2ra-1625/13 — Repararea prejudiciului material

Judecătoria Ialoveni Dosarul nr. 2ra-1625/13 Judecător: G.Lungu Curtea de Apel Chişinău Judecători: M.Anton, I.Secrieru, A.Panov Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Maria Soltan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Mariei Soltan către Andrei Cosoi, privind încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2012, CONSTATĂ : La 07 martie 2012, Maria Soltan şi Constantin Soltan au înaintat o cerere de chemare în judecată către Andrei Cosoi, solicitînd încasarea sumei de 2 205 lei cu titlu de prejudiciu material şi 2 205 lei cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că, la 22 septembrie 2011, Andrei Cosoi, fiind responsabil de păşunarea vacilor cetăţenilor din s. Puhoi, r-l Ialoveni, a manifestat o neatenţie şi ca rezultat animalele i-au distrus un sector de teren cultivat cu porumb, ce aparţine cu drept de proprietate Mariei Soltan şi tatălui ei Soltan Constantin, care ulterior la 05 iunie 2012 a decedat. Susţine reclamanta, că potrivit estimărilor efectuate de specialiştii de la Primăria s. Puhoi şi de la Direcţia Agricultură a Consiliului raional Ialoveni s-a stabilit, că au fost distruse 490 kg porumb boabe cu costul a unui kg - 4,50 lei, în sumă de 2 205 lei. Solicită reclamanta încasarea din contul lui Cosoi Andrei în beneficiul său a sumei de 4 410 lei, ce constituie 2 205 lei cu titlu de prejudiciu material şi suma de 2 205 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 03 august 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat de la Andrei Cosoi în beneficiul Mariei Soltan prejudiciul material cauzat în sumă de 2 205 lei şi taxa de stat achitată în sumă de 150 lei. Pretenţiile referitor la încasarea prejudiciului moral în sumă de 2 205 lei au fost respinse ca neîntemeiate. Împotriva hotarîrii menţionate, Andrei Cosoi a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă. 1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2012, apelul a fost admis, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 03 august 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, de către prima instanţă au fost stabilite circumstanţele cauezi, însă au fost aplicate eronat normele de drept material. A fost indicat că reclamanta nu a prezentat probe care ar confirma suma pretinsă, iar actul Comisiei de specialişti de la Primăria s. Puhoi s-a efectuat în lipsa lui Andrei Cosoi şi este lovit de nulitate absolută. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 05 martie 2013, Maria Soltan a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 03 august 2012, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă.

În argumentarea recursului recurenta a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. În speţă, Maria Soltan a indicat că instanţa de apel nu a dat apreciere hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 05.12.2011, unde este demonstrat că în lanul de porumb a pătruns o cireadă întreagă de vite. Mai indică că intmatul Cosoi Andrei nu a fost prezent la întocmirea actului la faţa locului deoarece a refuzat să se prezinte. Cosoi Andrei a depus referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea lui ca neîntemeiat. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de avocatul Soltan Maria a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi a referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Colegiul susţine ca fiind legală şi întemeiată soluţia dată de prima instanţă. Soluţia dată de instanţa de apel este ilegală, deoarece decurge din interpretarea greşită a circumstanţelor cauzei şi, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural aplicabile la soluţionarea litigiului.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, prin actul de constatare la faţa locului din 22.09.2011, a fost stabilit că loturile de pămînt cu suprafaţa de 0,17 ha, care aparţie lui Soltan Maria şi 0,11 ha ce aparţin lui Soltan Constantin, în total 0,28 ha, au fost semănate cu porumb. Pe unele părţi ale acestui lot s-au depistat urme proaspete de vite şi ştiuleţii aproximativ pe 50 % din parcelă lipsesc şi se văd urme de mîncare a vitelor (f.d. 9). Prin certificatul Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie a Consiliului raional Ialoveni nr. 54 din 28.09.2009, s-a confirmat că recolta aproximativă de porumb la un sector de 0,28 ha constituie 980 kg porumb boabe (f.d. 8). Conform certificatului de preţ al ÎM „Piaţa Centrală”, la 22.09.2009 s-a înregistrat preţul la un kg de porumb de 4,50 lei (f.d.

