1ra-739/2023 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

El a fost apărat de avocatul Victor Grijuc.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Procesul penal pornit în privința lui Adrian Cucovei a fost încetat din motiv că a expirat termenul de prescripție. Instanța a încasat prejudiciul moral în mărime de 3.000 de lei și în mod solidar cheltuielile de asistență juridică în mărime de 7.000 de lei și 640 de lei cheltuieli judiciare. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Dumitru Ciupercă.

La 16 noiembrie 2022, Curtea de apel Bălți a admis apelurile și a casat sentința în latura penală. Adrian Cucovei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. El a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu liberarea de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021, cu privire la amnistie. În rest, a fost menținută sentința.

La 06 ianuarie 2023, avocatul Victor Grijuc în numele condamnatului, a declarat recurs fără a invoca vre-un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunea civilă să fie respinsă.

La 18 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Tatiana Ioniță, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 24 octombrie 2017 – 12 iulie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 03 august 2018 – 06 august 2020. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 28 septembrie 2020 – 16 noiembrie 2022. La 16 mai 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

Adrian Cucovei a fost învinuit că la 13 septembrie 2017, în jurul orelor 1 09:15, prin înțelegere prealabilă cu Dumitru Ciupercă, aflându-se în holul etajului trei al Liceului Pan-Halippa, i-a aplicat minorului Nicon Ciumac, multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, cauzându-i leziuni corporale. Fapta a fost încadrată conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La 06 august 2020, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, Adrian Cucovei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Procesul penal a fost încetat, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Instanța a încasat prejudiciul moral în mărime de 3.000 de lei și în mod solidar de la inculpați suma de 7.000 de lei, cu titlu de asistență juridică și 640 de lei cheltuieli judiciare. Instanța a constatat că vinovăția lui Adrian Cucovei a fost dovedită din probele administrate. Declarațiile părții vătămate sunt consecvente și coroborează cu declarațiile martorilor. Instanța a reținut că, Adrian Cucovei a intervenit în sprijinul lui Dumitru Ciupercă, a lovit victima din spate și a continuat agresiunea după căderea acesteia. Instanța a încetat procesul penal, deoarece termenul de prescripție era împlinit la data pronunțării sentinței. Reieșind din gravitatea suferințelor cauzate părții vătămate, care au avut drept consecință inevitabilă producerea unor suferințe morale și psihice, l-a obligat pe Adrian Cucovei la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral. Totodată, acesta a fost obligat, în mod solidar la plata sumei de 7.000 de lei, reprezentând cheltuieli de asistență juridică și a sumei de 640 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

La 14 august 2020, procurorul Alexandru Godorog, a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței iar Adrian Cucovei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Apelantul a menționat că, instanța neîntemeiat a încetat procesul penal, din motiv că a intervenit termenul de prescripție. Din materialele cauzei rezultă că, la 11 decembrie 2019 Adrian Cucovei a comis o altă infracțiune, fapt ce a întrerupt cursul prescripției. În consecință, la data pronunțării sentinței termenul de prescripție nu era expirat.

La 17 august 2020, avocata Guțu Tatiana, în numele lui Dumitru Ciupercă, a declarat apel. Ea a solicitat casarea sentinței și încetarea procesului, din motiv că Ciupercă s-a aflat în legitimă apărare.

La 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile, inclusiv din alte motive, a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre. Adrian Cucovei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat la doi ani de închisoare. El a fost liberat de executarea pedepsei penale în temeiul Legii nr. 243/2021, privind amnistia. În rest, a fost menținută sentința. Instanța de apel a constatat că, probatoriul administrat demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului. Soluția instanței de încetare a procesului penal în privința lui Adrian Cucovei pe motivul intervenirii termenului 2 de prescripție este nelegală, întrucât cursul prescripției a fost întrerupt prin săvârșirea de către inculpat, la 11 decembrie 2019, a unei noi infracțiuni. Instanța a reținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 243/2021 privind amnistia. Ea a dispus liberarea inculpatului de executarea pedepsei, în temeiul art. 107 Cod penal și art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală. Instanța a statuat că, dispozițiile cu privire la acțiunea civilă și cheltuielile de judecată se mențin. Decizia motivată a fost pronunțată la 19 decembrie 2022.

La 06 ianuarie 2023, avocatul Victor Grijuc, în numele condamnatului, a declarat recurs fără a invoca vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunea civilă să fie respinsă. Recurentul susține că, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei atunci când a încasat cheltuielile de asistență juridică în mărime de 7.000 de lei și 3.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

La 18 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Tatiana Ioniță, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurentul susține că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 243/2021, aplicarea amnistiei este posibilă numai cu acordul scris al persoanei. În lipsa acestui acord, amnistia nu poate fi aplicată. Adrian Cucovei s-a sustras de la judecată, fiind anunțat în căutare. El nu a prezentat un acord scris privind aplicarea amnistiei. Condițiile legale pentru încetarea procesului penal nu sunt întrunite. Instanța poate aplica amnistia numai dacă la dosar există acordul scris autentic al inculpatului.

