- Dosarul nr.
- 1ra-530/22
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 17 septembrie 2026
- Părțile
- Pavel Popcov
- Pe scurt
- Art.427 alin.1 pct.1 si 6 CPP
1ra-530/22 — Art.324 alin.2 litc. CP
DECIZIE
cu privire la recurs învinuirea lui Pavel Popcov (art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-530/2026 Nr. PIGD 1-22183919-01-1ra-02072026) Recurs admis; Solicitarea ulterioară a remunerației pentru o conduită de serviciu deja realizată nu întrunește art. 324 Cod penal în lipsa unei înțelegeri sau acceptări anterioare cu privire la remunerație; Primirea remunerației după demisionarea din funcția publică nu poate fi încadrată conform art. 324 Cod penal. 17 septembrie 2026 Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanţa de fond: Mihail Bușuleac Curtea de apel: Evgheni Bancov, Inga Gorlenco, Andrei Scripcenco Textul corespunde originalului Judecând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Pavel Popcov, în numele legii, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Vladislav Gribincea, Preşedinte, Leonid Chirtoacă, Sergiu Stratan, judecători, constată următoarele:
PARTEA INTRODUCTIVĂ
1. Pavel Popcov s-a născut în anul 1993 în r. Cimișlia. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii de corupere pasivă, săvârșită cu extorcare (art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal). El este apărat de avocatul Vladimir Chironachi.
Judecătoria Cahul l-a achitat pe Pavel Popcov, deoarece fapta acestuia nu întrunea elementele infracțiunii.
Procurorul a depus apel. Curtea de Apel Sud a admis apelul, l-a recunoscut vinovat pe Pavel Popcov de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal și l-a condamnat la cinci ani de închisoare, amendă de 350.000 de lei și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de opt ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen de probațiune de doi ani.
Avocatul Vladimir Chironachi a declarat recurs. El a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței.
Urmărirea penală s-a desfășurat în perioada 27 septembrie – 07 decembrie 2022. Cauza a fost examinată în prima instanță în perioada 14 decembrie 2022 – 18 decembrie 2023, iar în apel în perioada 09 ianuarie 2024 – 12 mai 2026. La 02 iulie 2026, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă
Pavel Popcov, subofițer superior în cadrul Direcției Patrulare Sud a Inspectoratului Național de Securitate Publică, a fost învinuit că, în perioada 19 septembrie – 26 octombrie 2022, în mun. Cahul, a extorcat de la Ion Pralea, administrator al S.R.L. „PralTransAgro” și S.R.L. „Petrular”, 100 de litri de motorină sau echivalentul acesteia, pentru a nu întreprinde acțiuni ce intrau în obligațiile sale de serviciu sau contrar acestora. În motivarea extorcării a fost invocat că, la 13 septembrie 2022, Popcov nu a întocmit proces-verbal contravențional în privința S.R.L. „PralTransAgro” și/sau a șoferului Vasile Grosu, care circula cu un camion cu o încărcătură de peste 20 de tone pe un sector de drum unde deplasarea unor asemenea vehicule era interzisă, fapt 1 prevăzut de art. 240 alin. (1) Cod contravențional. La 26 octombrie 2022, la stația PECO „Rompetrol nr. 25” din mun. Cahul, Pavel Popcov a acceptat și primit 36,93 litri de motorină, în valoare de 1.043,64 de lei, din cantitatea extorcată anterior, cu care a fost alimentat automobilul „Mercedes-Benz” folosit de acesta. Fapta a fost încadrată în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. b. Acțiuni procedurale și probele acuzării
La 27 septembrie 2022, Ion Pralea a sesizat CNA că Pavel Popcov și Denis Dobrin i-au pretins 100 de litri de motorină sau echivalentul acesteia (f.d. 9, vol. I). În aceeași zi, au fost audiați Ion Pralea și Vasile Grosu. Ion Pralea a declarat că solicitarea a fost formulată la 19 septembrie și reiterată la 25 septembrie 2022, iar Vasile Grosu a confirmat că, la 13 septembrie 2022, a fost oprit de un echipaj de poliție și lăsat să-și continue deplasarea fără întocmirea unui proces-verbal contravențional (f.d. 10-14, vol. I). Tot la 27 septembrie 2022, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal (f.d. 1, vol. I).
La 28 septembrie 2022, Pavel Popcov și Denis Dobrin au fost recunoscuți în calitate de bănuiți de comiterea infracțiunii incriminate. În privința ambilor, aducerea la cunoștință a ordonanțelor de recunoaștere în calitate de bănuit a fost amânată, cu autorizarea judecătorului de instrucție, până la 28 octombrie 2022 (f.d. 188-190, 207-213, vol. I).
La 28 septembrie 2022, au fost autorizate, pentru 30 de zile, interceptarea și înregistrarea comunicărilor dintre Ion Pralea și Pavel Popcov, Denis Dobrin, precum și controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale (f.d. 25; 168-169, vol. I). Ion Pralea a fost înzestrat periodic cu tehnică specială (f.d. 26-34, vol. I). La 14 octombrie 2022, a fost înregistrată discuția dintre Ion Pralea și Pavel Popcov la stația PECO „Vento”, cei doi convenind să se contacteze în ziua următoare. La 15 octombrie 2022, Ion Pralea a fost din nou înzestrat cu tehnică specială și a primit 3.000 de lei din fondul „Cheltuieli speciale” al DGT Sud al CNA, pentru realizarea controlului transmiterii sau primirii banilor ori a altor valori materiale sau nemateriale (f.d. 39-41, 170-175, vol. I). Audiat suplimentar la 24 octombrie 2022, Ion Pralea a declarat că Pavel Popcov nu l-a mai contactat și că nu s-au întâlnit (f.d. 42-43, vol. I). La 26 octombrie 2022, a fost înregistrată o nouă întâlnire dintre cei doi, în cadrul căreia automobilul folosit de Pavel Popcov a fost alimentat cu 36,93 litri de motorină, în valoare de 1.043,64 de lei, achitați de Ion Pralea cu cardul său bancar. Rezultatele interceptărilor au fost consemnate în procesele-verbale din 14 și 28 octombrie 2022, iar măsura a fost recunoscută legală. La 29 octombrie 2022, procurorul Anatolie Ciuleacu a constatat legalitatea controlului transmiterii valorilor, reținând că motorina a fost achitată de Ion Pralea cu cardul său bancar, fără utilizarea banilor CNA (f.d. 35-36; 45-50; 58-59; 176-179, vol. I).
Potrivit stenogramei înregistrării audio și video a discuțiilor purtate: 2 a. Convorbirea din 14 octombrie 2022. Discuția a avut loc la stația PECO „Vento” din mun. Cahul. Pavel Popcov îl întreabă pe Ion Pralea: „Ce se aude cu întrebările noastre acelea?” și „Cînd se poate de apropiat?”. Popcov afirmă: „… ai ceva salearcă?”, iar Pralea răspunde: „... butoaiele celea nu-ți trebuie ție, să-ți înfunzi țevile?”. Popcov spune: „Harașo, mâine dacă ceva”, după care Pralea îl întreabă: „Ai numărul meu?”, iar Popcov răspunde: „Am, am”. Spre final, Popcov spune: „Vsio, mâine ne auzim dacă ceva, bine?” b. Convorbirea din 26 octombrie 2022. În discuția purtată la stația PECO, Pavel Popcov afirmă: „Caroci, trebu de dus și de închis tăti întrebările”. Ion Pralea răspunde: „Dă băi, brat, rîșim întrebarea...”. Popcov indică apoi: „păi da eu să pun mașina, și achită, și gata... și care-i problema” și „Eu am să mă duc, pun mașina la benzacalonca și achită, cît pui atîta! Eu mă duc să pun mașina la benzacalonca!”. După ce automobilul este poziționat la pompă, Pralea întreabă cât să alimenteze, iar Popcov răspunde: „Trebuie să puie”. Pralea întreabă: „Cît trebu. Ajunge la o mie?”, Popcov răspunde: „Ajunge, ajunge”, după care Pralea solicită oprirea alimentării și achită combustibilul cu cardul.
