1ra-988/2024 — Art. 155 alin 1, art. 166 alin 2 lit d, e CP

Igor Ursan s-a născut în anul 1981 în r-nul Edineț. El a fost apărat de avocații Gabriela Moldovan, Vladislav Melnic și Andriana Tărâță.

Igor Ursan a fost învinuit că, la 11 iulie 2022, în intervalul 01:00–01:20, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică avansată la domiciliul său din raionul Edineț și acționând împreună cu o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, l-a privat în mod ilegal de libertate pe Radu Balan. În realizarea acestei intenții, Igor Ursan i-a aplicat victimei două lovituri cu pumnii în regiunea capului. Ulterior, cei doi i-au legat picioarele cu o curea din piele, iar mâinile cu un cablu electric, fixându-le la spate, după care au culcat-o pe pat, cu fața în jos, lipsind-o de posibilitatea de a se deplasa. În continuare, au conectat la rețeaua electrică cablul cu care erau legate mâinile victimei și au electrocutat-o de mai multe ori. Adela Chirilici, care se afla în vizită la domiciliul lui Igor Ursan, a reușit să scoată cablul din priză și să-i dezlege lui Radu Balan mâinile și picioarele. Ulterior, Radu Balan și Adela Chirilici au reușit să părăsească locuința. Potrivit raportului de constatare medico-legală din 12 iulie 2022, Radu Balan prezenta excoriații și echimoze la nivelul feței și al urechii drepte, produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur. Excoriațiile de la nivelul mâinilor puteau fi consecința acțiunii curentului electric și puteau fi produse la data și în circumstanțele indicate. Leziunile constatate au fost calificate drept vătămare corporală neînsemnată. La etapa urmăririi penale, fapta a fost încadrată juridic în baza art. 166 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal.

În cadrul aceluiași episod, Igor Ursan a fost învinuit și că l-a amenințat pe Radu Balan că îi va da foc, după care l-a stropit pe corp cu un lichid asemănător benzinei. Având în vedere violențele exercitate anterior, imobilizarea și electrocutarea victimei, precum și acțiunea ulterioară de a o stropi cu un lichid aparent inflamabil, Radu Balan a perceput amenințarea ca fiind reală și susceptibilă de executare. Acesta a reușit să părăsească domiciliul lui Igor Ursan împreună cu Adela Chirilici. La urmărirea penală, fapta a fost încadrată în baza art. 155 Cod penal.

La 28 septembrie 2022, prin încheierea Judecătoriei Edineț, sediul central, a fost disjungată cauza penală de învinuire a lui Igor Ursan de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 155 și 166 alin. (2) lit d), e) Cod penal. 1

Prin ordonanța din 09 februarie 2024, procurorul în Procuratura r-nului Edineț, Cristina Strelețcaia-Grinceac, a modificat învinuirea în instanța de judecată, și Igor Ursan a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 alin. (1) și art. 166 alin. (2) lit. d), e) Cod penal. (f.d. 17, Vol I)

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 16 februarie 2024, prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, Igor Ursan a fost recunoscut vinovat și condamnat după cum urmează: Infracțiunea Pedeapsa Art. 84 alin. (1) CP art. 155 alin. (1) CP doi ani de închisoare patru ani și șase luni art. 166 alin. (2) lit. d) și e) patru ani de închisoare CP

Instanța de judecată a constatat că, vinovăția inculpatului lui Igor Ursan în comiterea infracțiunilor imputate este confirmată prin ansamblul probelor administrate în cauză. Partea vătămată, Radu Balan a declarat că, la 11 iulie 2022, a lucrat la pădurarul Dima, din r-nul Edineţ. Acolo l-a cunoscut de Evghenii şi pe Igor. El a menționat că a servit în pădure bere cu Evghenii Jitari şi cu Adela Chirilici. Ulterior, Evghenii a propus să meargă la Igor Ursan. Au ajuns la Igor seara, acolo toți în patru au servit rachiu. Peste un timp, Jitari a început scandalul la dna Anghelina chipurile că, a pierdut banii. Atunci l-a lovit peste umeri. S-a implicat și Igor Ursan, lovindu-l cu pumnii. Din cauza loviturilor, acesta a căzut jos fără cunoștință. A fost legat de Evghenii la mâini şi picioare, apoi au pus în priză un cablu, unit la mâinile acestuia şi l-a electrocutat aproximativ 30 minute. Nu știe cine l-a electrocutat deoarece, atât Jitari, cât și Ursan erau în spatele lui. Anghelina l-a dezlegat, iar Igor a început să-l stropească cu benzină dintr-o sticlă, ca să-i de-a foc. Văzând acestea, a fugit în păpușoi să se ascundă. Din cauza durerii nu ține minte toate circumstanțele. Declarațiile acestuia au fost confirmate de declarațiile martorului: Adela Chirilici care sub jurământ a susținut declarațiile părții vătămate.

Instanța a reținut că declarațiile părții vătămate sunt susținute de raportul de constatare medico-legală din 12 iulie 2022. Potrivit acestuia, Radu Balan prezenta excoriații și echimoze la nivelul feței și al urechii drepte, produse prin acțiunea unui corp contondent dur, precum și excoriații la nivelul mâinilor, care puteau fi consecința acțiunii curentului electric. Leziunile puteau fi produse la data și în circumstanțele relatate de partea vătămată și au fost calificate drept vătămare corporală neînsemnată. Natura, localizarea și mecanismul de producere a leziunilor sunt compatibile cu modalitatea agresiunii descrisă de Radu Balan (f.d. 32, vol. I).

