- Dosarul nr.
- 1r-26/2026
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 13 august 2026
- Părțile
- Oleg Vatamaniuc
- Pe scurt
- Art. 449 CPP
1r-26/2026 — Art. 264-1 alin. 3 CP
DECIZIE
cu privire la recursul împotriva încheierii Oleg Vatamaniuc (art. 2641 alin. (3) Cod penal) (Dosarul nr. 1r-26/2026 1-23099393-01-1r-19062026) Recurs vădit neîntemeiat, curtea de apel a motivat suficient încheierea de respingere a cererii de revizuire. 13 august 2026 Au examinat anterior cauza judecătorii Instanța de fond: Andrei Guțu Curtea de apel: Ion Talpa, Ecaterina Arseni, Oxana Mironov Curtea de apel (revizuirea): Ghenadie Liulca, Ludmila Iarmaliuc, Aurelia Andronache Textul corespunde originalului Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de condamnatul Oleg Vatamaniuc împotriva încheierii Curții de Apel Nord din 29 ianuarie 2026 de respingere a cererii de revizuire, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Președinte, Alexandru Negru, Leonid Chirtoacă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
Oleg Vatamaniuc s-a născut în anul 1976 în r-nul Drochia. El a fost învinuit în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal (refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică).
În prima instanţă, cauza a fost examinată în procedură generală. La 08 mai 2025, prin sentința Judecătoriei Bălți, s. Central, Oleg Vatamaniuc a fost recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal și condamnat la 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
La 20 mai 2025, condamnatul a declarat recurs și a solicitat achitarea. El a argumentat că este nevinovat și că instanța de fond l-a condamnat ilegal.
La 21 mai 2025, avocatul Ion Prisacari, în numele condamnatului, a declarat recurs. El a solicitat achitarea condamnatului din motivul lipsei faptei infracțiunii. Recurentul critică sentința pentru aprecierea eronată a probelor, invocând faptul că din întregul material probator administrat în cauză nu rezultă că acesta a comis fapta imputată, prezența la volan, starea de ebrietate și refuzul de la testare.
La 12 iunie 2025, Curtea de Apel Nord a respins recursurile, ca nefondate. Instanța a considerat neîntemeiate argumentele apărării privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și lipsa credibilității declarațiilor martorilor. Instanța a reținut că vinovăția inculpatului a fost dovedită prin declarațiile concordante ale martorilor, înregistrările video și celelalte probe administrate, fără a exista motive de a le pune la îndoială. De asemenea, pedeapsa stabilită este legală și individualizată corespunzător, ținând cont de gravitatea faptei și de persoana inculpatului.
La 23 iulie 2025, condamnatul a depus o cerere de revizuire, în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. El solicită casarea hotărârilor, reluarea examinării cauzei și achitarea sa, pe motiv că nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Condamnatul susține că nu există probe suficiente precum că a condus automobilul sau că a refuzat ori s-a eschivat de la testarea alcoolscopică. De asemenea, condamnatul a invocat probe noi, ce constau în audierea martorului 1 Natalia Ivanov. A mai invocat că fapta a fost comisă la 18 iunie 2023 și respectiv termenul de prescripție a expirat. Totodată, el contestă încălcări de procedură privind cercetarea cazului la fața locului de către colaboratorii de poliție.
La 29 ianuarie 2026, Curtea de Apel Nord a respins cererea de revizuire. Instanța a constatat că nu sunt întrunite condițiile art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, deoarece nu au fost invocate circumstanțe noi sau recent descoperite. Argumentele revizuentului privind audierea martorului Natalia Ivanov nu a fost solicitată la nici o etapă a procesului penal. Această omisiune este imputabilă apărării, iar eventualele încălcări de procedură privind cercetarea cazului la fața locului de către colaboratorii de poliție nu cad sub incidența unui temei de revizuire. Instanța a subliniat că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, admisibilă doar în prezența unor circumstanțe noi sau a unor vicii fundamentale care pot influența soluția cauzei, condiții ce nu sunt întrunite în speță. Motive legale pentru redeschiderea procesului, nu există.
La 02 iunie 2026, condamnatul a depus recurs. El solicită casarea încheierii din 29 ianuarie 2026 și adoptarea unei hotărâri privind încetarea procesului, repunerea dreptului de conducere. Oleg Vatamaniuc invocă încălcări de procedură privind modul de instrumentare a cazului la fața locului de către colaboratorii de poliție și ulterior la sediul Inspectoratului de Poliție. Acțiunea agentului de poliție desfășurată în afara evidențelor oficiale constituie o depășire a atribuțiilor de serviciu, iar rezultatele obținute dintr-o astfel de procedură sunt lovite de nulitate. În lipsa unei informări clare din partea polițistului cu privire la caracterul oficial al testării, persoanei nu i se poate imputa rea-credința, refuzul sau rezultatul testării, probele astfel obținute fiind inadmisibile. Condamnatul invocă o lacună gravă în activitatea agentului constatator, care a omis să întreprindă acțiunile procedurale elementare și obligatorii pentru stabilirea adevărului obiectiv. Agentul nu a identificat, nu a audiat și nu a supus examenului medical pentru stabilirea stării de ebrietate pe ambele persoane prezente în automobil, deși această măsură era esențială pentru stabilirea calității de conducător auto. Aprecierea organului de poliție este infirmată direct de probatoriul administrat în fața instanței de judecată. Prin declarațiile martorului Ion Oală, s-a confirmat în mod neechivoc faptul că acesta din urmă a fost cel care a condus automobilul în momentul vizat. Eroarea de stabilire a identității conducătorului auto rezultă din investigarea superficială și incompletă efectuată de poliție la fața locului. În condițiile în care starea de ebrietate nu a fost verificată corect, fapta imputată nu întrunește elementele constitutive, se impune încetarea procesului. Prin urmare, eschivarea de la testarea alcoolscopică a lui Oleg Vatamaniuc trebuia să fie manifestată prin refuz înregistrat video sau prin opunerea de rezistență.