La 26 octombrie 2022, Pavel Popcov a fost reținut și de la acesta a fost ridicat telefonul „iPhone 13” (f.d. 217, vol. I; f.d. 85, vol. II). De la stația PECO „Rompetrol” nr. 25 au fost ridicate înregistrările video ale alimentării automobilului, bonul fiscal și documentul de plată, care confirmă achitarea cu cardul bancar a sumei de 1.043,64 de lei. Ulterior, de la S.R.L. „Vento-Retail” au fost ridicate și înregistrările video ale întâlnirii din 14 octombrie 2022 (f.d. 34-46, vol. II).
La 27 octombrie 2022, Pavel Popcov a fost pus sub învinuire în baza art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal. Acesta nu și-a recunoscut vinovăția și a declarat că nu i-a pretins lui Ion Pralea combustibil sau bani, iar cei 36,93 litri de motorină urma să îi achite ulterior în numerar (f.d. 221-224, vol. I).
La 18 noiembrie 2022, organul de urmărire penală a solicitat Direcției Patrulare Sud graficele de serviciu și extrasele din Registrul de dislocare a forțelor pentru 13, 19 și 25 septembrie 2022. Potrivit acestora, la 13 septembrie 2022, Pavel Popcov se afla în serviciu împreună cu Alexandru Olteanu, iar Denis Dobrin era în afara serviciului. La 19 septembrie 2022, Pavel Popcov și Denis Dobrin figurau ca liberi, iar la 25 septembrie 2022 se aflau în serviciu în același echipaj de patrulare, cu automobilul MAI 9947 (f.d. 58-64, vol. II). Prin Ordinul IGP nr. 572ef, din 17 octombrie 2022, raportul de serviciu al lui Pavel Popcov a încetat, prin demisie, începând cu aceeași dată (f.d. 11-12, vol. II).
La 28 noiembrie 2022, Denis Dobrin a fost audiat și a confirmat că, la 25 septembrie 2022, a activat împreună cu Pavel Popcov și că acesta a oprit un automobil „Dacia Duster”, însă nu a auzit discuția cu șoferul. În aceeași zi, procurorul Radu Palencu a dispus scoaterea lui Denis Dobrin de sub urmărire 3 penală, constatând că în acțiunile acestuia lipseau elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal (f.d. 67-80, vol. II).
La 02 decembrie 2022, procurorul Radu Palencu a modificat învinuirea lui Pavel Popcov, menținând acuzația doar în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 85-87, vol. II).
La 07 decembrie 2022, Pavel Popcov și avocatul Vladimir Chironachi au fost anunțați despre terminarea urmăririi penale și au luat cunoștință de materialele cauzei. La 12 decembrie 2022, avocatul a solicitat scoaterea lui Pavel Popcov de sub urmărire penală, invocând lipsa elementelor infracțiunii și provocarea. La 13 decembrie 2022, procurorul a respins cererea ca neîntemeiată (f.d. 112-119, vol. II). c. Declarațiile martorilor
Ion Pralea a declarat că administra S.R.L. „Petrular” și, împreună cu soția sa, S.R.L. „PralTransAgro”. La 13 septembrie 2022, Vasile Grosu, șofer al întreprinderii, l-a telefonat și i-a spus că a fost oprit de poliție la intrarea în satul Brînza, în timp ce transporta cu camionul peste 20 de tone de floarea-soarelui. Grosu i-a comunicat că polițiștii s-au interesat cine era proprietarul camionului și că deplasarea camioanelor de mare tonaj era interzisă pe acel sector. El a discutat prin telefon cu Pavel Popcov, căruia i-a explicat motivul deplasării camionului pe acel drum. Pralea a explicat că șoferii nu au fost informați despre instalarea indicatorului de interzicere și că foloseau acel traseu deoarece drumul Vulcănești–Giurgiulești era închis. Popcov i-a răspuns „bine, o să vedem”. În discuția din 13 septembrie, Popcov nu i-a solicitat nimic. Prima discuție despre motorină a avut loc la prima oprire a lui Ion Pralea, aproximativ la 19 septembrie 2022, la ieșirea din satul Roșu spre Cantemir. Pralea a coborât din automobil și s-a salutat cu polițiștii. Popcov l-a întrebat dacă a strâns floarea-soarelui, iar Pralea l-a întrebat dacă avea nevoie de ulei de floarea-soarelui, însă Popcov i-a amintit că, la 13 septembrie, camionul său nu a fost sancționat și i s-a permis să-și continue deplasarea, spunându-i că pentru aceasta trebuia să-i „mulțumească” și să-l ajute cu motorină. Pralea a înțeles că era vorba despre aproximativ 100 de litri și a spus că nu dispunea atunci de motorină. În instanța de apel, el a precizat că la această oprire se aflau Pavel Popcov și Alexandru Olteanu, nu Denis Dobrin, și că nu a fost indicată o cantitate concretă de motorină. Pralea a menționat că, anterior, nu a existat o înțelegere privind transmiterea motorinei în datorie sau vânzarea acesteia la un preț redus. La 25 septembrie 2022, Pralea a fost oprit din nou de Popcov, de această dată pe str. Ivan Spirin din mun. Cahul. Popcov a vorbit agresiv, i-a reproșat că se eschiva și i-a cerut să se achite cu cei 100 de litri de motorină pretinși pentru neîntocmirea procesului-verbal contravențional. El a spus că s-a speriat „un pic” și că această oprire l-a determinat să sesizeze CNA. În instanța de apel el a confirmat că motorina i-a fost solicitată pentru prima dată la oprirea din satul Roșu, iar a doua oară, când a fost oprit pe str. Ivan Spirin din mun. Cahul. Pralea a mai declarat că 4 șoferii întreprinderii se temeau de opririle frecvente ale poliției, care anterior i-au mai creat probleme, și că a transmis ulterior combustibilul din cauza insistențelor lui Popcov și a temerilor șoferilor. El a mai precizat că, ulterior, camioanele firmei nu au mai fost oprite, deoarece șoferii nu mai circulau pe traseul interzis. Pralea a precizat că nu se considera dator față de Popcov, că nu a dat motorină altor polițiști, și că nu l-a ajutat anterior pe acesta. La 14 octombrie 2022, în jurul orei 18:25, Ion Pralea s-a întâlnit întâmplător cu Pavel Popcov la stația PECO „Vento” din mun. Cahul, în timp ce era echipat cu tehnică specială de CNA. Popcov i-a făcut semn să se apropie. Popcov l-a întrebat și unde a dispărut și „ce se mai aude cu întrebarea noastră”, expresie pe care Pralea a legat-o de cei 100 de litri de motorină. Pralea i-a răspuns că nu fugea și că, dacă Popcov insista, va rezolva problema. Popcov i-a