1ra-681/2023 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Gheorghe Cucoș a fost apărat de avocatul Vitalie Ciudin.

Cauza a fost examinată în procedură generală. Gheorghe Cucoș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și condamnat la doi ani de închisoare. În baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia, el a fost liberat de executarea pedepsei. Acțiunea civilă a fost lăsată fără examinare, urmînd să fie soluționată în ordine civilă. Instanța de apel a respins apelul avocatului și a menținut sentința.

La 28 martie 2023, avocatul Vitalie Ciudin a depus recurs în care solicită adoptarea unei hotărâri de achitare.

Urmărirea penală a fost pornită la 14 noiembrie 2016 și s-a terminat la 19 iulie 2017. Prima instanță a examinat cauza în perioada 20 noiembrie 2018 - 09 iunie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 12 septembrie și 26 decembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 02 mai 2023.

La trimiterea cauzei în judecată, potrivit rechizitoriului, Serghei Sergheiciuc, Victoria Bolocan și Gheorghe Cucoș erau acuzați de comiterea împreună a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. La 11 octombrie 2018, cauza penală în privința lui Gheorghe Cucoș a fost disjunsă din cauza penală inițială, deoarece Sergheiciuc și Bolocan au solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 2571, vol. I). După disjungere, instanța nu a creat un dosar aparte în privința lui Gheorghe Cucoș sau a lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan. Lucrările dosarului au continuat în același dosar fizic. La 11 octombrie 2018, Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan au fost audiați potrivit regulilor de audiere a martorilor. În declarațiile lor ei l-au incriminat și pe Gheorghe Cucoș. La audierea lor a participat partea vătămată Valentin Munteanu. Gheorghe Cucoș și avocatul său nu au asistat la această audiere (f.d. 264-265 vol. I). Prin sentința din 16 noiembrie 2018, Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii stabilite de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. La 20 noiembrie 2018 (f.d. 4 vol. II) materialele cauzei penale 1 au fost distribuite prin PIGD, unui alt judecător desemnat pentru examinarea cauzei disjunse. Noului judecător i-a fost transmis dosarul inițial, care conținea și lucrările efectuate în legătură cu examinarea cauzei în procedură simplificată. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Gheorghe Cucoș a fost învinuit că, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2016, prin înțelegere prealabilă cu alte două persoane în privința cărora cauza a fost disjunsă, a pătruns ilegal în magazinul-bar al ÎI „Munteanu Valentin”, situat în s. Porumbești, r-nul Cantemir, care era proprietatea lui Valentin Munteanu. El a deconectat energia electrică și a deteriorat cablul telefonic, după care a sustras pe ascuns bunuri și produse alimentare în valoare totală de 14.907 de lei. Ulterior, aceste bunuri au fost ascunse în podul locuinței unei alte persoane și în alte locuri neidentificate. El a cauzat părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile. Acțiunile respective au fost încadrate în temeiul art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. b. Probele acuzării

Plângerea părții vătămate Valentin Munteanu, consemnată prin procesul-verbal din 11 noiembrie 2016, întocmit de IP Cantemir, denotă că la aceeași dată, persoane necunoscute au pătruns în magazin și au sustras bunuri materiale (f.d.7, 8, vol. I). Tot la acea dată, Valentin Munteanu a depus o cerere prin care a solicitat să fie recunoscut în calitate de parte vătămată (f.d. 21, vol. I).

Valentin Munteanu, proprietarul magazinului ÎI „Munteanu Valentin” din s. Porumbești, a declarat că, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2016, persoane necunoscute au pătruns în magazin și au sustras bunuri. El a mai declarat că bunurile au fost depistate la domiciliul lui Serghei Sergheiciuc și a presupus că o parte ar fi putut fi duse și la Cucoș. Cucoș i-ar fi convins pe Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan să comită furtul. El a precizat că nu a fost prezent la comiterea faptei și nu a asistat la discuții privind organizarea acesteia iar informațiile privind circumstanțele comiterii furtului le cunoaște doar din declarațiile lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan. Aceștia au comunicat că Cucoș a fost organizatorul furtului, el scotea bunurile din magazin, dar ei le duceau afară. Cucoș nu i-a restituit nimic. Inițial, el a indicat un prejudiciu material în mărime de 8.097 de lei (f.d. 23. vol. I) după care a concretizat mărimea acestuia la suma de 18.402 de lei (f.d. 24, 104. vol. I). El a prezentat copiile facturilor fiscale și actul de inventariere a bunurilor (f.d.30–54, 137–139, vol. I). În instanța de fond, Munteanu, a menționat suplimentar că valoarea bunurilor sustrase este între 15.000 de lei și 16.000 de lei. El a indicat că bunurile au fost recuperate parțial și a solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 10.000 de lei (f.d. 245, vol. I). (f.d. 221, 226, vol. II). 2

