3ra-785/13 — Contestarea actului administrativ

Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 3ra-785/13 Judecător: N. Craiu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 15 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Nicolae Clima, Iurie Şumcov, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Artur Mkrtchyan, în pricina de contencios administrativ la cererea lui Artur Mkrtchyan către Direcţia refugiaţi al Biroului migraţiune şi azil, cu privire la anularea deciziei nr. 129/12/DR din 21 august 2012, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 prin care acţiunea a fost respinsă, CONSTATĂ: La 28 septembrie 2012, Artur Mkrtchyan s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei refugiaţi al Biroului migraţiune şi azil, solicitînd anularea deciziei nr. 129/12/DR din 21 august 2012. În motivarea acţiunii Mkrtchyan Artur a indicat că, aproximativ în luna septembrie a anului 2000, a intrat pe teritoriul Republicii Moldova.

La 11 iulie 2012 s-a adresat Direcţiei refugiaţi al Biroului migraţiune şi azil cu o cerere pentru acordarea unei forme de protecţie în Republica Moldova. În susţinerea identităţii a prezentat certificatul de naştere eliberat la 26 octombrie 1993 de către OSC or. Camo şi certificatul nr. 21 din 31 ianuarie 2011 ce confirmă studiile petrecute în anii 2001-2010 la şcoala medie nr. 30 din mun. Chişinău. Motivul care l-a impus să solicită acordarea unei forme de protecţie umane este faptul că în ţara de origine nu are nimic, nici părinţi, nici casă de locuit, nici bunei. Deci în ţara de origine este o persoană străină - în sensul deplin al acestui cuvînt. A mai indicat că, la vîrstă de şapte ani, a plecat împreună cu părinţii din Armenia şi s-au stabilit cu traiul în Republica Moldova.

Astfel, deja de 12 ani locuieşte în Republica Moldova, şi s-a integrat în societate. Totodată, reclamantul a menţionat că doreşte să-şi legalizeze şederea pe teritoriul Republicii Moldova şi să obţină acte de identitate, să continuie studiile, or, în ţara de origine, situaţia este instabilă politic şi economic, ceea ce crează condiţii de nesiguranţă şi lipsă de încredere în viitor. A locuit în Republica Moldova o parte mai mare din viaţa sa şi consideră că este străin pentru Armenia, nu se va putea integra în viaţa socială acestui stat şi va fi străin fară părinţi, fară rude, fără loc de trai, fară lucru, fără studii profesionale. Susţine că la întoarcerea în Armenia va fi supus serviciului militar în Armata Naţională.

Din cauza conflictelor permanente dintre Azerbaidjan şi Republica Karabah, în mod constant se încalcă regimul de încetare a focului pe linia de contact cu Armenia şi Nagorno-Karabah. Azerbaidjan foloseşte în mod constant arme de foc pentru a ataca teritoriul armean. La frontieră permanent în urma conflictelor sunt prinşi şi ucişi soldaţii, cît şi civilii. Armenia se află permanent în situaţie de grad ridicat a conflictului militar. Consideră că există pericol pentru viaţa şi sănătatea s-a pe teritoriul Republicii Armenia, pe motiv că, va fi recrutat imediat şi trimis pentru serviciu militar în zona de conflict. În Republica Moldova este asigurat cu loc de trai, aici sunt părinţii săi, fratele cel mic.

A finisat şcoala medie şi doreşte să continuie studiile. Nu a comis nici o încălcare a legislaţiei Republicii Moldova, nici o dată nu a fost atras la răspundere contravenţională sau penală, nu a fost judecat. Consideră că la soluţionarea cererii nu s-a ţinut cont de prevederile legislaţiei Republicii Moldova, actelor internaţionale, cît şi de motivele invocate. Art. 4 al Constituţie Republicii Moldova prevede că dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, iar dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privind drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile naţionale, prioritate au actele internaţionale.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, acţiunea a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a invocat prevederile art. 17 alin. (1), 19 alin. (1), 45 alin. (3) din Legea nr. 270 din 18 decembrie 2008, menţionînd că, reclamantul nu a probat existenţa cărorva temeiuri legale de anulare a deciziei Direcţiei refugiaţi al Biroului migraţiune şi azil nr. 129/12/DR din 21 august 2012. Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, la 26 decembrie 2012, Artur Mkrtchyan a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material.