spus că putea veni la baza lui pentru a lua motorina, iar Pralea i-a explicat că motorina de la bază era murdară și nu era potrivită pentru automobile, după care i-a propus alimentarea la o stație PECO. Popcov a fost de acord și i-a spus că îl va contacta pentru a se întâlni. La 26 octombrie 2022, Pralea a observat în aplicația „Telegram” un apel nepreluat din seara precedentă de la numărul lui Pavel Popcov. În jurul orei 11:30, Pralea l-a apelat și l-a întrebat dacă îl căutase. Popcov i-a spus că posibil l-a apelat din greșeală, apoi l-a întrebat dacă era prin oraș și dacă se puteau întâlni. După ce CNA l-a echipat cu tehnică specială, Pralea l-a contactat din nou, iar Popcov i-a spus să meargă la stația PECO „Rompetrol”. La „Rompetrol”, Pralea i-a spus că îi putea transmite echivalentul celor 100 de litri de motorină, însă Popcov a adus automobilul „Mercedes-Benz” la pompa de alimentare. Pralea a precizat că Popcov nu i-a indicat o cantitate exactă de motorină și că cifra de 100 de litri a fost indicată de el, deoarece, din câte știa, rezervorul automobilului „Mercedes-Benz” avea o capacitate de aproximativ 80-90 de litri. Când valoarea alimentării a ajuns la aproximativ 1.043 de lei, Popcov a cerut oprirea pompei. Pralea a achitat 36,93 litri de motorină, în valoare de 1.043,64 de lei, cu cardul companiei. După alimentare, Popcov i-a mulțumit. Pralea l-a întrebat dacă pe viitor va mai avea probleme cu Denis Dobrin, pentru că acestuia nu i-a transmis motorină, iar Popcov i-a răspuns că nu. Pralea a declarat că nu a avut cu Popcov o înțelegere privind procurarea motorinei la un preț redus, că Popcov nu i-a spus că îi va restitui contravaloarea combustibilului și că nici el, nici întreprinderile sale nu beneficiau de reduceri la acea stație. El avea asupra sa bani marcați de CNA, pe care urma să-i ofere dacă Popcov accepta bani, și nu știa la 26 octombrie 2022 că acesta nu mai activa în poliție. Pralea a susținut declarațiile date la urmărirea penală, deoarece atunci evenimentele erau mai recente și le ținea minte mai bine (f.d. 10-11, 37-38, 42 vol. I; f.d. 32-33, 106-107, 152-159, vol. II; f.d. 49-52, vol. III).
Referitor la contactele telefonice ulterioare, declarațiile lui Pralea diferă. În prima instanță, el a declarat că, probabil, la întâlnirea de la „Vento”, au făcut schimb de numere de telefon și că până atunci nu aveau numerele unul altuia. Totodată, el a spus că l-a telefonat pe Popcov la 02 octombrie 2022 pentru a 5 clarifica situația. La o altă audiere, Pralea a declarat că, la 15 octombrie 2022, în jurul orei 19:20, a obținut numărul lui Popcov de la niște cunoscuți și l-a telefonat pentru a-l întreba dacă trebuia să-l mai aștepte. Popcov i-a spus că îl va contacta ulterior, fără să indice o dată exactă. Pralea a declarat că, în următoarele aproximativ două săptămâni, Popcov nu l-a mai contactat. În instanța de apel, însă, Pralea a declarat că nu l-a telefonat niciodată pe Popcov și că acesta l-a contactat prin aplicația „Telegram”.
Vasile Grosu a declarat că activa în calitate de șofer la S.R.L. „PralTransAgro”. La 13 septembrie 2022, în timp ce transporta cu autocamionul peste 20 de tone de cereale spre Portul Internațional Giurgiulești, a fost oprit la intrarea în satul Brînza de doi polițiști, unul dintre care s-a prezentat ca Pavel Popcov. Polițiștii i-au comunicat că pe acel sector de drum nu era permisă deplasarea camioanelor cu încărcătură mai mare de 20 de tone. Grosu a spus că nu cunoștea despre această restricție. Din cauza închiderii drumului Vulcănești–Giurgiulești, el circula pe celălalt traseu spre Giurgiulești. În satul Colibași, el a observat indicatorul care interzicea trecerea și i-a comunicat acest fapt lui Popcov. El a precizat că, anterior, mai circulase pe acel sector, fără să-i fie stopat. Grosu l-a telefonat pe Ion Pralea și i-a comunicat cele întâmplate. Pralea i-a spus că nici el nu fusese informat că pe acel sector nu se mai putea circula. Ulterior, Grosu i-a transmis telefonul lui Popcov pentru a discuta cu Pralea. Discuția a durat aproximativ două minute. Grosu se afla la circa doi metri, dar nu a auzit conținutul discuției, reținând doar cuvântul „bun”. După aceasta, Popcov i-a restituit actele, l-a avertizat să nu mai circule pe acel drum cu asemenea încărcătură și i-a permis să-și continue deplasarea spre Giurgiulești, fără întocmirea unui proces-verbal contravențional. La urmărirea penală, Grosu a declarat că polițiștii l-au întrebat cine era proprietarul autocamionului, iar el le-a spus că acesta era Ion Pralea. El nu cunoștea dacă polițiștii i-au solicitat ceva lui Pralea pentru a-i permite să plece. Grosu a mai declarat că lui nu i s-au solicitat nimic. Pralea nu i-a spus ulterior că îi datora ceva lui Popcov și că nu s-a simțit intimidat de polițiști, aceștia s-au purtat frumos cu el. După incident, el nu a mai circulat pe acel sector de drum și nu a mai fost oprit de acel echipaj (f.d. 13-14, vol. I; f.d. 161-162, vol. II; f.d. 88-89, vol. III).
Denis Dobrin a declarat că, la 25 septembrie 2022, se afla în serviciu împreună cu Pavel Popcov. Pe str. Ivan Spirin din mun. Cahul, Popcov a oprit automobilul „Dacia Duster” condus de Ion Pralea și s-a apropiat de acesta, iar Dobrin a continuat să monitorizeze traficul. El nu a auzit discuția dintre Popcov și Pralea, nu a cunoscut motivul opririi și nu a văzut să fi fost întocmit un proces-verbal contravențional, precizând că, dacă acesta era întocmit, ar fi cunoscut acest fapt. La urmărirea penală și în prima instanță, Dobrin a declarat că inițiativa opririi i-a aparținut lui Popcov, iar în instanța de apel nu și-a mai amintit cine a decis oprirea sau dacă au fost folosite girofarurile. El a precizat că la 13 și 19 septembrie 2022 nu s-a aflat în serviciu împreună cu Popcov, că nu îl 6 cunoștea pe Pralea și că nu i-a pretins și nu a primit de la acesta bani sau alte bunuri (f.d. 81-82, 160, vol. II; f.d. 99-100, vol. III).
