3ra-947/13 — Contestzarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-947/12 prima instanţă: A. Gavriliţa DECIZIE 22 mai 2012 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” împotriva Biroului vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2012 prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 09 septembrie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux”a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.l din 07 aprilie 2011, încheiat între Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” în calitate de cumpărător şi Poya-Tech CO în calitate de vânzător, reclamantul a cumpărat bunuri destinate importării şi comercializării, şi anume pelicule autoadezive din materiale plastice în rulouri cu lăţimea 20 cm. La 05 august 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux”, a depus declaraţia vamală completată nr. 3029I19101 privind declararea mărfii introduse pe teritoriul Republicii Moldova, anexând documentele necesare pentru vămuirea acesteia. Susţine reclamantul că la 11 august 2011, Biroul vamal Chişinău, a emis actul de inspecţie nr.3029, prin care a majorat valoarea mărfii în vamă în sumă de 26298, 17 lei.

Nefiind de acord cu actul de inspecţie privind majorarea valorii mărfii în vama, la 08 august 2011 a depus cerere prealabilă în adresa pârâtului. 1 Prin răspunsul nr. 28/11-10512 din 20 septembrie 2011, Biroul vamal Chişinău, a respins cererea prealabilă, din motivul că verificarea corectitudinii determinării valorii în vamă s-a realizat în conformitate cu procedura stabilită de actele normative în vigoare. Consideră reclamantul că actul de inspecţie nr.3029 din 11 august 2011, privind majorarea valorii mărfii în vamă, este ilegal şi pasibil a fi anulat.

Menţionează reclamantul, că, la declararea valorii în vamă la mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, a utilizat metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform art. 7(2), art. 11 al Legii cu privire la tariful vamal şi pct.13 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 600 din 14 mai 2002. Indică reclamantul că, necătînd la faptul prezentării tuturor actelor ce atestă corectitudinea executării prevederilor legale în executarea procedurii de determinare a valorii în vamă, şi anume, a metodei de determinare a valorii în vamă valorii tranzacţiei cu mărfurile respective şi preţului efectiv plătit, Biroul vamal Chişinău nu a respectat această procedură şi a emis actul de inspecţie la declaraţia vamală, obligând reclamantul să majoreze valoarea în vamă a mărfii şi să achite suplimentar drepturile de import în mărime de 26298, 17 lei.

Astfel , Biroul vamal Chişinău a determinat desinestătător valoarea în vamă a mărfii, prin utilizarea directă a metodei de rezervă de declarare a valorii în vamă. Consideră reclamantul ilegale acţiunile Biroului vamal Chişinău ce ţin de recalcularea valorii în vamă a mărfii, deoarece constatările menţionate de pârât în actul de inspecţie şi care se referă la încălcarea de către reclamant a prevederilor pct. pct. 13, 14. 15 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 600 din 14 mai 2002, nu sunt întemeiate, deoarece reclamantul a prezentat toate documente prevăzute de acest Regulament care confirma în mod univoc valoarea în vamă a mărfii importate.

Cere reclamantul Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” anularea actului de inspecţie nr.3029 din 11 august 2011 . La 30 septembrie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a depus cerere de majorarea a pretenţiilor, solicitând anularea actului de inspecţie nr.3029 din 11 august 2011, obligarea Biroului vamal Chişinău să restituie reclamantului suma drepturilor de import încasate suplimentar (f.d. 38-39). La 28 mai 2012, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a depus cerere de majorarea a pretenţiilor, solicitând anularea actului de inspecţie nr.3029 din 11 august 2011, obligarea Biroului vamal Chişinău să restituie reclamantului suma drepturilor de import încasate suplimentar în mărime de 26298, 17 lei (f.d.

66). 2 La 15 octombrie 2012, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a depus cerere de majorarea a pretenţiilor, solicitând anularea actului de inspecţie nr.3029 din 11 august 2011, obligarea Biroului vamal Chişinău de a aplica metoda de calcul a valorii în vamă a mărfii importate, conform art. 10 alin. (2) şi art. 11 a Legii privind tariful vamal, obligarea Biroului vamal Chişinău să restituie reclamantului suma drepturilor de import încasate suplimentar în mărime de 26298, 17 lei (f.d. 130-133). Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2012 acţiunea a fost respinsă ca nefondată. La 27 noiembrie 2012, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a declarat recurs nemotivat, iar la 23 aprilie 2013, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a declarat recurs motivat împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii.

Conform art. 30 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ hotărârea instanţei de contencios administrativ poate fi atacată în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece la materialele pricinii nu există dovada recepţionării hotărârii primei instanţe expediate conform scrisorii de însoţire din 11 martie 2013 (f.d.158).