10). 2 Din considerentul că Cosoi Andrei nu a dorit benevol să recupereze prejudiciul cauzat, Soltan Maria s-a adresat în instanţa de judecată cu această cerinţă, solicitînd totodată şi repararea prejudiciului moral cauzat în mărimea pagubei materiale. Instanţa de fond a admis parţial acţiunea, dispunînd încasarea de la Cosoi Andrei în beneficiul lui Soltan Maria prejudiciul material în sumă de 2 205 lei. În rest, pretenţiile au fost respinse. Instanţa de apel a casat această soluţie şi a emis o hotărîre nouă de respingere a acţiunii, motivînd prin aceea că, reclamanta nu a prezentat probe care ar confirma suma pretinsă, iar actul Comisiei de specialişti de la Primăria s. Puhoi s-a efectuat în lipsa lui Andrei Cosoi şi este lovit de nulitate absolută.

Colegiul consideră soluţia dată de instanţa de apel ilegală, deoarece decurge din interpretarea greşită a circumstanţelor cauzei şi, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material aplicabile la soluţionarea litigiului. Astfel, după cum rezultă din materialele pricinii, drept temei al pretenţiilor sale, reclamanta a invocat răspunderea delictuală. Potrivit art. 1398 alin. (1) CC, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. La caz, este constatat prin actele cauzei că vinovat de deteriorarea ştiuleţilor de porumb din lanul Mariei Soltan se face îngrijitorul vitelor Cosoi Andrei.

Faptul că anume pîrîtul era în acea zi responsabil de păşunatul vacilor, este confirmat prin declaraţiile martorilor şi nu este negat de Cosoi Andrei. Însă, litigiul a apărut pe marginea întinderii acestui prejudiciu, pîrîtul considerînd că nu a fost cauzat, deoarece doar o vită a pătruns în lanul reclamantei, pe cînd reclamanta susţine că i-a fost deteriorată jumate din roadă. În acest sens, Soltan Maria invocă Actul de constatare la faţa locului din 22.09.2009, întocmit de Comisia administrativă a Primăriei com. Puhoi. Or, acest act are valoare juridică deplină şi constituie înscris probator valabil în confirmarea mărimii prejudiciului material cauzat proprietarului terenului. În această ordine de idei, constatarea nulităţii absolute a Actului de constatare la faţa locului din 22.09.2009 de către instanţa de apel este eronată.

În conformitate cu prevederile art. 216 CC, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanţa de judecată sau prin acordul părţilor (nulitate relativă). Potrivit art. 217 alin. (1) şi (2) CC, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. Potrivit art. 220 alin. (1) CC, actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sînt nule dacă legea nu prevede altfel. În speţă, nu se atestă situaţia de nulitate absolută a actului de constatare, iar nulitatea relativă urmează să fie invocată şi dovedită de părţi.

Astfel, recunoaşterea nulităţii absolute a unui act juridic se poate face doar în temeiurile prevăzute de Codul civil. Or, neparticiparea lui Cosoi Andrei la întocmirea Actului de constatare la faţa locului, nu se regăseşte ca condiţie de declarare a nulităţii absolute şi, prin urmare, nu constituie un atare temei. 3 Mai mult ca atît, după cum rezultă din materialele cauzei, pîrîtul a fost invitat să participe la întocmirea acestui Act, dar a refuzat să se prezinte la faţa locului. Prin urmare, instanţa de apel eronat a aplicat prevederile acestor norme legale, deoarece nici una din părţi nu a solicitat declararea nulităţii absolute a acestui act. În acelaşi timp, prin recunoaşterea nulităţii absolute a acestui act juridic de către instanţă, au fost depăşite limitele de examinare a acţiunii, deoarece obiectul prezentului litigiu a constituit încasarea prejudiciului cauzat şi nu nulitatea actelor juridice.

Or, instanţa de apel urma să dea apreciere acestui înscris prin prisma art. 121 şi 130 CPC, dar nu să constate nulitatea lui. Drept urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că argumentele aduse de Soltan Maria şi-au găsit confirmare în cadrul examinării prezentului recurs. Ţinînd cont de faptul că prima instanţă a constatat şi a elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială şi procesuală, adoptînd o hotărîre legală şi întemeiată, iar instanţa de apel a adoptat o hotărîre ce reiese din aprecierea eronată a circumstanţelor cauzei, ce a dus la aplicarea eronată a legii materiale şi procedurale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa decizia instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit.f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Soltan Maria. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2012 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 03 august 2012 în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Mariei Soltan către Andrei Cosoi, privind încasarea prejudiciului material şi mora. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4