Dmitri Sîrf și Denis Țuțuianu au declarat că, în anul 2022, au participat la urmărirea și reținerea lui Pavel Popcov după întâlnirea acestuia cu Ion Pralea la stația PECO „Rompetrol” din mun. Cahul. Ei au fost informați că automobilul lui Popcov a fost alimentat cu combustibil, după care l-au urmărit pe traseul de deplasare. Pe str. Dunării, în apropierea fabricii de bere, Popcov a oprit automobilul, iar când ofițerii s-au apropiat pentru a-l reține, a coborât și a început să fugă. Deși a fost somat să se oprească, și-a continuat fuga până când a fost ajuns de Dmitri Sîrf, după aproximativ 300 de metri. Denis Țuțuianu a precizat că operațiunea urmărea reținerea lui Popcov după primirea combustibilului, iar reținerea a avut loc pe str. Dunării. Ulterior, Popcov a fost escortat la sediul CNA (f.d. 93, 95, vol. III).
Dmitri Sîrf și Denis Țuțuianu, audiați în instanța de apel la solicitarea procurorului, au declarat că, în anul 2022, au participat la urmărirea și reținerea lui Pavel Popcov după întâlnirea acestuia cu Ion Pralea la stația PECO „Rompetrol” din mun. Cahul. Ei au fost informați că automobilul lui Popcov a fost alimentat cu combustibil, după care l-au urmărit pe traseul de deplasare. Pe str. Dunării, în apropierea fabricii de bere, Popcov a oprit automobilul, iar când ofițerii s-au apropiat pentru a-l reține, a coborât și a început să fugă. Deși a fost somat să se oprească, și-a continuat fuga până când a fost ajuns de Dmitri Sîrf, după aproximativ 300 de metri, și imobilizat (f.d. 91-95, vol. III). d. Poziția apărării
Pavel Popcov nu și-a recunoscut vina. El a declarat că a activat în cadrul INSP până la 17 octombrie 2022, când a fost eliberat din funcție la cerere. Referitor la incidentul din 13 septembrie 2022, Popcov a spus că se afla în serviciu împreună cu Alexandru Olteanu și că au oprit la intrarea în satul Brînza autocamionul condus de Vasile Grosu, care cântărea peste 20 de tone. Pe acel sector existau restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj, iar șoferul a fost avertizat verbal și lăsat să-și continue deplasarea. El nu i-a solicitat lui Grosu bani sau alte bunuri și nu a discutat la telefon cu Ion Pralea prin intermediul telefonului șoferului. Popcov îl cunoștea pe Pralea doar ca persoană care activa în agricultură. Ulterior, el s-a întâlnit cu Pralea de câteva ori, întâmplător. La una dintre discuții, Pralea i-a spus că procura motorină în cantități mai mari și la un preț mai mic, iar Popcov i-a comunicat că era interesat să cumpere dacă va avea motorină la un preț avantajos. El nu a pretins de la Pralea 100 de litri de motorină, bani sau alte bunuri pentru că nu a sancționat camionul condus de Grosu. Pralea îl telefona și îi propunea inclusiv produse agricole, precum răsărită și porumb, acțiuni pe care le-a considerat provocatoare. Referitor la oprirea lui Pralea pe str. Spirin, Popcov a declarat că era în serviciu împreună cu Denis Dobrin și că automobilul lui Pralea a fost oprit pentru verificare, deoarece prezenta suspiciuni. El a verificat actele și nu a discutat cu 7 Pralea despre vreo datorie, despre 100 de litri de motorină, sau despre transmiterea altor bunuri. Întâlnirea de la stația „Vento” a fost întâmplătoare. Pralea s-a apropiat singur de masa la care se aflau el și colegii săi, iar discuția nu a vizat existența unei datorii față de Popcov. La 26 octombrie 2022, el nu mai activa în cadrul MAI. Pralea l-a contactat și i-a spus că putea procura motorină la un preț mai mic, iar cei doi au convenit să se întâlnească la stația „Rompetrol”. La întâlnire, Pralea i-a întins bani, însă Popcov a refuzat să-i primească, susținând că înțelegerea viza cumpărarea motorinei la un preț avantajos. El și-a apropiat automobilul „Mercedes-Benz” de pompă și a început alimentarea. Popcov nu a indicat o cantitate concretă și că anterior nu discutase cu Pralea despre 100 de litri de motorină. Rezervorul automobilului său avea o capacitate de aproximativ 70-80 de litri. Când valoarea combustibilului a depășit aproximativ 1.000 de lei, Popcov a spus să fie oprită alimentarea. Automobilul a fost alimentat cu aproximativ 36 de litri. Pralea a achitat combustibilul, iar Popcov a susținut că intenționa să scoată bani de pe card și să-i restituie suma, însă a fost reținut înainte să facă acest lucru. El nu i-a spus lui Pralea la ce sumă să alimenteze și nici că acesta trebuia să achite combustibilul. Referitor la reținere, Popcov a declarat că persoanele care s-au apropiat de el i-au spus verbal că erau de la CNA, fără ca el să vadă imediat legitimațiile. Din acest motiv a început să fugă, după care s-a oprit și a fost reținut. În instanța de judecată, Popcov a susținut declarațiile date la urmărirea penală (f.d. 90-95, vol. II; f.d. 163-165, vol. II; f.d. 105-107, vol. III). e. Sentința
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 18 decembrie 2023, Pavel Popcov a fost achitat de învinuirea în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece fapta sa nu întrunea elementele infracțiunii. Solicitarea procurorului privind încasarea de la Pavel Popcov a sumei de 1.043,64 de lei, cu titlu de contravaloare a bunurilor rezultate din infracțiune, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța a reținut că acuzarea nu a demonstrat că Pavel Popcov a pretins sau a extorcat de la Ion Pralea 100 de litri de motorină, ori echivalentul acestora, pentru neîntocmirea procesului-verbal contravențional la 13 septembrie 2022. Nu existau probe că Popcov l-a constrâns fizic sau psihic pe Pralea să transmită remunerația, iar din declarațiile acestuia rezulta că inițiativa achitării combustibilului i-a aparținut. La 13 septembrie 2022, Pralea a confirmat că Popcov nu i-a pretins bunuri, iar Vasile Grosu a declarat că nu a auzit conținutul discuției telefonice dintre cei doi. Nici din înregistrarea din 14 octombrie 2022 nu rezulta pretinderea, acceptarea, primirea sau extorcarea celor 100 de litri de motorină, ori a echivalentului acestora. Instanța a apreciat critic declarațiile lui Pralea, deoarece acestea prezentau divergențe. Ea a avut în vedere că Pralea a relatat despre pretinderea celor 100 de litri de motorină la opririle ulterioare, iar în ședința de judecată a explicat că a decis să transmită motorina deoarece șoferii 8 erau terorizați de polițiști. În același timp, Grosu a declarat că, după incidentul din 13 septembrie 2022, nu a mai fost oprit de colaboratorii de patrulare, iar Pralea a menționat că se afla în relații ostile cu polițiștii, deoarece el și automobilele întreprinderii sale erau opriți frecvent. Deși Pralea era înzestrat cu tehnică specială din 10 octombrie 2022, și a declarat că a purtat de mai multe ori discuții cu Popcov, nu a fost înregistrată vreo discuție care să demonstreze direct pretinderea celor 100 de litri de motorină. Din înregistrarea din 26 octombrie 2022 rezulta că Pralea a achitat 36,93 de litri de motorină, în valoare de 1.043,64 de lei, fără să fie rugat de Popcov. La acea dată, Popcov nu mai avea calitatea de persoană publică, raporturile sale de serviciu fiind încetate la 17 octombrie 2022. În aceste condiții, instanța a considerat că învinuirea se baza pe presupuneri, iar dubiile privind existența elementelor infracțiunii nu au fost înlăturate, motiv pentru care Pavel Popcov a fost achitat.