Recurentul, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux”, în motivarea recursului, a indicat că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată din considerentele că la judecarea pricinii instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, incorect a aplicat şi a interpretat normele de drept material. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. 1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărâre. Din actele pricinii s-a stabilit că în temeiul contractului de vânzare- cumpărare nr.l din 07 aprilie 2011, încheiat între Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” în calitate de cumpărător şi Poya-Tech CO în calitate de vânzător, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a cumpărat bunuri destinate importării şi comercializării, şi anume pelicule autoadezive din materiale plastice în rulouri cu lăţimea 20 cm (f.d. 67-74). În scopul vămuirii loturilor de marfă, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a depus la Biroul Vamal Chişinău declaraţia vamală nr. 3029I19101 din 05 august 2011 (f.d.

5). 3 În temeiul obligaţiunilor funcţionale, Biroul Vamal Chişinău, efectuând vămuirea loturilor de marfă, verificând corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă şi oportunitatea aplicării metodei pentru determinarea valorii în vamă, a stabilit, că declarantul, nu a respectat prevederile art. 13, 14, 15 a Hotărârii Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002 şi în temeiul art. 8 pct. 3) şi art. 17 a Legii cu privire la tariful vamal, a majorat valoarea mărfii în vamă cu 26298, 17 lei. În acest sens, autoritatea vamală a întocmit actul de inspecţie nr.3029 din 11 august 2011 (f.d.

20). La 08 septembrie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a depus cerere prealabilă în adresa Biroului vamal Chişinău, prin care a solicitat anularea actului de inspecţie nr.3029 din 11 august 2011. Prin răspunsul nr. 28/11-10512 din 20 septembrie 2011, Biroul vamal Chişinău, a respins cererea prealabilă, din motivul că verificarea corectitudinii determinării valorii în vamă s-a realizat în conformitate cu procedura stabilită de actele normative în vigoare (f.d. 138-140). Prima instanţă, examinând pricina în fond, prin hotărârea din 26 noiembrie 2012 a respins acţiunea ca nefondată. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile primei instanţe neîntemeiate, rezultate din aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt care impune casarea hotărârii pronunţate.

Conform art. 5 al. (2) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997, modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse şi scoase de pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Astfel, potrivit Acordului de la Marrakesh privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, la care Republica Moldova a aderat prin Protocolul din 08 mai 2001, ratificat prin Legea Nr.218-XV din 01 iunie 2001, taxele vamale se evaluează la valoarea reală care este valoarea de tranzacţie. Prin derogare de la această regulă, dreptul autorităţii vamale de a stabili, printr-o echivalenţă verificabilă, o altă valoare vamală este recunoscută numai în cazul imposibilităţii de determinare a valorii reale şi în situaţia unor dubii rezonabile privind veridicitatea valorii declarate de importator.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră nejustificate concluziile primei instanţe cu privire la respingerea acţiunii ca nefondate prin abordarea art. 8 a Legii cu privire la tariful vamal, din următoarele considerente.

Instanţa de recurs menţionează că potrivit materialelor pricinii rezultă că la momentul vămuirii, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a prezentat la declaraţia vamală nr. 3029I19101 din 05 august 2011 următoarele documente: contractul de vânzare - cumpărare nr. 1 din 07 aprilie 2011, factura comercială invoice nr.11-CAT-001 din 2 iunie 2011, scrisoarea de trăsură 4 internaţională prevăzută de convenţie CMR seria MC nr.0096295din 04 august 2011, paşaportul tehnic al mijlocului de transportnr.92501369 şi 092501321, certificatul de origine nr.EBl 1FA13141 din 14 iunie 2011, certificatul ecologic, dispoziţia de plată în valută străină nr.309 din 25 mai 2011, în sumă de 23540 dolari, declaraţia vamală a ţării de export nr.24227391, calculul cheltuielilor de transport nr. facturii CRKI700603 din 03 august 2011, declaraţia electronică nr.50006/6/108959, paking list nr. 1 i -CAT-001 din 2 iunie 2011, conosamentul prevăzut de convenţia ONU cu privire la TIR nr.6101 din 12 iunie 2011, factura pro forma nr. 11 -CAT-001 din 2 iunie 2011, permisul conducătorului internaţional de vehicul nr.049501577 şi poliţa contractului de asigurare nr.0803639965000 (f.d.