Maria Munteanu audiată în calitate de martor a declarat că este soția părții vătămate, Valentin Munteanu. Persoane necunoscute au sustras bunuri din magazinul ce se afla în proprietatea ei și a soțului. Informațiile privind pretinsa implicare a lui Cucoș le cunoaște din declarațiile lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan. Ei doi au indicat că acesta ar fi organizat furtul și ar fi scos bunurile din magazin. Ea a confirmat mărimea prejudiciului material și faptul recuperării parțiale a bunurilor de către Bolocan și Sergheiciuc (f.d. 18, vol. I, f.d. 222, 228, vol. II).

Diana Cucoș, fiind audiată în calitate de martor, a indicat că este soția inculpatului. Ea a relatat că, la 10 noiembrie 2016, Gheorghe Cucoș se afla la muncă în mun. Orhei și lucra zilier la Andrei Dodi. Ea a declarat că inculpatul pleca dimineața și revenea seara la domiciliu, iar la mijlocul lunii noiembrie 2016 a înnoptat permanent acasă. În anul 2016, Gheorghe Cucoș a fost o singură dată la părinți, în s. Porumbești, însă nu în luna noiembrie, când a avut loc furtul. (f.d. 225).

Alexandru Cerchez audiat în calitate de martor, a comunicat că lucrează împreună cu Gheorghe Cucoș în s. Biești. La 10 noiembrie 2016, au lucrat până la orele 20.00-21.00, apoi au plecat fiecare pe la casa sa. La 11 noiembrie 2016, ora 07.15, el a trecut pe la domiciliul lui Cucoș și au plecat împreună la muncă (f.d. 90, vol. I). În instanța de fond, martorul a susținut declarațiile date în faza urmăririi penale. El a reiterat că activitatea desfășurată la Andrei Dodi era zilnică, inclusiv în weekend. Nu își amintește ca Gheorge Cucoș să fi lipsit de la muncă în perioada dată. Evidența prezenței la muncă era consemnată într-un registru ținut de Andrei Dodi. El nu își amintește concret situația din 10 noiembrie 2016. Totuși, nu au existat cazuri în care Cucoș să plece din Orhei în altă localitate în acea perioadă. El nu consideră posibil ca Cucoș, într-o singură noapte, să se deplaseze la Cantemir, să comită furtul și să revină la Orhei (f.d. 223, vol. II).

Gheorghe Cucoș nu și-a recunoscut vina. El a declarat că, pe parcursul lunii noiembrie 2016, s-a aflat în s. Biești, r-nul Orhei, și nu a avut posibilitatea de a se afla în s. Porumbești, r-nul Cantemir, la data comiterii faptei. Această împrejurare poate fi confirmată de soția sa, Diana Cucoș, precum și de Gheorghe Cojocari și Andrei Dodea (f.d. 83, 136, vol. I). La etapa judecării în fond, el a relatat, că avea relații bune cu Valentin Munteanu și l-a ajutat anterior la treburile casnice. El nu este de acord cu declarațiile lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan, care au arătat că și el ar fi participat la furt. El nu a participat la sustragere și nu poate explica motivul pentru care a fost implicat în cauză. În cadrul confruntării din 21 decembrie 2016, Serghei Sergheiciuc a negat implicarea sa la comiterea faptei și a precizat că declarația anterioară a făcut-o în stare de ebrietate. În noiembrie 2016, el se afla în r-nul Orhei, unde muncea zilnic la Andrei Dodi împreună cu Alexandru Cerchez. La 10 noiembrie 2016, el s-a aflat la muncă și a înnoptat la domiciliul său. La domiciliu a fost efectuată percheziție, dar nu au fost depistate bunuri provenite din infracțiune. El nu 3 deținea un mijloc de transport la acel moment. Sora sa mai mare i-a spus că a fost la partea vătămată și i-a spus că va restitui prejudiciul. El a declarat că nu a rugat-o să meargă și nu a cunoscut anterior despre intenția ei. Sora i-a mai comunicat că a rugat-o pe partea vătămată să-și retragă plângerea (f.d. 228-229, vol. II).

Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 noiembrie 2016, cu planșa fotografică anexată, denotă fixarea urmelor infracțiunii, starea încăperii și împrejurările pătrunderii. Planșa fotografică confirmă constatările organului de urmărire penală (f.d.9–16, vol. I).

Procesul-verbal de ridicare din 24 noiembrie 2016 atestă că Serghei Sergheiciuc, la domiciliul său, a predat benevol organului de urmărire penală o parte din bunurile sustrase (59 de unități de produse) din magazinul părții vătămate și păstrate în podul casei sale (f.d.57–59, vol. I).

Procesul-verbal de percheziție din 10 decembrie 2016 denotă că la domiciliul lui Gheorghe Cucoș nu au fost depistate bunuri sustrase din magazinul părții vătămate (f.d. 103, vol. I).

Procesul-verbal din 21 decembrie 2016 denotă că Serghei Sergheiciuc, în cadrul confruntării cu Gheorghe Cucoș, a comunicat că ultimul nu a participat la comiterea infracțiunii, iar declarațiile sale anterioare, prin care l-a incriminat, le-a făcut în stare de ebrietate (f.d. 88, vol. I). c. Examinarea în primă instanță și sentința

În primă instanță, a fost audiat Gheorghe Cucoș, cercetate probele testimoniale (Valentin Munteanu, Maria Munteanu, Diana Cucoș și Alexandru Cerchez) și mijloacele materiale de probă. Suplimentar, la ședința din 16 decembrie 2021 (f.d. 199-200 vol. II), au fost cercetate declarațiile date la 11 octombrie 2018 de Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan (f.d. 258, 260, vol. I) atunci cînd cauza se examina în raport cu ei în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală (vezi para. 5).

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 09 iunie 2022, Gheorghe Cucoș a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și condamnat la doi ani de închisoare. În baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia, el a fost liberat de executarea pedepsei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, Valentin Munteanu, a fost lăsată fără examinare.

Instanța a constatat că probele administrate în cauză demonstrează că inculpatul Cucoș, împreună cu alte două persoane, au pătruns ilegal într-un magazin, de unde au sustras pe ascuns bunuri și produse alimentare în valoare totală de 14.907 de lei. Ei au cauzat părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile. 4

Instanța a reținut că partea vătămată Valentin Munteanu, a indicat asupra participării lui Cucoș Gheorghe la comiterea furtului. Versiunea apărării potrivit căreia, în privința lui Gheorghe Cucoș ar fi existat un alibi, a fost respinsă deoarece martorii Diana Cucoș și Alexandru Cerchez nu au clarificat cu suficientă precizie dacă inculpatul s-ar fi aflat la muncă în raionul Orhei anume în la intervalul 10–11 noiembrie 2016. La fel, această versiune nu coroborează cu alte mijloace de probă. Instanța a conchis că informațiile comunicate de Valentin Munteanu referitor la implicarea lui Cucoș în sustragere pot fi luate în calcul deoarece Munteanu a participat la audierea lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan în cauza lor (vezi para. 5 și 17). De asemenea, sora inculpatului ar fi încercat să se împace cu partea vătămată. În sentință este indicat că Gheorghe Cucoș nu a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan pentru declarații false date în fața instanței. Această conduită a inculpatului a fost apreciată ca un element suplimentar care fundamentează concluzia privind vinovăția. Instanța a apreciat că aceste circumstanțe denotă participarea lui Gheorghe Cucoș la comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată (f.d. 245, vol. I) a fost lăsată pentru examinare în ordine civilă, deoarece prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, din 16 noiembrie 2018, prejudiciul a fost încasat integral de la Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan. La fel a fost indicat că în raport cu inculpatul a fost aplicată amnistia, iar Legea 243/2021 nu prevede necesitatea reparării prejudiciului pentru aplicarea ei (f.d. 240, vol. II). d. Apelul depus și decizia instanței de apel