Instanța a respins solicitarea privind încasarea sumei de 1.043,64 de lei, reținând că aceasta a fost achitată de Ion Pralea din surse proprii, iar acesta nu a solicitat restituirea ei și nu a înaintat acțiune civilă. Totodată, a dispus trecerea în venitul statului a sumei de 3.000 de lei, recunoscută drept corp delict, păstrarea la materialele cauzei, a suporturilor electronice cu înregistrările audio-video, a bonului fiscal și a stickurilor de memorie, iar telefonul mobil restituit lui Pavel Popcov a fost lăsat în proprietatea acestuia. f. Apelul și decizia instanței de apel
La 29 decembrie 2023, procurorul Radu Palencu a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și condamnarea lui Pavel Popcov în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal la cinci ani de închisoare, amendă de 6.000 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de șapte ani. El a mai solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, cu stabilirea unei perioade de probațiune de un an, precum și încasarea de la inculpat a sumei de 1.043,64 de lei. Procurorul a susținut că intenția infracțională a lui Popcov a apărut la 13 septembrie 2022, când acesta a oprit autocamionul condus de Vasile Grosu, s-a interesat de proprietarul acestuia și a discutat cu Ion Pralea. Extorcarea a început la 19 septembrie 2022, când Popcov i-a amintit lui Pralea că nu sancționase șoferul și i-a dat de înțeles că trebuia să-i transmită aproximativ 100 de litri de motorină. Acțiunile au continuat la 25 septembrie și 14 octombrie 2022, iar la 26 octombrie 2022 Popcov a primit 36,93 de litri de motorină. Procurorul a considerat că fapta avea caracter continuu și că declarațiile martorilor, interceptările și înregistrările video confirmau acuzarea. El a mai susținut că prima instanță a apreciat greșit lipsa calității de persoană publică a lui Popcov la 26 octombrie 2022, deoarece acțiunile imputate începuseră la 19 septembrie 2022, când acesta activa în poliție, iar Ion Pralea nu cunoștea despre încetarea raporturilor sale de serviciu. Procurorul a contestat versiunea lui Popcov privind cumpărarea motorinei la un 9 preț redus și intenția de a o achita ulterior și a invocat refuzul nejustificat al audierii angajaților CNA care au participat la reținerea inculpatului.
La 12 mai 2026, Curtea de Apel Sud a admis apelul și a casat sentința. Pavel Popcov a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal la cinci ani de închisoare, cu amendă de 350.000 de lei și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de opt ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat, cu stabilirea unui termen de probațiune de doi ani. S-a dispus confiscarea sumei de 1.043,64 de lei.
Instanța de apel a reținut că pretinderea remunerației necuvenite putea fi exprimată direct sau eluziv, iar primirea acesteia putea avea loc și după acordarea serviciului, dacă remunerația a fost acceptată anterior. În cazul extorcării, persoana este determinată să transmită folosul pentru a evita lezarea intereselor sale legitime. Instanța a constatat că, la 13 septembrie 2022, Pavel Popcov a participat la oprirea autocamionului condus de Vasile Grosu, s-a interesat de proprietarul acestuia și a discutat telefonic cu Ion Pralea, după care șoferului i s-a permis să-și continue deplasarea fără a fi sancționat. Prima acțiune de extorcare a avut loc la 19 septembrie 2022, când Popcov i-a amintit lui Pralea că nu sancționase șoferul și i-a spus că, pentru acest lucru, trebuia „să-i mulțumească”, dându-i de înțeles să-i transmită aproximativ 100 de litri de motorină. La 25 septembrie 2022, Popcov l-a oprit din nou pe Pralea pe str. Ivan Spirin, iar acțiunile de extorcare au continuat într-o formă mai amenințătoare, ceea ce l-a determinat pe Pralea să sesizeze CNA. La 14 octombrie 2022, la stația PECO „Vento”, Popcov l-a chemat pe Pralea și l-a întrebat „ce se aude cu întrebările noastre acelea”, discuție apreciată ca o confirmare a continuării solicitării motorinei. Instanța a considerat că încetarea raporturilor de serviciu la 17 octombrie 2022 nu excludea răspunderea penală, deoarece pretinderea începuse la 19 septembrie 2022, când Popcov avea calitatea de funcționar public, iar primirea motorinei la 26 octombrie 2022 făcea parte din aceeași conduită. Instanța a respins și argumentul provocării, reținând că întâlnirea din 26 octombrie 2022 a avut loc la inițiativa lui Popcov, iar declarațiile lui Ion Pralea, coroborate cu înregistrările audio-video, confirmau că motorina reprezenta recompensa pentru „favorul” din 13 septembrie 2022.
Instanța de apel a reținut că, deși art. 324 Cod penal a fost modificat prin Legea nr. 136/2024, sancțiunea prevăzută pentru extorcarea bunurilor a devenit mai severă, motiv pentru care a aplicat art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal în redacția în vigoare la data faptei, ca lege penală mai favorabilă. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere gravitatea faptei, lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului, durata procedurii și valoarea relativ redusă a folosului extorcat. Instanța a considerat justificată suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar la stabilirea pedepselor complementare a 10 ținut cont de faptul că fapta a fost comisă prin folosirea autorității funcției publice și a afectat încrederea în autoritățile statului. g. Recursul
La 17 iunie 2026, avocatul Vladimir Chironachi, în interesele lui Pavel Popcov, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței de achitare. Recurentul a susținut că instanța de apel a apreciat vădit nerezonabil probele. Apărarea a contestat declarațiile lui Ion Pralea. El a invocat divergențe privind pretinderea motorinei, inițiativa achitării și contactele cu Pavel Popcov. Recurentul a invocat și interesul personal al lui Ion Pralea. Acesta era nemulțumit de opririle repetate ale sale și ale automobilelor societății de către polițiști și a declarat că a avut probleme cu Denis Dobrin și Andrei Rotaru. Apărarea a susținut că declarațiile lui Ion Pralea nu erau confirmate prin probe independente. Vasile Grosu nu a auzit vreo solicitare de bani sau motorină, iar la 13 septembrie 2022 Popcov i-a aplicat doar un avertisment verbal. Simpla neîntocmire a procesului-verbal contravențional nu demonstra coruperea pasivă în lipsa unei legături dovedite cu pretinderea unui folos. Pretinderea celor 100 de litri de motorină rezulta numai din declarațiile lui Pralea. Discuțiile din 19 și 25 septembrie nu au fost înregistrate, Denis Dobrin nu a auzit vreo solicitare, iar expresia din 14 octombrie „ce se aude cu întrebările noastre acelea” nu demonstra o cerere univocă de folos necuvenit. La 26 octombrie 2022, Popcov nu mai avea calitatea de persoană publică, raporturile sale de serviciu încetând la 17 octombrie, iar teoria caracterului continuu al infracțiunii nu putea suplini lipsa probelor privind pretinderea din perioada în care acesta activa. Apărarea a susținut că nici versiunea inculpatului nu a fost infirmată, acesta declarând că nu a solicitat bani sau motorină, că întâlnirea din 14 octombrie a fost întâmplătoare, iar la 26 octombrie s-a prezentat la stația PECO pentru a procura motorină la un preț mai avantajos. Referitor la flagrant, recurentul a invocat că Pralea a achitat din proprie inițiativă 36,93 de litri de motorină, în valoare de 1.043,64 de lei, cu cardul societății, fără o negociere privind cantitatea sau prețul, iar cei 3.000 de lei marcați de CNA nu au ajuns în posesia lui Popcov, astfel încât operațiunea nu a documentat un act bilateral de dare-primire a remunerației. Apărarea a contestat și existența extorcării. Probele nu demonstrau vreo constrângere, amenințare sau presiune asupra lui Ion Pralea. Vasile Grosu a declarat că, după incidentul din 13 septembrie 2022, nu a mai fost oprit de colaboratorii de patrulare. Această împrejurare contrazicea existența unei presiuni sistematice asupra societății. Recurentul a invocat și provocarea. El a susținut că, după implicarea CNA, Ion Pralea a inițiat contactele, a propus întâlnirea, a oferit combustibilul și banii marcați și a încercat să îi ofere lui Pavel Popcov și alte bunuri. Popcov a refuzat aceste bunuri. Apărarea a considerat că autoritățile nu s-au limitat la documentarea pasivă a unei conduite infracționale. Recurentul a criticat și folosirea fugii lui Pavel Popcov la momentul reținerii ca indiciu al vinovăției. El a susținut că această împrejurare nu putea înlocui probele privind pretinderea sau 11 primirea folosului. Apărarea a contestat și confiscarea sumei de 1.043,64 de lei. El a susținut că suma reprezenta valoarea motorinei achitate de Ion Pralea cu cardul societății și nu valoarea unui bun dovedit ca fiind primit de Pavel Popcov cu titlu de remunerație ilicită. Recurentul a considerat că, în aceste condiții, aplicarea art. 106 Cod penal nu avea suport juridic.