În sprijinul cerinţei de obţinere a satutului de refugiat, recurentul a susţinut că există pericol pentru viaţa şi sănătatea sa pe teritoriul Republicii Armenia, deoarece, la atingerea vîrstei de 18 ani, va fi înrolat în armată şi trimis pentru satisfacerea serviciului militar în zona de conflict, pe linia de contact cu Armenia şi Nagorno-Karabah, creată între Azerbaidjan şi Republica Karabah. La fel, Artur Mkrtchyan a invocat şi cerinţe de obţinere a protecţiei umanitare, menţionînd că în ţara de origine, situaţia este instabilă politic şi economic, ceea ce crează condiţii de nesiguranţă şi lipsă de încredere în viitor., iar în Republica Moldova este asigurat cu loc de trai, aici sunt părinţii săi, fratele cel mic.

A finisat şcoala medie şi doreşte să continuie studiile. Nu a comis nici o încălcare a legislaţiei Republicii Moldova, nici o dată nu a fost atras la răspundere contravenţională sau penală, nu a fost judecat. 2 Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de fond şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul declarat de Artur Mkrtchyan este neîntemeiat şi urmează a fi respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, Artur Mkrtchyan, născut în Armenia, s-a adresat către Direcţia Refugiaţi al Biroului migraţie şi azil cu o cerere, prin care a solicitat acordarea unei forme de protecţie în R.Moldova, iar prin decizia nr. 129/12/DR din 21.08.2012 i-a fost respinsă cererea de azil (f.d. 7). Drept umare, Artur Mkrtchyan a contestat în instanţa de contencios administrativ refuzul pîrîtului şi instanţa de fond a respins acţiunea reclamantului.

Astfel, Colegiul consideră că instanţa de fond corect a concluzionat despre legalitatea răspunsului organului competent, pornind de la următoarele. Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea privind azilul în R.Moldova nr. 270 din 18.12.2008, statutul de refugiat se recunoaşte, la solicitare, străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări; sau care, nedeţinînd nici o cetăţenie şi găsindu-se în afara ţării în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit, ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu doreşte să se reîntoarcă.

Pornind de la prevederile normei de drept evocate, Colegiul constată că legiuitorul a stabilit expres criteriile în bază cărora unui străin îi poate fi acordat statutul de refugiat. La caz, reclamantul Artur Mkrtchyan a invocat că are temeri că, odată întors în ţara sa de origine, Armenia, v-a fi înrolat în armată şi trimis pentru satisfacerea serviciului militar în zona de conflict, pe linia de contact cu Armenia şi Nagorno- Karabah, creată între Azerbaidjan şi Republica Karabah. Însă, analizînd motivarea deciziei contestate, emise în baza concluziilor consilierului de eligibilitate Ion Budeanu, s-a constatat că, sub aspectul celor două elemente a conceptului de temere de persecuţie, elementul subiectiv şi cel obiectiv, nu rezultă existenţa unei temeri sau a unei probabilităţi de persecuţie, în sensul prevederilor legale privind acordarea statutului de refugiat (f.d.

8-11). Astfel, Colegiul reţine că, motivele invocate de solicitant, nu se încadrează în criteriile de acordare a statutului de refugiat.