La 11 august 2026, condamnatul a depus recurs suplimentar. El reiterează argumentele din recursul de bază. Suplimentar invocă nulitatea încheierii Curții de Apel Nord din 29 ianuarie 2026 deoarece judecătorul Aurelia Andronache nu a semnat încheierea menționată. Totodată, indică că în hotărârea nr. 18 din 18 iulie 2 2016, Curtea Constituțională a stabilit că recoltarea probelor sangvine, atunci când este efectuată lege artis de către un medic, este una de scurtă durată, provoacă leziuni corporale minore și nu se poate susține că stă la baza unor suferințe psihice sau mentale intense. El susține că această acțiune procesuală nu a fost efectuată de către un medic de specialitate narcolog, ci de agentul constatator, fiind comis un abuz.
Urmărirea penală a fost pornită la 18 iunie și s-a terminat la 30 iunie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 11 iulie 2023 - 08 mai 2025. Instanța de recurs a examinat cauza în perioadele 31 mai - 12 iunie 2025. Instanța de revizuire a examinat cauza în perioada 12 august 2025 - 29 ianuarie 2026. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 19 iunie 2026.
MOTIVAREA INSTANȚEI
11. Potrivit art. 439 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile. Încheierea a fost pronunțată la 29 ianuarie 2026 și nu a fost publicată pe portalul instanței. Recursul condamnatului a fost depus la 02 iunie 2026. La materialele cauzei este scrisoarea de expediere a actului judecătoresc care confirmă că, la 14 mai 2026, Curtea de Apel Nord a expediat copia încheierii (f.d. 191-192). Revizuirea a fost soluționată fără convocarea părților în ședință. În aceste condiții, recursul a fost depus în termenul prevăzut de lege.
Cererea de recurs suplimentar a fost depusă după mai mult de 15 zile de la primirea încheierii. Ea dezvoltă argumentele invocate în recursul depus în termen. Astfel, deoarece recursul suplimentar reprezintă de fapt o completare a recursului, cererea de recurs suplimentar nu poate fi respinsă ca tardivă (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-1389/2023, § 17).
Conform art. 462 alin. (4) Cod de procedură penală, încheierea de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară. Cererea de revizuire a fost respinsă de curtea de apel. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă să examineze recursul.
Temeiurile de revizuire sunt exhaustiv menționate în art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. În revizuire nu este examinată decât întrunirea condițiilor pentru redeschiderea procesului, fără a fi examinată temeinicia recursului, sau a acuzațiilor aduse (încheierile nr. 1rh-24/2024, § 71; 1rh-17/2024, § 36).
Curtea Supremă de Justiție a explicat în decizia nr. 1r-10/2024 condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o cerere de revizuire întemeiată pe art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, să fie admisă. Ea trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții: a) probele invocate confirmă circumstanțe care nu au fost examinate în instanța de fond și căile ordinare de atac; b) noile circumstanțe sunt de natură să schimbe soluția cu privire la fondul cauzei penale din hotărârea 3 judecătorească rămasă irevocabilă; c) neexaminarea circumstanțelor nu se datorează acțiunii sau inacțiunii părții care a înaintat revizuirea. Totuși, în scopul aflării adevărului, apărarea poate invoca în susținerea cererii de revizuire, cu o justificare foarte convingătoare, circumstanțele pe care le-a ascuns și care confirmă că condamnatul este nevinovat.
Curtea de apel a respins cererea de revizuire pe motiv că aspectele invocate nu constituie circumstanțe noi, adică nu este întrunită prima și principala condiție pentru admiterea revizuirii în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Completul reiterează că revizuirea nu poate fi un recurs deghizat, cu scopul de a repune în discuție circumstanțe care deja au fost examinate anterior.
În cererea de revizuire, participantul nu poate invoca omisiunea sa, drept motiv pentru redeschiderea unui proces penal soluționat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat (res judicata), adică recunoașterea caracterului irevocabil și definitiv al hotărârilor judecătorești. În esență, instanța a constatat corect că solicitarea privind audierea martorului Natalia Ivanov, care nu a fost solicitată la nici o etapă a procesului penal este o omisiune imputabilă apărării, iar eventualele încălcări de procedură privind modul de instrumentare a cazului la fața locului de către colaboratorii de poliție nu cad sub incidența unui temei de revizuire. Aceasta este o încercare de a reevalua o probă asupra căreia instanța s-a pronunțat definitiv, ceea ce transformă revizuirea într-un recurs deghizat. Prin urmare, cererea de recurs este nefondată.
Referitor la recursul suplimentar, completul constată că încheierea Curții de Apel Nord din 29 ianuarie 2026 este semnată de întreg completul de judecători, inclusiv de judecătorul Aurelia Andronache, iar invocarea hotărârii Curții Constituționale nr. 18 din 18 iulie 2016, nu este relevantă speței. Prin urmare și în această parte, recursul este nefondat.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursurile declarate de condamnatul Oleg Vatamaniuc împotriva încheierii Curții de Apel Nord din 29 ianuarie 2026. 4 Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 5