legii, cît şi a declara nule actele care au stat la baza emiterii Acordului contestat: Cererea lui Buga Valentin din 11 februarie 1999, adresată Adunării Generale a Firmei privind excluderea sa din rândul asociaţilor, Procesul-verbal nr.3 din 10 februarie 1999 al Asociaţilor Firmei de Editare şi Reclamă „.ADV-Servis” SRL prin care din rîndul asociaţilor a fost exclus Buga Valentin şi a fost reîmpărţit capitalul social al Firmei, prin care cota de participare de 100% din capitalul social reprezintă aportul unic a lui Cepraga Marc; cererea din 10 februarie 1999 adresată Camerei Înregistrării de Stat cu privire la introducerea modificărilor în documentele de constituire a Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL, cu modificările din 14 ianuarie 1999. A radia din Registrul de Stat al Camerei înregistrării de Stat dreptul de proprietate a lui Cepraga Marc Tudor asupra cotei părţii sociale de 60% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL, cu restabilirea lui Buga Valentin în drepturile anterior deţinute de 60% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL.

Înscrierea lui în Registrul de Stat al persoanelor juridice în calitate de proprietar asupra cotei părţi sociale în mărime de 60% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Servis” SRL. Repunerea în termenul de prescripţie în conformitate cu art.116 CPC RM. Asigurarea acţiunii prin înscrierea restricţiilor la OCT Chişinău asupra imobilului cu suprafaţa de 157,4 m.p. din str. Sciusev, 30, mun. Chişinău, în scopul prevenirii dificultăţilor judecătoreşti ce pot surveni, cît şi în scopul prevenirii unei pagube materiale eminente, cît şi încasarea de la Cepraga Marc în beneficiul lui Buga Valentin a cheltuielilor pentru asistenţa juridică şi taxa de stat achitată. Prin încheierea Judecătoriei Grigoriopol din 14 martie 20012, au fost atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii notarii Viorica Şevciuc şi Avram Nina.

Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 30 noiembrie 2012, acţiunea a fost admisă integral şi sa declarat nul Acordul cu privire la modificările din Contractul de constituire al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL, autentificat de notarul Şevciuc Victoria la 14 decembrie 1998 cu nr.2100, înregistrat la Camera înregistrării de Stat, ca fiind contrar legii, cît şi declarate nule actele ce au stat la baza emiterii Acordului contestat, adoptate la Adunarea Generală din 27 noiembrie 1998 şi anume: Cererea cu privire la introducerea modificărilor în documentele de constituire a Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL din 27 noiembrie 998; Procesul-verbal nr.1 din 27 noiembrie 1998 al Asociaţilor Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL.

prin care din rîndul asociaţilor s-au exclus Oancea Ludmila şi Spătaru Victor şi a fost primit în rîndul asociaţilor Cepraga Marc Tudor, prin care s-a reîmpărţit capitalul statutar al Firmei: Buga Valentin - 40% şi Cepraga Marc - 60%.

S-a declarat nul Acordul cu privire la modificările în Contractul de constituire al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service”, cu modificările din 14 ianuarie 1999, autentificat de notarul Nina Avram la 11 februarie 1999 cu nr.19, ca fiind contrar legii, cît şi declarate nule actele care au stat la baza emiterii Acordului contestat: Cererea lui Buga Valentin din 11 septembrie 1999, adresată Adunării Generale a Firmei privind excluderea sa din rândul asociaţilor; Procesul-verbal nr.3 din 10 februarie 1999 al Asociaţilor Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL prin care din rîndul asociaţilor a fost exclus Buga Valentin şi a fost reîmpărţit capitalul social al Firmei, prin care cota de participare de 100% din capitalul social reprezintă aportul unic a lui Cepraga Marc; Cererea din 10 februarie 1999, adresată camerei înregistrării de stat cu privire la introducerea modificărilor în documentele de constituire a Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL, cu modificările din 14 ianuarie 1999. Prin aceiaşi hotărîre s-a dispusă radierea din Registrul de Stat al Camerei înregistrării de Stat dreptul de proprietate a lui Cepraga Marc Tudor asupra cotei părţii sociale de 60% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV- Service” SRL,

cu restabilirea lui Buga Valentin în drepturile anterior deţinute de 60% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL şi înscrierea lui în Registrul de Stat al persoanelor juridice în calitate de proprietar asupra cotei cotei- părţi sociale în mărime de 60% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL; Restabilirea cet. Fedişina Ludmila în drepturile anterior deţinute de 20% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” S.R.L.