La 24 iunie 2022, avocatul Vitalie Ciudin, în numele inculpatului, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, precum și respingerea acțiunii civile înaintate de Valentin Muntean. Avocatul a invocat că sentința se bazează exclusiv pe declarațiile părții vătămate și ale soției acesteia, care nu sunt martori oculari și au formulat doar presupuneri. Lipsesc probe pertinente și concludente care să susțină acuzarea. Instanța nu a respectat regulile legale de administrare a probelor din art. 371 Cod de procedura penala. Inculpatul a negat comiterea faptei și a invocat un alibi, confirmat de martorii Alexandru Cerchez si Diana Cucoș, care au declarat că, la momentul infractiunii, acesta se afla în s. Biești, r-nul Orhei.

La 26 decembrie 2022, instanța de apel a cercetat probele acuzării. Printre altele au fost citite (f.d.22 verso-24 verso, vol. III) declarațiile date la 28 iunie 2017 de Victoria Bolocan, în calitate de învinuită, procesul-verbal de confruntare dintre Serghei Sergheiciuc și Gheorghe Cucoș, precum și declarațiile pe care Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan le-au dat la 11 octombrie 2018 la momentul audierii lor în ordinea art. 108 Cod de procedură penală (vezi para. 5). Apărătorul a obiectat contra acestor acțiuni și a invocat că proba nu a fost cercetată nemijlocit în ședință. 5

La 26 decembrie 2022, Curtea de Apel Cahul a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a constatat că vinovăția inculpatului a fost demonstrată prin ansamblul probelor legal administrate. Declarațiile părții vătămate și a celor doi coautori, Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan, confirmă comiterea infracțiunii de către inculpat. Argumentul apărării privind inaplicabilitatea art. 371 Cod de procedură penală și la administrarea ilegală a declarațiilor lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan au fost respinse. Instanța a invocat că aceste declarații nici nu au fost date citirii în ședința instanței de fond. Chiar și dacă au fost depuse în cadrul unei cauze separate, ele se referă la circumstanțele din învinuirea adusă inculpatului Cucoș Gheorghe și reprezintă probe. Circumstanțe stipulate de art. 94 Cod de procedură penală nu există, prin urmare declarațiile lui Sergheiciuc Serghei și Bolocan Victoria puteau fi admise ca probe. Alibiul invocat de apărare, susținut de martorii Diana Cucoș și Alexandru Cerchez, a fost apreciat ca imprecis și neconcludent. Fapta a fost corect încadrată conform art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. Instanța a apreciat că pedeapsa a fost individualizată legal, iar aplicarea Legii nr. 243/2021 este corectă. Instanța a reținut că prima instanță corect a dispus lăsarea acțiunii civile spre soluționare în ordine generală. Ea a preluat motivele expuse în hotărârea instanței de fond pe acest subiect. Decizia integrală a fost pronunțată la 27 februarie 2023. e. Recursul

La 28 martie 2023, avocatul Vitalie Ciudin a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) și 8) Cod de procedură penală. El solicită casarea sentinței și deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Recurentul susține că instanțele au greșit cînd au pus la baza sentinței și deciziei declarațiile coautorilor Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan. El menționează că declarațiile date la urmărirea penală nu puteau fi citite atît timp cît cei doi nu au fost audiați nemijlocit în ședință. Declarațiile date de coinculpați în cauza lor nu puteau fi citite nici într-un caz, deoarece au fost administrate întro cauză la care inculpatul nu era parte. Instanțele erau în drept să pună la baza sentinței doar acele probe care au fost cercetate de toate părțile în proces. El susține că Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan nu au fost nici audiați nici chemați pentru a fi audiați. În acest context nu poate fi admis argumentul că absența lor ar fi fost motivată și citirea declarațiilor era ultima soluție. Citirea declarațiilor este contrară dispozițiilor art. 371 Cod de procedură penală.

La 02 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință.