10-15, 67-125). La declararea valorii în vamă la mărfurile introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a utilizat metoda 1 şi anume metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau care urmează să fie plătit, însă Biroul Vamal Chişinău, refuzând să accepte valoarea declarată a aplicat metoda de rezervă. Instanţa de recurs menţionează că autoritatea vamală nu a prezentat probe concludente şi pertinente referitor la legalitatea acţiunilor colaboratorilor vamali şi necesitatea majorării valorii în vamă, iar datele indicate în declaraţiile iniţiale coincid cu valoarea mărfii stipulată în actul de însoţire, şi anume facturile comerciale, care sunt parte integrantă a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” şi agentul economic.

În conformitate cu preambulul Acordului referitor la aplicarea art. VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), la care Republica Moldova este parte, în cazul în care valoarea în vamă nu poate fi determinată conform metodei 1, trebuie să se recurgă la procesul de consultaţii dintre autoritatea vamală şi importator cu scopul de a determina baza valorii în vamă. În procesul de consultaţii părţile trebuie să se schimbe reciproc cu informaţia de care dispun, pentru a determina pivotul, elementul esenţial de determinare a valorii în vamă a mărfurilor.

Prin prisma celor menţionate mai sus, instanţa menţionează că, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a prezentat toate actele justificative, care confirmă date reale şi veridice despre preţul tranzacţiei, greutatea reală, valoarea în vamă a mărfii, valoarea ce urmează a fi stabilită doar în baza metodei nr. 1. Instanţa de recurs notează că, materialul probator administrat în procesul examinării cauzei denotă cu certitudine, că actul de inspecţie a fost adoptat ilegal.

Astfel, potrivit pct. 1) lit. v) din Ordinul Serviciului Vamal nr. 480-O din 18 decembrie 2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu, actul de inspecţie este documentul electronic ASYCUDA World întocmit pe parcursul fiecărei etape a procedurii informatice de declarare a mărfurilor, pe baza constatărilor privind completarea declaraţiei 5 vamale cu date eronate sau nereale referitoare la încadrarea tarifară, valoarea în vamă, felul, cantitatea sau originea, cuantumul obligaţiei şi modul de aplicare a facilităţilor vamale. Prin urmare, autoritatea vamală, pe parcursul etapei de verificare a corectitudinii determinării de către declarant a valorii în vamă a mărfii şi în rezultatul constatărilor privind completarea declaraţiei vamale cu date justificate, neîntemeiat a dispus întocmirea actului de inspecţie.

Potrivit prevederilor art. 7 Legii cu privire la tariful vamal în cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective, iar dacă autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege. Potrivit art. 8 alin.(3) al Legii enunţate, în cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant nu sunt veridice sau nu sunt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de lege.

Potrivit art. 10 alin.(2) al Legii enunţate, principala metodă dintre cele specificate în Lege, este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă La caz, sunt aplicabile şi dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 600 din 14.06.2002 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit pct. 13 al Hotărârii enunţate, în baza pct. 2 al art. 7 din sus-numita lege, pentru confirmarea veridicităţii datelor privind valoarea în vamă anunţată şi a datelor suplimentare referitor la ea, declarantul este obligat să prezinte la cererea autorităţii vamale documentele menţionate.

Potrivit pct. 14 al aceleiaşi Hotărâri, în cazul în care pentru confirmarea valorii în vamă anunţate documentele menţionate în pct. 13 al prezentului Regulamentul nu sunt suficiente, declarantul este obligat să prezinte, la cererea organului vamal, informaţiile suplimentare necesare. Instanţa de recurs consideră neîntemeiat argumentul intimatului indicat în referinţă, precum şi în hotărâre că de către Biroul Vamal Chişinău au fost solicitate acte suplimentare, care ar stabili valoarea în vamă, însă Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” nu le-a prezentat. Cu referire la argumentul invocat instanţa reţine că de către Biroul Vamal Chişinău la 09 august 2011 au fost solicitate următoarele acte: certificatele de calitate, comanda de livrare, cataloagele comerciale, ofertele de preţuri, corespondenţa comercială între părţi, declaraţia vamală a ţării de export autentificată de organele vamale (f.d.

16-17). 6 Ca rezultat, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a prezentat comanda de livrare, cataloagele comerciale, ofertele de preţuri. Nefiind de acord cu metoda a doua de apreciere a valorii mărfii în vamă, Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” la 10 august 2011 a prezentat organului vamal acte suplimentare şi anume: originalul declaraţiei de export, originalul poliţei de asigurare unde este indicată suma de asigurare, calculul/sinecostul a mărfii din 11 august 2011, factura fiscală MZ 0068202 din 15 iunie 2010 ce confirmă preţul de piaţă a mărfii similare, contul de plată de la o altă întreprindere pentru aceeaşi marfa, cont YT000000036 din 11 august 2011 şi factura fiscală Nr.FV328425 din 11 august 2011 (f.d.