La 26 august 2026, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților să depună referințe în care să răspundă la următoarele întrebări: (i) dacă solicitarea sau primirea ulterioară a unui beneficiu pentru o conduită de serviciu deja realizată și care nu a fost condiționată de acel beneficiu poate constitui corupere pasivă?; (ii) dacă faptele reținute de instanța de apel întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal; și (iii) dacă a avut loc o provocare la comiterea infracțiunii în această cauză.
La 08 și, respectiv, 11 septembrie 2026, procurorul Cătălin Scutelnic și avocatul Vladimir Chironachi au depus referințe. Procurorul a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei, susținând că solicitarea și primirea ulterioară a motorinei puteau constitui corupere pasivă, că folosul era legat de conduita de serviciu din 13 septembrie 2022, că extorcarea rezulta din opririle repetate, insistențele și presiunile exercitate asupra lui Ion Pralea și că provocarea lipsea, deoarece pretinderea a început înainte de implicarea organelor de drept. Avocatul a susținut admiterea recursului, menționînd că actul de serviciu s-a consumat la 13 septembrie 2022, iar prima pretindere imputată este plasată ulterior, fără a fi dovedită anterior vreo pretindere, acceptare sau înțelegere privind remunerația. El a invocat lipsa scopului special și a extorcării, lipsa calității de persoană publică la 26 octombrie 2022 și a susținut că remiterea motorinei sub controlul organelor de urmărire penală impunea examinarea existenței provocării.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
34. Partea relevantă a art. 427 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) Recursul este admis dacă: 1) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; … 6) hotărârea este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;”
La ziua comiterii faptei, art. 324 Cod penal prevedea următoarele: „Articolul 324. Corupere pasivă 12 (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. (2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite: … c) cu extorcare de bunuri sau servicii enumerate la alin.(1); … se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.”
Prin Legea Nr. 136/2024, art. 324 Cod penal au fost modificat. Partea relevantă a acestuia este următoarea: „Articolul 324. Coruperea pasivă (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sau contrar acesteia se pedepsește cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. … (4) Faptele prevăzute la alin. (1) … săvârșite: a) cu extorcare de bunuri sau servicii; … se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani. 13
Potrivit Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2014: „ pct. 2 – remunerația ilicită trebuie să constituie contraechivalentul conduitei pe care persoana publică se angajează să o adopte, iar în lipsa acestei legături fapta nu întrunește elementele art. 324 Cod penal…pct. 3.1 – pretinderea poate fi expresă sau aluzivă, însă trebuie să fie univocă și să manifeste intenția persoanei publice de a condiționa de remunerație conduita legată de obligațiile sale de serviciu… pct. 3.3 – primirea remunerației poate avea loc și după acordarea serviciului, dacă aceasta a fost acceptată în prealabil…În cazul modalităţii de primire, iniţiativa aparţine corupătorului şi în mod obligatoriu constituie un act bilateral; or, primirea implică inevitabil darea de către corupător a remuneraţiei ilicite…pct. 3.4 – extorcarea presupune punerea persoanei într-o situație care o determină să transmită remunerația pentru a evita consecințe nefavorabile, amenințarea cu lezarea intereselor sale sau nesatisfacerea unei solicitări care o determină să transmită folosul…pct. 4 – infracțiunea se consumă din momentul pretinderii, acceptării, primirii sau extorcării remunerației ilicite...pct. 5 – coruperea pasivă poate fi comisă numai cu intenție directă și cu scopul îndeplinirii, neîndeplinirii, întârzierii sau grăbirii unei acțiuni în exercitarea funcției ori contrar acesteia, iar în lipsa unui asemenea scop art. 324 Cod penal nu este incident…pct. 5.2 – acțiunea pentru care se pretinde, acceptă, primește sau extorcă remunerația trebuie să țină de atribuțiile de serviciu ale persoanei publice ori să fie contrară acestora.…pct. 5.3 – coruperea pasivă poate exista și atunci când condițiile de primire a remunerației nu au fost stabilite din timp, dacă persoana publică înțelege că aceasta este destinată satisfacerii intereselor corupătorului.”
La ziua comiterii faptei, partea relevantă a art. 312, 313, 315 Cod contraventional prevedea următoarele: „Articolul 312. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Articolul 313. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu Săvîrşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, 14 se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an. Articolul 315. Luarea sau darea de recompensă nelegitimă sau de folos material (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea (luarea), personal sau prin mijlocitor, de către un salariat dintr-o întreprindere, instituţie sau organizaţie, de recompensă nelegitimă sau de folos material pentru îndeplinirea unor lucrări sau pentru prestarea unor servicii în sfera sistemului de învăţământ, comerţului, alimentaţiei publice, transportului, deservirii sociale, comunale, medicale sau de altă natură, lucrări şi servicii ce ţin de obligaţiile de serviciu ale acestui salariat, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, se sancţionează cu amendă de la 60 la 300 de unităţi convenţionale cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate sau de a deţine anumite funcţii pe un termen de la 3 luni la un an.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
39. Recursul examinat a fost declarat în mai puțin de două luni de la pronunțarea deciziei motivate a instanței de apel, adică a fost depus în termen.
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).