şi înscrierea ei în Registrul de Stat al persoanelor juridice în calitate de proprietar asupra cotei-părţi sociale în mărime de 20% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV- Service” SRL; Restabilirea lui Spătaru Victor în drepturile anterior deţinute de 20% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL şi înscrierea lui în Registrul de Stat al persoanelor juridice în calitate de proprietar asupra cotei- părţi sociale în mărime de 20% din capitalul social al Firmei de Editare şi Reclamă „ADV- Service” SRL. Totodată, s-a încasat de la Cepraga Marc în beneficiul lui Buga Valentin cheltuielile de judecată pentru asistenţa juridică, în sumă de 5000 (cinci mii) lei şi şi 100 (una sută) lei cheltuielile pentru plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată.

La fel s-a încasat de la Ceparaga Marc în beneficiul lui Ludmilei Fedişina 100 (una sută) lei cheltuielile pentru plata taxei de stat, precum şi-n beneficul lui Spătaru Victor Vasile 100 (una sută) lei cheltuielile pentru plata taxei de stat. A fost anulat sechestrul aplicat pe bunul imobil din str. Şciusev-30 mun. Chişinău cu suprafaţa de 157,4 m/p. cu numărul cadastral 0100208.260.01, aplicat prin închierea judecătoriei Grigoriopol din data de 16 decembrie 2011. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013, a fost respins apelul declarat de Firma de Editare şi reclamă „ADV-Servis” SRL şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 01 mai 2013, Firma de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti, considerîndule, ilegale şi neîntemeiate, fiind emise cu aplicarea eronată a normei materiale şi procedurale. Astfel, indică că la caz au fost invocate prevederile art.199 alin.(1) Cod civil al RM, care reglementează manifestarea de voinţă a persoanei la încheierea actului juridic, consideră că instanţele de judecată în mod neîntemeiat au constatat că nu a existat manifestarea de voinţă la încheierea actelor contestate, ori acest fapt nu a fost probat de către reclamant în instanţa de judecată, obligaţie prevăzută de art.118 alin.(1) CPC . Actele contestate sunt legale şi semnate de toţi intimaţii. Instanţele de judecată au luat ca bază, raportul de expertiză nr.2454-2455 din 15 noiembrie 2011, pe cînd expertiza grafoscopică a fost efectuată în temeiul ordonanţei OUP sect.

Centru mun. Chişinău, iar deoarce expertiza nu a fost efectuată în cadrul examinării cauzei civile, acesta nu poate servi ca probă în condiţiile art. 122-123 CPC. Totodată art. 123 alin.(3) CPC, stabileşte expres că temeiurile degrevării de probaţiune, ori în speţă nu există sentinţă penală irevocabilă asupra cauzei penale. De asemenea, invocă că în cadrul examinării cauzei au fost atraşi în calitate de intervenienţi accesorii notarii care au autentificat actele contestate, fiind astfel verificat faptul manifestării consimţămîntului de către intimaţi. Susţine că instanţele au mai invocat şi dispoziţiile art. 207 alin.(1) Cod civil, potrivit cărora, actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită na poate avea nici un efect, însă potrivit alin.(2) aceluiaşi articol, Cauza actului juridic se prezumă pînă la proba contrară.

Prin urmare, cauza actului civil se prezumă valabilă pînă la proba contrarie, care în condiţiile art.118 alin.(1) CPC, urmează a fi dovedită de partea care o invocă în proces, în speţă, actele contestate au fost întocmite de către părţi, obiectul acestora fiind licit. Mai invocă că acţiunile civile sunt înaintate cu depăşirea termenului de prescripţie, ori art.74 al codului civil (în redacţia anului 1964) prevede un termen general de prescripţie de trei ani, fiind indicate la art. 86 Cod civil (în redacţia anului 1964) acţiunile imprescriptibile, care nu cad sub incidenţa cazului dat. Calcularea acestuia urmează a fi efectuată din anul 1998, ori atunci s-au întocmite actele supuse contestării, iar cerinţa de repunere în termenul de prescripţie urmează a fi argumentată şi probată, în sensul în care se confirmă faptul că părţile s-au aflat în imposibilitate de a înainta acţiunea.

