- Dosarul nr.
- 3ra-1165/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 iulie 2013
- Părțile
- SRL Bercut vs Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău
- Pe scurt
- Înregistrarea subiectului impozabil
3ra-1165/13 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: A. Pahopol dosar nr.3ra-1165/13 DECIZIE 10 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru Galina Stratulat, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către reprezentantul societăţii cu răspundere limitată „Bercut”, directorul Zubriţchi Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către societatea cu răspundere limitată „Bercut” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La data de 07.08.2012 SRL „Bercut” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.
Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, reclamanta SRL „Bercut” a indicat că, activitatea SRL „Bercut” este stopată din anul 2006 din motivul retragerii ilegale a licenţei pentru activitatea de învătămînt de către organele de stat al Republicii Moldova. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis cererea firmei SRL „Bercut” şi a emis o hotărîre privind încălcarea art. 1 din protocolul 1 al Convenţiei Europene. Astfel, subdiviziunile firmei SRL „Bercut” amplasate pe str. Armenească, 45 şi în oraşul Străşeni, str. Unirii, 9, nu au fost închise, pentru că firma nu şi-a închis activitatea, s-a stopat şi informaţia prezentată în organul fiscal despre subdiviziunile sale.
De asemenea, sînt eronate concluziile deciziei nr. 1382/2A privind neajustarea veniturilor, întocmirea neconformă a declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit, majorarea pierderilor fiscale pentru perioada 2009 şi neînregistrarea ca contribuabil al TVA la efectuarea livrărilor impozabile într-o perioadă de 12 luni consecutive în sumă ce depăşeşte 300000 lei. În baza încheierii de judecată din 23.01.2009 familiei Donu i-a fost transmis în contul achitării datoriei în sumă de 300000 lei imobilul firmei SRL „Bercut”, situat în 1 oraşul Străşeni, str. Unirii, 9. Aceasta tranzacţie a fost interpretata de către IFS mun. Chişinău, ca livrări de mărfuri impozabile atribuite la art. 112 alin (1) Cod fiscal, însă aceasta declaraţie nu se atribuie la cazul dat.
Pe parcursul perioadei de activitate 01.02.2008-01.02.2009, reclamanta SRL „Bercut” a calculat venituri doar în sumă de 24081,10 lei. Alte livrări de mărfuri s-au servicii nu au fost făcute. Din aceste motive firma nu s-a eschivat intenţionat de la înregistrarea în calitate de plătitor de TVA. Reclamanta SRL „Bercut” a solicitat recunoaşterea ilegală a refuzului IFS mun. Chişinău, anularea deciziei nr. 1382/2A din 04.05.2012, precum şi anularea parţială a a deciziei IFS mun.
Chişinău nr. l382/2A din 04.05.2012, şi anume în partea referitoare la: încasarea la buget a 6812 lei TVA, încasarea la buget a 2484 lei pentru neachitarea în termen a TVA; aplicarea pentru încălcările legislaţiei a 9815 lei - amenda pentru diminuarea venitului impozabil pentru perioada 2008- 2010; aplicarea pentru încălcările legislaţiei a 6812 lei - amenda pentru eschivarea de la calcul şi plata a TVA în sumă de 6812 lei; aplicarea pentru încălcările legislaţiei a 4087 lei - amenda pentru neînregistrarea în calitate de plătitor de TVA; aplicarea pentru încălcările legislaţiei a 4000 lei - amenda pentru prezentarea informaţiei neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27.02.2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocînd netemeinicia şi ilegalitatea deciziei enunţate, reprezentantul SRL “Bercut”, directorul Zubriţchi Vladimir, la data de 29.03.2013. în termen legal a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii. În motivarea amplă a recursului, reprezentantul recurentei SRL “Bercut” a indicat în esenţă că, de către prima instanţă au fost aplicate greşit normele de drept material, manifestată prin neaplicarea legii care urma să fie aplicată, prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, precum şi prin interpretarea eronată a legii.