Recurentul invocă art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, susținând că: i) la 13 septembrie 2022 nu a fost dovedită vreo solicitare de bani sau motorină, iar simpla neîntocmire a procesului-verbal contravențional nu demonstra existența unei pretinderi; ii) pretinderea celor 100 de litri de motorină rezultă numai din declarațiile lui Ion Pralea; iii) discuțiile din 19 și 25 septembrie 2022 nu au fost înregistrate; iv) Vasile Grosu și Denis Dobrin nu au auzit vreo solicitare de bani sau motorină; v) înregistrarea din 14 octombrie 2022 nu conține o cerere univocă de folos necuvenit; vi) la 26 octombrie 2022, Ion Pralea a achitat din proprie inițiativă motorina cu cardul societății, iar cei 3.000 de lei marcați de CNA nu au ajuns în posesia lui Pavel Popcov; vii) la aceeași dată, Pavel Popcov nu mai avea calitatea de persoană publică; viii) acțiunile lui Ion Pralea, după implicarea CNA, au constituit o provocare. Având în vedere natura acestor argumente, recursul urmează a fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. a. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală 15
Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nici o instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nici o bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).
Curtea Supremă de Justiție poate declara inadmisibil un recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală fără citarea părților în ședință. Conform art. 433 alin. (3) Cod de procedură penală, convocarea părților în ședință este obligatorie doar în cazul recursurilor bazate pe art. 427 alin. (1) pct. 6) „considerate admisibile”, adică a recursurilor considerate prima facie de către 18 Curtea Supremă de Justiție că ar avea șanse mari de a fi admise (încheierea nr. 1ra-426/2024, § 21).
Avocatul susține că instanța de apel a apreciat vădit nerezonabil probele privind solicitarea motorinei, deoarece discuțiile din 19 și 25 septembrie 2022 nu au fost înregistrate, această împrejurare rezultă în principal din declarațiile lui Ion Pralea, iar Vasile Grosu și Denis Dobrin nu au auzit vreo solicitare de bani sau motorină. El mai invocă faptul că înregistrarea din 14 octombrie 2022 nu conține o solicitare expresă a celor 100 de litri de motorină. Completul reține că, potrivit învinuirii, Pavel Popcov a pretins, în perioada 19 septembrie–26 octombrie 2022, 100 de litri de motorină sau echivalentul acestora, invocând faptul că, la 13 septembrie 2022, nu a întocmit proces-verbal contravențional în privința camionului condus de Vasile Grosu. Instanța de apel a reținut că prima solicitare a motorinei a avut loc aproximativ la 19 septembrie 2022, când Popcov i-a amintit lui Ion Pralea despre nesancționarea șoferului și i-a solicitat motorină. Pralea a declarat că Popcov i-a spus că trebuia să-i „mulțumească” și să-l ajute cu motorină, iar la 25 septembrie 2022 i-a reproșat că se eschiva și i-a cerut 100 de litri de motorină pentru nesancționarea șoferului (vezi para. 17). Declarațiile lui Vasile Grosu și Denis Dobrin nu infirmă aceste împrejurări, deoarece niciunul dintre ei nu a auzit discuțiile respective (vezi para. 19–20). Declarațiile lui Pralea sunt susținute și de înregistrările discuțiilor din 14 și 26 octombrie 2022. La 14 octombrie, Popcov l-a întrebat „ce se aude cu întrebările noastre acelea?” și dacă avea „salearcă”, iar la 26 octombrie a indicat că va apropia automobilul la pompă, după care acesta a fost alimentat cu motorină achitată de Pralea (vezi 16 para. 10). Apărarea nu a oferit o explicație plauzibilă a discuțiilor 14 din 26 octombrie 2022. Din acestea rezultă că între Pralea și Popcov a existat o discuție cu privire la combustibil până la 14 octombrie 2022. Pralea nu a confirmat faptul că Popcov a dorit să procure de la el combustibil. Declarațiile lui Pralea sunt susținute și de faptul că, la 26 octombrie 2022, condamnatul nu a plătit pentru combustibil. În aceste circumstanțe, concluzia instanței de apel că Popcov a pretins motorină pentru nedocumentarea cazului din 13 septembrie 2022 nu este irațională. În această parte, recursul este vădit nefondat. b. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală
Pentru a fi incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, recurentul trebuie să indice prevederea legală interpretată greșit, să demonstreze caracterul determinant al erorii asupra soluției și să invoce jurisprudența relevantă care susține o interpretare diferită a normei aplicabile (încheierea nr. 1ra-124/2025, § 18). Curtea Supremă de Justiție a clarificat că argumentele privind provocarea se examinează prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală (încheierea nr. 1ra-885/2024, § 39; decizia nr. 1ra-312/2025, § 53). Pentru admiterea unui recurs în baza acestui temei, care se referă la chestiuni exclusiv de drept, convocarea părților în ședință nu este obligatorie. i. Pretinsa provocare
Curtea Supremă de Justiție a explicat că, atunci când este invocată provocarea, trebuie analizate cumulativ: (i) existența unor informații anterioare privind implicarea persoanei în activitatea investigată și predispoziția acesteia de a comite fapta; (ii) comportamentul autorităților și al persoanelor implicate în documentarea faptei, pentru a stabili dacă acestea au avut un rol pasiv sau au determinat comiterea ei; și (iii) existența garanțiilor procedurale împotriva abuzului. Persoana care cooperează cu organele de drept nu trebuie să determine comiterea unei infracțiuni care, în lipsa intervenției sale, nu ar fi fost comisă (decizia nr. 1ra-312/25, §§ 54, 59–63).
Avocatul susține că Pavel Popcov a fost provocat la comiterea infracțiunii. El invocă faptul că, după sesizarea CNA, Ion Pralea a fost instruit și echipat cu tehnică specială, a inițiat unele contacte cu Popcov și a achitat motorina din proprie inițiativă. De asemenea, Pralea i-a oferit bani marcați și alte bunuri, pe care Popcov le-a refuzat.
Urmărirea penală a fost pornită în baza denunțului persoanei de la care s-a pretins avantajul necuvenit. Apărarea nu a invocat existența unui scop ascuns al acestuia sau caracterul vădit neverosimil al denunțului. Solicitarea motorinei a precedat implicarea CNA, fiind formulată, potrivit situației de fapt reținute de instanța de apel, aproximativ la 19 septembrie 2022 și reiterată la 25 septembrie 2022, înainte ca Ion Pralea să sesizeze organele de drept (vezi para. 17). Faptul că, după sesizare, Pralea a inițiat unele contacte cu Popcov nu confirmă 17 provocarea. La 14 octombrie 2022, Popcov l-a întrebat „ce se aude cu întrebările noastre acelea?” și dacă avea „salearcă”, referindu-se, în contextul discuțiilor anterioare, la motorină. La 26 octombrie 2022, deși Pralea l-a apelat, contactul a urmat unui apel nepreluat din seara precedentă de la numărul lui Popcov, iar acesta a propus întâlnirea și a indicat stația PECO „Rompetrol” (vezi para. 10, 18). Aceste împrejurări nu arată că Pralea sau organele de drept au creat solicitarea, au exercitat presiuni asupra lui Popcov ori l-au determinat să accepte un folos pe care anterior nu l-a solicitat. Dimpotrivă, intervenția lor a avut loc după apariția solicitării și s-a limitat la documentarea conduitei ulterioare. Măsurile speciale au fost autorizate după sesizarea organelor de drept, iar apărarea a avut posibilitatea efectivă să invoce provocarea: acest argument a fost formulat încă la terminarea urmăririi penale, examinat de procuror și ulterior reiterat în fața instanțelor, iar instanța de apel s-a pronunțat expres asupra lui (vezi para. 16, 19). În aceste condiții, nu rezultă că implicarea CNA a determinat apariția faptei, ci doar că a permis documentarea unei conduite începute anterior. De asemenea, apărarea a avut oportunitatea să adreseze întrebări denunțătorului. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat. ii. Întrunirea elementelor infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal
După cum a fost menționat mai sus, în partea aprecierii probelor și a faptelor constatate, decizia instanței de apel nu este irațională. Aceste constatări sunt obligatorii pentru instanța de recurs, care urmează să examineze în continuare dacă încadrarea juridică a faptelor din decizia constatată este corectă.