17). În pofida acestuia fapt, organul vamal la stabilirea valorii în vamă a aplicat direct metoda de rezervă, fără a prezenta probe privind imposibilitatea de a aplica metoda 1 de determinare a valorii în vamă, sau aplicarea consecutivă a celorlalte metode, or materialele pricinii certifică cu certitudine că intimatului i-a fost prezentate toate actele necesare pentru stabilirea valorii în vamă conform metodei 1. Instanţa de recurs, apreciind probele anexate la materialele pricinii în ansamblul şi interconexiunea lor, reţine că recurentul Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a făcut dovada corectitudinii îndeplinirii prevederilor legale în executarea procedurii de determinare a valorii în vamă, a prezentat organului vamal documentele solicitate suplimentar şi prin ordinele de plată a confirmat preţul efectiv plătit.

Actele principale ce atestă costul mărfurilor este contractul de vânzare- cumpărare şi factura, ce reprezintă o operaţiune esenţiala în tranzacţiile internaţionale, iar factura comercială numită în comerţul exterior „factura externa”, reprezintă documentul cel mai important în operaţiunea de comerţ exterior. Factura externă este un înscris întocmit de exportator, prin care se arată condiţiile în care are loc vânzarea de bunuri şi servicii. Ea cuprinde în detaliu mărfurile comercializate şi condiţiile de comercializare aferente acestora. Factura comercială rezumă toate condiţiile esenţiale ale unei afaceri încheiate şi anume: clauze privind partenerii, obiectul, preţul, astfel încât din conţinutul ei rezulta în mod clar drepturile şi obligaţiile părţilor.

Nu poate fi reţinută concluzia intimatului, precum că în corespondenţa comercială prezentată nu este completată informaţia în parte ce ţine de negocierea preţului mărfii, deoarece recurentul a prezentat calculul/sinecostul mărfii din 11 august 2011. De asemenea a fost prezentat factura fiscală MZ 0068202 din 15 iunie 2010 ce confirmă preţul de piaţă a mărfii similar, contul de plată de la o altă întreprindere pentru aceeaşi marfă, cont YT000000036 din 11 august 2011, factura fiscală nr.FV328425 din 11 august 2013. Suplimentar recurentul a prezentat fotografii de la magazinul Metro, care confirmă preţul de piaţă a mărfii (f.d. 113-115). Instanţa de recurs consideră lipsită de legalitate şi referirea intimatului la faptul că în lista de price list este indicată o perioadă mai devreme şi nu la 7 momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, deoarece preţul unitar indicat în price list, corespund preţului indicat în factura comercială invoice.

Astfel suma totală a produselor importate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux”, conform facturii invoice din 02 iunie 2011, este de 23540, 40 dolari USD (f.d. 10). Luând în consideraţie cele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie indică că din materialele cauzei rezultă că valoarea în vamă a fost majorată cu încălcarea procedurii stabilite, declaraţiile vamale, fiind completate de către colaboratorul vamal contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 600 din 14.06.2002 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, or, Biroul Vamal Chişinău la efectuarea rectificărilor în declaraţiile vamale privind valoarea în vamă, nu a explicat şi nu a întemeiat motivul efectuării acestor rectificări, aplicând metoda de rezervă în mod neîntemeiat.

Nu poate fi reţinut nici faptul că Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” a acceptat desinestătător majorarea valori în vamă prin rectificarea şi completarea declaraţiilor vamale, deoarece dezacordul Societăţii cu Răspundere Limitată „Catol Lux” cu majorarea valorii în vamă se manifestă prin depunerea dezacordului nr. 12162 din 08 septembrie 2011 privind anularea actului de inspecţie . Totodată dezacordul Societăţii cu Răspundere Limitată „Catol Lux” faţă de majorarea valorii în vamă se manifestă şi prin înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată.

Astfel din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a căror-va dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” împotriva Biroului Vamal Cahul, cu privire la anularea actului administrativ se admite. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux”.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2012, în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, şi se emite o nouă hotărâre prin care: 8 Se admite acţiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Se anulează actul de inspecţie nr.3029 din 05 august 2011, prin care a fost majorată valoarea în vamă a mărfii importate de către Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” în baza declaraţiei vamale nr. 3029I19101 din 05 august 2011. Se obligat Biroul vamal Chişinău să-i restituie Societăţii cu Răspundere Limitată „Catol Lux” drepturile de import încasate suplimentar în sumă de 26298 (douăzeci şi şase mii două sute nouăzeci şi opt), 17 lei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea Svetlana Novac Tatiana Vieru 9 10