La 13 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 03 iunie 2026, avocatul Victor Grijuc, în numele lui Adrian Cucovei, a depus referință în care a solicitat respingerea recursului procurorului.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243/2021 privind amnistia sunt 3 următoarele: „Art. 1. - (5) Persoana bănuită, învinuită poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către instanța de judecată privind examinarea posibilității aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de procuror. Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. … (4) În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub incidența art.6.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). i. Recursul procurorului.

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Procurorul contestă aplicarea Legii nr. 243/2021, privind amnistia. Acesta susține că condamnatul s-a sustras de la examinarea cauzei, a fost anunțat în căutare și nu a depus o cerere scrisă privind aplicarea amnistiei. Lipsa acordului scris împiedică aplicarea amnistiei.

Recursul depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023, se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Acest aspect a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea drept exemplu hotărârile în cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra- 1309/2023). Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 4 alin. (1) pct. 6) Codul de procedură penală, iar obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției.

Aplicarea amnistiei putea fi invocată în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) sau 16) Cod de procedură penală (vezi decizia 1ra-1323/2023, § 22). Adrian Cucovei nu a formulat un acord scris privind aplicarea amnistiei, însă nici nu a formulat obiecții prin care să-și exprime dezacordul față de aplicarea acesteia. Legea nr. 243/2021 cu privire la amnistie, la art. 1 alin. (5), prevede posibilitatea aplicării amnistiei la solicitarea avocatului (vezi para. 17). Potrivit procesului- verbal al ședinței din 16 noiembrie 2022, avocatul Victor Grijuc a solicitat verbal instanței aplicarea actului amnistiei în privința condamnatului (f.d.90-91, vol. III). În asemenea circumstanțe, refuzul soluționării cerinței aplicării Legii amnistiei la etapa judecării cauzei, pentru faptul că inculpatul nu a depus o solicitare scrisă sau că nu a fost prezent la ședință, contravine scopului și finalității Legii amnistiei. Mai mult ca atât, însăși Legea nr. 243/2021 cu privire la amnistie la art. 2 alin. (4) prevede posibilitatea aplicării amnistiei față de persoana care nu refuză expres aplicarea acesteia (a se vedea para. 18). Lipsa acordului scris al persoanei nu constituie, prin el însăși, un impediment pentru aplicarea amnistiei și nu afectează eligibilitatea condamnatului (decizia nr. 1ra-81/2024, § 29) dacă sunt întrunite cerințele legale privind categoria infracțiunii comise, momentul comiterii faptei și nu există interdicții legale pentru aplicarea amnistiei. Această interpretare este conformă cu practica Curții Supreme de Justiție (mutatis mutandis hotărârile nr. 1ra-371/2023, §§ 22-23, nr. 1ra-239/2023, § 12, nr. 1ra-1257/2024, § 12). Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat. ii. Recursul avocatului Victor Grijuc, în numele condamnatului.

Avocatul Victor Grijuc nu a invocat nici un temei de recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În recurs, el invocă dezacordul cu încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică. Aceste argumente urmează a fi examinate prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare la data înaintării recursului.

Apărarea pretinde că suma de 3.000 de lei a fost eronat încasată de la condamnat cu titlu de prejudiciu moral. Recurentul nu motivează de ce această sumă este disproporționată. Este cert că vătămările cauzate părții vătămate i-au provocat, în mod inevitabil, suferințe morale și psihice (mutatis mutandis hot. CtEDO Guja v. Moldova, 2008, § 101). Prima instanță a explicat în mod rezonabil motivul pentru care suma de 3.000 de lei este adecvată pentru compensarea suferințelor fizice și psihice suportate de partea vătămată ca urmare a acțiunilor ilegale comise de inculpat (vezi para. 9). Instanța de apel a preluat și a menținut 5 aceste argumente. Completul nu consideră această motivare vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Supremă de Justiție în cazuri similare (vezi încheierea nr. 1ra-11/2025). Prin urmare, în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

În ceea ce privește cheltuielile de asistență juridică, criticile recurentului sunt neîntemeiate. În instanța de fond, partea vătămată a fost apărată de doi avocați. Ea a solicitat compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 27.900 de lei, anexând contractele de asistență juridică și actele ce confirmă achitarea onorariilor. Prima instanță a reținut că, deși au fost prezentate dovezi privind încheierea contractelor și achitarea onorariilor, nu a fost depus un raport detaliat al activităților desfășurate de apărători. În lipsa unor asemenea probe, instanța a apreciat că suma solicitată este nejustificată și vădit disproporționată. Ținând seama de complexitatea cauzei, volumul serviciilor juridice prestate, numărul ședințelor de judecată, instanța a încasat în mod solidar de la inculpați, suma de 7.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În cauză, chiar dacă avocații părții vătămate nu au prezentat o descriere detaliată a acțiunilor întreprinse, așa cum recomandă hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25/2004 și anexa la hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 19-02/2022, din actele dosarului rezultă că aceștia au participat efectiv la ședințele de judecată în fața instanței de fond. În asemenea circumstanțe, cheltuielile de judecată în sumă de 7.000 de lei pentru asistență juridică nu sunt excesive. Și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile procurorului și avocatului Victor Grijuc împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Sergiu Stratan Leonid Chirtoacă 6