La solicitarea apărătorului, întemeiată pe faptul că Igor Ursan se afla la evidența medicului psihiatru și a medicului narcolog și urmase anterior tratament psihiatric, instanța a dispus, prin încheierea din 12 iunie 2023, efectuarea unei 2 expertize medico-legale psihiatrice ambulatorii. Potrivit raportului de expertiză psihiatrică din 20 decembrie 2023, Igor Ursan suferă de „retardare mintală agravată de alcoolizare și organicitate cerebrală”. Experții au constatat că, la momentul săvârșirii faptelor, acesta avea capacitatea de a conștientiza caracterul acțiunilor sale și de a le dirija. Totodată, s-a stabilit că nu necesita aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical (f.d. 9, vol. II). În baza acestor constatări, instanța a concluzionat că, la momentul săvârșirii faptelor, Igor Ursan întrunea condițiile responsabilității prevăzute de art. 22 Cod penal: putea să-și dea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și să le dirijeze. Diagnosticul constatat nu i-a înlăturat discernământul și, prin urmare, nu exclude răspunderea sa penală.

La individualizarea pedepsei, instanța a luat în considerare natura și gradul prejudiciabil al infracțiunilor, împrejurările în care acestea au fost săvârșite, precum și datele referitoare la persoana inculpatului. Ea a reținut că Igor Ursan se caracterizează negativ, se află la evidența medicului psihiatru și a medicului narcolog și a fost sancționat anterior pentru săvârșirea unor contravenții, dar nu avea antecedente penale. Drept circumstanțe atenuante, instanța a reținut că inculpatul are la întreținere un copil minor și este încadrat în gradul II de dizabilitate. Drept circumstanțe agravante au fost apreciate săvârșirea infracțiunilor prin participație și în stare de ebrietate alcoolică. Raportând aceste împrejurări la gravitatea concretă a faptelor, la modul violent de acțiune, la durata privării de libertate și la tratamentele aplicate victimei, instanța a concluzionat că scopurile pedepsei nu pot fi atinse prin aplicarea unei sancțiuni neprivative de libertate.

La 01 martie 2024, avocatul Vladislav Melnic, acționând în interesele lui Igor Ursan, a declarat apel, solicitând casarea sentinței în latura pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. Apărarea a susținut că pedeapsa aplicată este excesiv de severă și insuficient motivată. În opinia sa, instanța de fond nu a indicat circumstanțele concrete care justificau aplicarea unei pedepse privative de libertate și nu a acordat o pondere corespunzătoare datelor privind persoana inculpatului, precum și conduitei acestuia înainte, în timpul și după săvârșirea infracțiunilor.

La 30 aprilie 2024, Curtea de Apel Bălți a respins apelul și a menținut sentința. Instanța de apel a reținut că, deși cauza fusese examinată în primă instanță în procedură generală, apelul declarat de avocatul Vladislav Melnic, în interesele lui Igor Ursan, viza exclusiv individualizarea pedepsei, considerată de apărare excesiv de severă. Întrucât prin apel nu au fost contestate constatarea vinovăției și încadrarea juridică a faptelor, instanța de apel și-a limitat examinarea la verificarea legalității și temeiniciei pedepsei aplicate. Instanța de apel a constatat că pedeapsa stabilită de prima instanță este echitabilă și proporțională cu gravitatea faptelor săvârșite, fiind aptă să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal. Totodată, a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru aplicarea art. 90 Cod penal, deoarece suspendarea 3 condiționată a executării pedepsei nu ar corespunde naturii și gravității infracțiunilor, modului concret de săvârșire a acestora și celorlalte circumstanțe ale cauzei. În consecință, instanța de apel a concluzionat că îndreptarea și reintegrarea socială a inculpatului pot fi realizate numai prin executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea. Decizia motivată a fost pronunțată la 30 aprilie 2024.

La 18 iunie 2024, Igor Ursan a declarat recurs, solicitând achitarea, fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. El a contestat suficiența probelor și severitatea pedepsei. Prin încheierea din 28 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție nu a dat curs recursului și i-a acordat un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Deoarece acestea nu au fost remediate, prin încheierea din 26 iulie 2024, recursul a fost considerat nedepus.

La 26 iunie 2024, avocatul Andriana Tărîță, în interesele lui Igor Ursan, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Aceasta a solicitat aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, invocând lipsa antecedentelor penale, întreținerea unui copil minor, dizabilitatea de gradul II, împăcarea cu partea vătămată, lipsa pretențiilor materiale și caracterul neînsemnat al leziunilor cauzate. La 01 august 2024, avocatul a depus un recurs suplimentar, prin care a reluat, în esență, aceleași argumente privind severitatea excesivă a pedepsei și posibilitatea atingerii scopului acesteia fără izolarea condamnatului de societate.

Urmărirea penală a fost pornită la 02 august și s-a terminat la 30 august 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 03 octombrie 2022 - 16 februarie 2024. Instanța de apel a examinat cauza între 18 martie și 30 aprilie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 19 iulie 2024.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Avocatul a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedura penală. Se contestă în principal pedeapsa stabilită inculpatului, pe care 4 o consideră prea aspră. Orice critică adusă pedepsei aplicate de judecător se examinează conform art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Prin urmare, argumentele recursului referitoare la individualizarea pedepsei vor fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Apărarea nu a menționat în recurs prevederile legale care au fost încălcate de către instanța de apel atunci când a stabilit pedeapsa. Completul de judecată reține că pedeapsa a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, iar alegerea tipului pedepsei și a modalității de executare a acesteia, inclusiv aplicarea art. 90 Cod penal, intră în discreția judecătorului. Instanța poate admite recursul în temeiul pct. 5) doar atunci când nu sunt întrunite condițiile legale pentru individualizarea pedepsei aplicate. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Andriana Tărîță împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 5