- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 29 ianuarie 2021
- Stat pârât
- MDA
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Damaschin împotriva Republicii Moldova
Traducere în română Auto
Comunicat la 29 ianuarie 2021 Publicat la 15 februarie 2021 SECȚIUNE Cerere nr. 16192/18 Igor DAMASCHIN împotriva Republicii Moldova depusă la 26 martie 2018 OBJETORUL CAUZULUI Cererea se referă la condamnarea reclamantului de a înșelat societatea pentru care a lucrat prin raportarea cheltuielilor care au fost mai mari decât în realitate, precum și de a pune în buzunar diferența de preț. El se plânge că un număr de martori nu au fost auziți de niciun tribunal, în timp ce alții nu au fost auși în recurs și că instanțele nu au reușit să se bazeze pe anumite dovezi prezentate de apărare, cum ar fi un raport de experți. Cazul susține o problemă în temeiul art. 6 § 1 din Convenție. A existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție?
În special, a fost observat principiul „igualtății armelor” și a examinat în mod direct toate martorii a căror mărturie a fost invocată în condamnarea reclamantului (Dan c. Moldova, nr. 8999/07, 5 iulie 2011)? Au dat motive relevante și suficiente pentru deciziile lor?
Communicated on 29 January 2021 Published on 15 February 2021
SECOND SECTION
Application no. 16192/18 Igor DAMASCHIN against the Republic of Moldova lodged on 26 March 2018
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The application concerns the applicant’s conviction of defrauding the company for which he worked by reporting expenses which were higher than in reality, and pocketing the difference in price. He complains that a number of witnesses were not heard by any court, while others were not heard on appeal, and that the courts had failed to reason their apparent refusal to rely on certain evidence submitted by the defence, such as an expert report. The case raises an issue under Article 6 § 1 of the Convention.
QUESTION TO THE PARTIES
Has there been a breach of Article 6 § 1 of the Convention? In particular, was the principle of “equality of arms” observed and did the domestic courts directly examine all the witnesses whose testimony was relied on in convicting the applicant ( Dan v. Moldova , no. 8999/07, 5 July 2011)? Did they give relevant and sufficient reasons for their decisions?