Partea relevantă a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 13 din 16 decembrie 2013 este următoarea: „29. În situaţia în care, în cauză sunt mai mulţi inculpaţi şi numai unul/unii dintre aceştia recunosc toate faptele reţinute în sarcina lor prin rechizitoriu, instanţa va proceda potrivit regulilor procedurii simplificate pentru aceştia, dispunînd, după admiterea cererii, prin încheiere, disjungerea cauzei pentru ceilalţi inculpaţi, în cazul în care disjungerea este posibilă. Inculpaţii judecaţi în procedura simplificată pot fi audiaţi ca martori în cauza disjunsă cu privire la ceilalţi inculpaţi. Judecătorul care a pronunţat soluţia de condamnare a inculpatului/ţilor potrivit procedurii simplificate, se află într-o situaţie de incompatibilitate de a judeca cauza disjunsă cu privire la ceilalţi participanţi la săvîrşirea infracţiunii.”

Partea relevantă a deciziei nr. 40 emise de Curtea Constituțională la 08 mai 2018 este următoarea. „37. Curtea reține că, atunci când unele persoane au ales ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, iar altele nu, instanţa de judecată trebuie să disjungă cauza penală, iar numele acestora nu vor fi incluse în sentință. Inclusiv din acest motiv, nu se poate pretinde că este încălcat principiul prezumției nevinovăției în această ipoteză. 38. Mai mult, principiul prezumției nevinovăției nu este încălcat nici în situația în care în cauza penală disjunsă vor fi chemate să dea declarații persoanele care au fost judecate în procedura simplificată. Declarațiile acestor persoane nu pot avea valoare probantă prestabilită, acestea trebuind apreciate în coroborare cu alte probe. Respectarea standardelor articolului 21 din Constituție constituie o obligație a instanței de judecată.” 8

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (deciziile nr. 1ra-1520/2023, § 56; 1ra-325/2024, § 25). Dacă argumentele invocate în recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului, în motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiție poate invoca argumente suplimentare, pentru a ușura înțelegerea hotărârii sale și a contribui la rolul său principal - asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție (decizia nr. 1ra-374/2024, § 35).

Recursul a fost depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) și 8) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Pct. 6) se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești; pct. 7) se referă la admiterea unei căi de atac neprevăzută de lege sau la depunerea tardivă a apelului; iar pct. 8) se referă la lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii. Deși a invocat trei temeiuri de recurs diferite, avocatul nu a formulat argumente distincte pentru fiecare din ele. El a criticat modul în care instanțele au administrat și cercetat declarațiile unor coautori, care au optat pentru examinarea cauzei în procedură simplificată. Recurentul a criticat punerea la baza sentinței și deciziei a unor declarații date de persoane care nu au fost audiate nemijlocit și contradictoriu în ședință de judecată. Având în vedere motivele invocate în recurs și motivarea deciziei instanței de apel, recursul va fi examinat doar prin prisma temeiului prevăzut de pct. 6).

Temeiul de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr. 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023) și se referă la motivarea deciziei instanței de apel. El include cinci situații distincte: a) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel; b) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, c) motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii d) dispozitivul hotărârii este expus neclar și e) instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia.

Autoritățile sunt obligate să facă tot ce este rezonabil posibil pentru a garanta prezentarea unui martor. Prezentarea martorilor este o condiție prealabilă și necesară pentru ca apărarea să dispună de posibilitatea să conteste declarațiile acestora. Acuzatului trebuie să-i fie acordată o posibilitate adecvată și suficientă de a interoga martorii (hot. CtEDO Kaste și Mathinsen v. Norvegia, 2006, § 47). 9

Completul reiterează că disjungerea cauzelor conexe poate afecta dreptul la apărare și orice disjungere trebuie să fie temeinic justificată, iar co-acuzatului ar trebui să i se ofere posibilitatea să obiecteze împotriva disjungerii (hot. CtEDO Navalnyy și Ofitserov v. Rusia, 2016, § 104). Totuși, această obligație decade implicit în cazul în care învinuirea împotriva co-acuzaților se face conform unor reguli de procedură diferite, cum procedura simplificată prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penal. În aceeași hotărâre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai subliniat că constatările din hotărârea adoptată în cauza conexă nu reprezintă un lucru judecat pentru cauza examinată ulterior. În cauza examinată ulterior, probele trebuie examinate nemijlocit, într-o procedură contradictorie (§ 105). Această regulă se aplică atât în ceea ce privește temeinicia acuzației, cât și a admisibilității probelor (decizia nr. 1ra-347/24, § 61).