În acest context, a indicat că, prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 23.01.2009 a fost confirmată tranzacţia de împăcare, încheiată între familia Donu şi recurenta SRL “Bercut”, prin care ultima i-a transmis familiei Donu în contul datoriei în sumă de 300000 lei imobilul situat în oraşul Străşeni, str. Unirii, 9. Prima instanţă în mod eronat a calificat resepctiva tranzacţie ca livrări de mărfuri impozabile conform art. 112 alin. (1) Cod fiscal. Reprezentantul recurentei SRL “Bercut” a mai indicat că, pe parcursul perioadei 01.02.2008-01.02.2009 au fost calculate venituri în sumă de 24081,10 lei. Prin urmare, recurenta SRL “Bercut” nu s-a eschivat de la înregistrarea în calitate de plătitor de TVA.
Conform art. II alin. (8) din Legea nr. 155 din 05.07.2012, termenul de declarare a recursului împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel şi împotriva deciziilor instanţelor de apel pronunţate pînă la 2 intrarea în vigoare a prezentei legi este de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau deciziei motivate. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul SRL „Eleronteh” declarat în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Astfel, din actele şi lucrările pricinii în şedinţa de judecată s-a stabilit că, în baza controlului fiscal la faţa locului prin metoda verificării totale, efectuat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău privind respectarea legislaţiei fiscale de către SRL “Bercut” pentru perioada de activitate 01.01.2008- 29.02.2012 a fost emis actul de control nr. 5-652013 din 06.04.2012 şi decizia nr. 1382/2A din 04.05.2012 cu privire la sancţionarea recurentei SRL “Bercut”, (f.d.13-18). Astfel că, prin decizia IFS pe mun.
Chişinău nr. 1382/2A din 04.05.2012 au fost indicate următoarele încălcări de către recurenta SRL „Bercut” şi anume: prezentarea informaţiei neveridice despre sediul subdiviziunilor sale din oraşul Străşeni, str. Unirii, 9 şi din mun. Chişinău, str. Armeneasca, 45; neajustarea veniturilor în suma de 50020 lei, rezultată din înstrăinarea clădirii din oraşul Străşeni, str. Unirii, 9 în perioada anului 2009; întocmirea neconformă a declaraţiei persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit pentru perioada 2009-2010. Astfel, ca rezultat al încălcărilor menţionate, SRL „Bercut” a contribuit la majorarea pierderilor fiscale pentru perioada anului 2009 cu suma de 14142 lei şi la diminuarea venitului impozabil cu suma de 65434 lei inclusiv anul 2008 - 12328 lei, 2009 - 47104 lei, 2010 - 6002 lei.
Totodată, s-a indicat încălcarea privind neînregistrarea ca contribuabil al TVA la efectuarea livrărilor impozabile într-o perioadă de 12 luni consecutive în sumă ce depăşeşte 300000 lei. Depăşirea plafonului de peste 322485 lei a fost înregistrată în ianuarie 2009. Fapt care a atras după sine la necalcularea şi neachitarea TVA în sumă de 6812 lei de la prestarea serviciilor de locaţiune în sumă de 40871 lei pentru perioada februarie-septembrie 2009, (f.d.17-18). La data de 21.06.2012, recurenta SRL „Bercut” a adresat o cerere prealabilă intimatului Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, prin care a solicitat anularea deciziei a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 1382/2A din 04.05.2012, (f.d.19-21, 23). Prin decizia nr. 164 din 17.07.2012, intimatul Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.
Chişinău a informat recurenta SRL „Bercut” despre respingerea 3 argumentelor acesteia din urmă, cu menţinerea anularea deciziei a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 1382/2A din 04.05.2012, (f.d.24-25). Prin încheierea Judecătoriei Străşeni din 23.01.2009, emisă în cadrul cauzei civile la cererea lui Leonid Donu, Liudmila Donu şi Serghei Donu către SRL „Bercut” cu privire la încasarea datoriei, a fost confirmată tranzacţia de împăcare între părţi şi s-a dispus transmiterea în proprietate către Leonid Donu, Liudmila Donu şi Serghei Donu imobilul situat în oraşul Străşeni, str. Unirii, 9, iar aceştia se refuză de la încasarea datoriei de la SRL „Bercut” în mărime de 300000 lei şi a penalităţii în mărime de 857700 lei, (f.d.58-59).