Potrivit art. 45 alin. (2) din Legea privind azilul în R.Moldova nr. 270 din 18.12.2008, actele de persecuţie care pot fi calificate ca atare potrivit alin.(1) pot să ia forma: a) actelor de violenţă fizică şi psihică, inclusiv a celor de violenţă sexuală; 3 b) măsurilor legale, administrative, poliţieneşti şi/sau judiciare care sînt discriminatorii sau care sînt aplicate într-o manieră discriminatorie; c) acuzării sau pedepsei discriminatorii sau disproporţionate; d) imposibilităţii rejudecării ca urmare a unei pedepse discriminatorii sau disproporţionate; e) acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci cînd îndeplinirea serviciului militar ar presupune săvîrşirea de infracţiuni sau de acte care cad sub incidenţa clauzelor de excludere prevăzute la art.17; f) actelor sau abuzurilor de discriminare specifice sexelor, precum şi actelor sau abuzurilor de discriminare specifice privind minorii.

În speţă, probabilitatea că, la atingerea vîrstei de 18 ani, Artur Mkrtchyan v-a fi înrolat în armată şi trimis pentru satisfacerea serviciului militar în zona de conflict, nu poate fi calificat ca acte de persecuţie. La fel, Artur Mkrtchyan a invocat şi cerinţe de obţinere a protecţiei umanitare, menţionînd că în ţara de origine, situaţia este instabilă politic şi economic, ceea ce crează condiţii de nesiguranţă şi lipsă de încredere în viitor, iar în Republica Moldova este asigurat cu loc de trai, aici sunt părinţii săi, fratele cel mic. A finisat şcoala medie şi doreşte să continuie studiile. Nu a comis nici o încălcare a legislaţiei Republicii Moldova, nici o dată nu a fost atras la răspundere contravenţională sau penală, nu a fost judecat.

Potrivit art. 19 alin. (1) al Legii privind azilul în R.Moldova nr. 270 din 18.12.2008, protecţia umanitară se acordă străinului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi în a cărui privinţă există motive de a crede că, la întoarcere în ţara de origine, va fi expus unui risc serios şi din cauza acestui risc nu poate sau nu doreşte să obţină protecţia acelei ţări. Pornind de la prevederile normei legale menţionate, Colegiul constată că acordarea protecţiei umnaitare este condiţionată de două aspecte: străinul nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat; există motive de a crede că, la întoarcere în ţara de origine, va fi expus unui risc serios.

După cum s-a constatat supra, solicitantul Artur Mkrtchyan, nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat, deoarece nu a fost demonstrate temerile de persecutare a lui în ţara de origine – Armenia. Situaţia de risc serios este reglementată de prevederile art. 45 alin. (3) al Legii privind azilul în R.Moldova, potrivit cărora, prin risc serios se înţelege prezenţa uneia din următoarele situaţii: a) existenţa unei condamnări la pedeapsă capitală sau existenţa pericolului execuţiei; b) tortura sau tratamentele ori pedepsele inumane sau degradante aplicate solicitantului în ţara sa de origine; c) ameninţarea gravă şi individuală la viaţa sau la integritatea corporală a unui civil din motive de violenţă generalizată în situaţii de conflict armat internaţional sau intern.

La caz, afirmaţiile solicitantului Artur Mkrtchyan, cum că în ţara de origine, situaţia este instabilă politic şi economic, ceea ce crează condiţii de nesiguranţă şi lipsă de încredere în viitor, nu se încadrează în criteriile de identificare şi definire a situaţiei de risc serios. 4 Urmare a celor indicate, Colegiul concluzionează că instanţa de fond a constatat şi elucidate pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi corect le-a încadrat în cadru legal. În această ordine de idei şi, avînd în vedere că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012 este legală şi întemeiată, iar recursul declarat de Artur Mkrtchyan este nefondat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menţinerea hotărîrii contestate.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Artur Mkrtchyan. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2012, în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de Artur Mkrtchyan către Direcţia refugiaţi al Biroului migraţiune şi azil, cu privire la anularea deciziei nr. 129/12/DR din 21 august 2012. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Iurie Şumcov Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5