Potrivit recursului, faptele reținute de instanța de apel nu întrunesc elementele art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. El invocă că la 13 septembrie 2022 nu a existat nicio pretindere, acceptare sau înțelegere privind remunerația, că solicitările ulterioare nu au fost legate de o conduită de serviciu viitoare și nu au avut caracter de extorcare, iar la 26 octombrie 2022, când motorina a fost primită, Popcov nu mai avea calitatea de persoană publică.
Potrivit art. 324 Cod penal poate fi incriminată doar pretinderea acceptarea sau primirea remunerației pentru „a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sau contrar acesteia”. Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2014 (vezi para. 37) prevede că remiterea remunerației după îndeplinirea conduitei de serviciu nu exclude coruperea pasivă. Totuși, trebuie stabilit că, înainte de realizarea acelei conduite, remunerația a fost acceptată sau că a existat o înțelegere privind transmiterea ei în schimbul conduitei de serviciu. În toate cazurile, folosul trebuie să fie legat de conduita de serviciu. Pretinderea unei recompense pentru o conduită deja realizată, care nu a fost condiționată sau determinată de această remunerație, nu este suficientă pentru încadrarea faptei conform art. 324 Cod penal. 18
Instanța de apel a considerat că extorcarea a început la 19 septembrie 2022 și a continuat la 25 septembrie 2022, când Pavel Popcov l-a oprit pe Ion Pralea și i-a reproșat că se eschiva de la transmiterea motorinei. Pralea a explicat remiterea motorinei prin insistențele lui Popcov și prin temerile șoferilor față de controalele poliției. Aceste împrejurări indică cel mult o teamă generală față de controalele poliției, dar nu demonstrează că Pralea a transmis motorina pentru incidentul din 13 septembrie 2022, așa cum este menționat în rechizitoriu.
Instanța de apel a legat pretinderea motorinei de exercitarea funcției prin faptul că, la 19 septembrie 2022, Pavel Popcov i-a amintit lui Ion Pralea că, la 13 septembrie, nu a sancționat șoferul. Ea a considerat că pretinderile ulterioare au reprezentat continuarea aceleiași conduite și a calificat motorina drept „recompensă pentru «favorul»” din 13 septembrie 2022. Acest raționament nu demonstrează legătura dintre pretindere și conduita de serviciu a persoanei publice. Popcov nu este învinuit că, la 13 septembrie, ar fi pretins ori acceptat vreo remunerație. Ion Pralea a confirmat că, la 13 septembrie 2022, Popcov nu i-a solicitat vreun bun și că între ei nu exista o înțelegere anterioară privind transmiterea motorinei (vezi para. 17). Prima pretindere a motorinei a intervenit la 19 septembrie, după realizarea conduitei de serviciu materializată prin nedocumentarea abaterii rutiere. Instanța de apel nu a identificat nici o altă conduită de serviciu pe care Popcov urma să o îndeplinească sau să nu o îndeplinească în schimbul remunerației. Completul de asemenea notează că condamnatul nu a fost acuzat că ar fi pretins motorina pentru ca companiile denunțătorului sau angajații acestora să nu fie sancționați pentru abateri viitoare. Prin urmare, nu s-a demonstrat că avantajul a fost pretins pentru „a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sau contrar acesteia”. Cu alte cuvinte, nu este întrunit ultimul element constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal în ceea ce privește pretinderea.
Există o distincție între pretinderea și extorcarea mitei, deși mai mult de intensitate decât de formă. Extorcarea poate rezulta din contextul cauzei, dacă persoana este pusă în situația de a transmite folosul necuvenit pentru a evita o consecință nefavorabilă. Totuși, constatarea din paragraful precedent exclude și extorcarea.
În ceea ce primește primirea, a doua formă incriminată, motorina a fost primită la 26 octombrie 2022. La 17 octombrie 2022, au încetat raporturile de serviciu ale lui Popcov. La 26 octombrie 2022, Popcov nu mai avea calitatea de persoană publică, adică nu era subiect al infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal.
Având în vedere cele de mai sus, concluzia instanței de apel privind existența infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal nu poate fi menținută, pe motiv că nu sunt întrunite toate elementele acestei infracțiuni. Instanța urmează să constate dacă, la ziua faptei, aceasta reprezenta o contravenție. 19
Instanța a stabilit că pretinderea nu a fost făcută pentru o conduită profesională. Acest fapt exclude încadrarea faptei conform art. 313 Cod contravențional. Art. 315 Cod contravențional de asemenea nu este incident, deoarece această contravenție are subiect special și nu se aplică față de persoanele publice. În ceea ce privește pretinderea sau primirea remunerației necuvenite de către o persoană obișnuită, ea de asemenea nu cade sub incidența art. 315 Cod contravențional, tot deoarece nu există subiectul special.
În anul 2022, pretinderea combustibilului putea fi încadrată conform art. 327 Cod penal (abuzul de serviciu). În septembrie 2024, această infracțiune a devenit condiționată de un prejudiciu material de 10 salarii medii pe economie. Din 07 septembrie 2024, pretinderea putea fi încadrarea conform art. 312 Cod contravențional, ca o încălcare a interdicției absolută a persoanelor publice de a pretinde ceva necuvenit. Totuși, acuzarea a insistat pe încadrarea faptei conform art. 324 Cod penal, în pofida lipsei elementelor constitutive ale aceste infracțiuni. Elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 324 și 327 Cod penal sunt destul de diferite, precum este diferit și obiectul examinării judiciare. Reîncadrarea pentru prima dată, de către Curtea Supremă de Justiție, în deliberare, a faptei de la art. 324 Cod penal la art. 327 Cod penal, sau art. 312 Cod contravențional, incontestabil ar încălca dreptul la un proces echitabil (a se vedea, pentru standardele relevante, hotărârea CtEDO Adrian Constantin v. România (2011), §§ 20-26).
Având în vedere cele de mai sus, unica soluție posibilă este adoptarea unei hotărâri de achitare.
Concluzia primei instanțe privind neîntrunirea elementelor infracțiunii este corectă, însă sentința nu poate fi menținută din cauza motivării ei. Completul nu este de acord că extorcarea presupune în mod necesar constrângere fizică sau psihică, și nici cu concluzia că încetarea raporturilor de serviciu la 17 octombrie 2022 excludea, prin ea însăși, răspunderea penală. Prin urmare, se impune pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.
Având în vedere adoptarea sentinței de achitare, nu poate fi încasat de la inculpat costul combustibilului procurat de Ion Pralea la 26 octombrie 2022.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de avocatul Vladimir Chironachi, în partea încadrării juridice a faptei și a confiscării speciale și; a) casează în această parte decizia Curții de Apel Sud din 12 mai 2026 și, integral, sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 18 decembrie 2023; 20 b) rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care Pavel Popcov se achită de învinuirea prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii; c) declară inadmisibil recursul avocatului Vladimir Chironachi, în partea rămasă. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 21