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. b) Cod fiscal, contribuabilul are obligaţia să se pună la evidenţă la organul fiscal în a cărui rază îşi are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare), să prezinte informaţiile iniţiale şi să comunice modificările ulterioare cu privire la sediul său, sediul subdiviziunilor sale structurale. Iar, conform dispoziţiei art. 5 pct. 29) Cod fiscal, subdiviziunea reprezintă unitatea structurală a întreprinderii, instituţiei organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală secţie, magazin, depozit etc), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia. În acest context, instanţa de recurs reţine concluzia primei instanţe în favoarea încălcării comise de către recurenta SRL „Bercut” referitor la prezentarea informaţiei neveridice despre sediul subdiviziunilor din oraşul Străşeni, str. Unirii, 9 şi din mun.
Chişinău, str. Armeneasca, 45. Or, argumentele recurentei SRL „Bercut” privind sistarea activităţii subdiviziunii nu şi-au găsit confirmare la materialele cauzei. Conform art. 93 pct. 3) Cod fiscal, prin livrare de mărfuri se înţelege transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.
Iar, potrivit art. 93 pct. 6) Cod fiscal, livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător. Potrivit prevederilor art. 3 alin. (l) din Codul Fiscal, legislaţia fiscală se compune din Codul Fiscal şi din alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta. Conform pct. 1) al Instrucţiunii privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17.03.1997, în cazul înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, urmează a fi eliberat document primar cu regim special.
4 În temeiul dispoziţiei art. 112 alin. (1) Cod fiscal (în redacţia legii în vigoare în 2009), subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 300000 lei. Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai tirziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea.
Reieşind din normele legale sus-indicate, instanţa de recurs remarcă soluţia instanţei de fond privind obligativitatea eliberării a unui document primar cu regim special de către recurenta SRL „Bercut” în legătură cu contractul de tranzacţie din 23.01.2009, prin care s-a convenit transmiterea în proprietatea lui Leonid Donu, Liudmila Donu şi Serghei Donu imobilul situat în oraşul Străşeni, str. Unirii, 9, în contul încasării datoriei datoriei de la recurenta SRL „Bercut” în mărime de 300000 lei şi a penalităţii în mărime de 857700 lei. Prin urmare, respectiva tranzacţie este considerată drept livrarea impozabilă. Se reţin a fi contrare normelor legale argumentele reprezentantului recurentei privind neatribuirea tranzacţiei, ca fiind livrări de mărfuri impozabile.
În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (2) Cod fiscal, proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător. Conform pct. 3) din Regulamentul privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14.03.2007, obiectul calculării uzurii sînt mijloacele fixe folosite, (aflate în exploatare) în activitatea de întreprinzător şi supuse uzurii. În această ordine de idei, prima instanţă corect a reţinut încălcarea comisă de către recurenta SRL „Bercut” în legătură cu deducerea uzurii calculate din mijloacele fixe.
În împrejurările enunţate se reţine a fi legală şi întemeiată soluţia primei instanţe cu privire la respingerea acţiunii, rezultată din justa aplicare a normelor de drept material, procedural, dovedirea circumstanţelor considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, precum şi constatarea circumstanţelor importante pentru examinarea pricinii. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către reprezentantul recurentei sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea primei instanţe.
În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. a), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: 5 Se respinge recursul declarat de către reprezentantul societăţii cu răspundere limitată „Bercut”, directorul Zubriţchi Vladimir. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27 februarie 2013, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către societatea cu răspundere limitată „Bercut” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac 6