în acest sens consider că toate argumentele invocate au un caracter declarativ. Menţionează că instanţa de fond a aplicat în acest sens dispoziţiile art. 216 alin.(3) Cod civil, care stabilesc imprescriptibilitatea acţiunii în nulitate absolută. De fapt, instanţa de fond nu a aplicat corespunzător norma art. 83 din Codul civil în redacţia anului 1964, incident raporturilor juridice stabilite în pricină potrivit principiului acţiunii legii civile în timp, prevederi analogice fiind conţinute în art. 271 din Codul civil în vigoare. Or, la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă, fără a fi necesară în acest caz aprecierea circumstanţelor invocate în motivarea pretenţiilor.

Opunerea prescripţiei revendicărilor înaintate de reclamant anihilează necesitatea aprecierii temeiniciei faptelor prin care acesta îşi argumentează cerinţele, pretinsul titular al dreptului material fiind sancţionat pentru pasivitate nejustificată prin stingerea elementului de protecţie juridică al acestui drept, astfel încît, în ipoteza dată, instanţa nu urmează să clarifice fondul unei cereri, care în mod inevitabil şi obiectiv urmează a fi respinsă pentru motivul depăşirii termenului de prescripţie. La fel invocă că instanţele judecătoreşti, la examinarea cauzei în fond au încălcat normele dreptului procedural, soluţionînd problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, or, intimatul a înaintat acţiunea exclusiv împotriva Firme de Editare şi Reclamă „ ADV-Service” SRL, nu şi împotriva persoanei fizice - Cepraga Marc care are statut de asociat în cadrul întreprinderii.

Consideră că atragerea şi respectiv participarea la examinarea cauzei în calitate de pîrît a persoanei fizice Cepraga Marc este una indispensabilă ori prin hotărea judecătorească acesta a fost lipsit de dreptul de proprietate asupra cotei - părţi ale sale din persoana juridică, fiind radiat astfel dreptul de proprietate, drept garant de Protocolul 1 art.1 al Convenţiei CEDO. Mai mult că, prima instanţă a dispus a dispus şi încasarea anume de la Cepraga Marc a cheltuielilor de judecată, nu şi de la persoana juridică Firma de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL. În context, invocă că atît potrivit cererii de chemare în judecată cît şi potrivit hotărîrilor de judecată adoptate ulterior, calitatea de pîrît o are exclusiv persoana juridică Firma de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL, eroare, care în opinia sa nu poate fi reparată altfel decît prin rejudecarea cauzei in primă instanţă.

În partea ce ţine de examinarea acţiunii intimatului Spătaru Victor, susţine că au fost invocate pretenţii separate în partea încălcării drepturilor lui, astfel s-a solicitat declararea nulităţii cereri care a stat la baza întocmirii actelor de modificare a statului şi anume : cererea nr.2147 din 06 aprilie1999 semnată de Spătaru Victor prin care se confirmă faptul că acesta este de acord cu excluderea sa din membrii întreprinderii, autentificată de notarul Viorica Şevciuc. De fapt în contextul art. 65 alin.(1) CPC, Spătaru Victor urma să aibă calitate procesuală de intervenient principal, fiind în drept să înainteze acţiune civilă în acest sens, iar instanţa urma să se pronunţe prin încheiere asupra acesteia.

Concomitent, menţionează că intimaţii Spătaru Victor şi Fedişina (Oancea) Ludmila au deţinut calitatea procesuală de coreclamanţi, înaintînd fiecare cerere de chemare în judecată, instanţa de fond odată cu admiterea examinării acţiunii acestora cu acţiunea iniţială a lui Buga Valentin, urma să se pronunţe asupra acestui fapt prin încheiere separată, fapt care nu a avut loc. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Firma de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Firma de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Firma de Editare şi Reclamă „ADV-Service” SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul Firmei de Editare şi Reclamă „ADV-Service” Societate Cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.