Modul în care instanțele de judecată urmau să procedeze la depunerea de către un coacuzat a unei cereri de examinare a cauzei în procedură simplificată era bine stabilit de practica judiciară (vezi para. 28) și de practica Curții Constituționale (vezi para. 29). Aceeași practică instituționaliza cu fermitate modul în care declarațiile unui coacuzat care a optat pentru examinarea propriei cauze în procedură simplificată, puteau fi administrate la dosarul coacuzatului care a optat pentru procedură generală. Chemarea și audierea nemijlocită a coacuzatului în cauza examinată în procedură generală era unica posibilitate de administrare la dosar a unei asemenea probe. Această regulă este în concordanță deplină cu principiile dezvoltate de CtEDO în aceeași materie (vezi para. 34-35).

La anumite momente în timp, Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan au făcut declarații incriminatoare în raport cu Gheorghe Cucoș (vezi para. 5 și 16). În cererea de apel (para. 22) a fost invocat expres argumentul referitor la administrarea incorectă a probatoriului de către instanța de fond. În procesul cercetării probelor în apel, apărarea a obiectat contra citirii declarațiilor și a invocat necesitatea audierii nemijlocite și contradictorii a lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan. Curtea de apel a derogat de la interdicția expresă, stabilită la art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală și a cercetat prin citire, declarații care nu au fost administrate de instanța de fond. Argumentul din decizie potrivit căruia declarațiile date într-o cauză separată pot fi administrate prin citire este contrar practicii Curții Supreme de Justiție și art. 368 și 371 Cod de procedură penală (care reglementează citirea în anumite condiții a declarațiilor inculpatului și a martorilor date în aceeași cauză). Chiar dacă era obligată să o facă, instanța de apel nu a reacționat la solicitările apărării care invoca necesitatea cercetării nemijlocite a lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan. Ea nu și-a realizat rolul de filtru între interesele inculpatului Gheorghe Cucoș și interesele lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan, în situația în care audierea lor era invocată ca necesară. Ultimii doi erau martorii cheie, iar imposibilitatea prezentării lor în instanța de apel nu a fost invocată. Prin urmare, curtea de apel a admis o eroare gravă de fapt care afectează soluția. Prin urmare, recursul urmează a fi admis. 10

Conform art. 435 Cod de procedură penală, remiterea la rejudecare este excepția, iar înlăturarea de către instanța de recurs a erorii, fără remitere la rejudecare, este regula. Rejudecarea poate fi dispusă o singură dată și doar dacă eroarea judiciară admisă de curtea de apel nu poate fi corectată în instanţa de recurs. Curtea de apel a soluționat vădit eronat argumentului apărării aferent necesității cercetării nemijlocite și contradictorii a declarațiilor lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan. Instanța de apel a recunoscut că declarațiile celor doi nu au fost cercetate de instanța de fond (vezi para. 27), dar totuși le-a cercetat prin citire în instanța de apel și le-a pus la baza deciziei. În aceste condiții, eroarea respectivă comisă în raport cu principalii martori, nu poate fi remediată în recurs și instanța de recurs nu poate decât să dispună remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

La rejudecare instanța de apel urmează să se decidă, după ascultarea pozițiilor părților, dacă sunt întrunite condițiile de audierea nemijlocită și contradictorie a lui Serghei Sergheiciuc și Victoria Bolocan în cadrul cauzei penale în care Gheorghe Cucoș este acuzat. În caz afirmativ, când prezența acestora în ședință poate fi asigurată, audierea nemijlocită a martorilor urmează să fie efectuată, cu acordarea posibilității apărării de a le pune întrebări. Ulterior, instanța va decide dacă probele administrate sunt sau nu suficiente pentru constatarea vinovăției lui Gheorghe Cucoș.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul avocatului Vitalie Ciudin împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 26 decembrie 2022; Casează decizia Curții de Apel Cahul din 26 decembrie 2022 și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Sud, într-un alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 11