1ra-1145/23 — Art. 188 alin. 2 lit. c, e, f CP

În recurs, Davîd Calacic a fost apărat de avocatul Andrian Moroi.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Davîd Calacic a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), e), f) Cod penal și condamnat la șase ani de închisoare.

Instanța de apel a admis apelul avocatului Andrian Moroi, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă prin care Davîd Calacic a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal și condamnat la patru ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, instanța a suspendat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de trei ani.

La 13 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului Dorina Tăut și a remis cauza la rejudecare.

La 02 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul avocatului Andrian Moroi, a casat parțial sentința și a pronunțat o hotărâre prin care Davîd Calacic a fost liberat de executarea pedepsei în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere penală. În rest, sentința a fost menținută.

La 02 februarie 2023, procurorul Svetlana Țurcan a declarat recurs prin care a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 31 mai 2007 și s-a terminat la 28 februarie 2019. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 11 martie și 09 decembrie 2019. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 21 iunie 2019 – 24 iunie 2020 și 02 iunie 2021 – 02 noiembrie 2022. Curtea Supremă de Justiție a examinat cauza în perioada 19 februarie și 13 aprilie 2021. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 18 iulie 2023.

Urmărirea penală a fost suspendată în perioada 23 noiembrie 2007 – 19 februarie 2019 în legătură cu sustragerea inculpatului de la urmărirea penală. 1 ÎN FAPT

Davîd Calacic a fost învinuit că, la 31 mai 2007, aproximativ ora 03:10, fiind mascat, a pătruns în localul de jocuri ce aparținea SRL „Proreal&CO” și, amenințând operatoarea cu un cuțit, a sustras în mod deschis o geantă cu 6.883 de lei. Acțiunile lui au fost încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. c), e), f) Cod penal – tâlhărie.

Urmărirea penală a fost pornită la 31 mai 2007 (f.d. 1, vol. 1). La 02 iulie 2007, Davîd Calacic a fost reținut (f.d. 120, vol. 1), iar la 05 iulie 2007 a fost pus sub învinuire și i-a fost aplicat arestul preventiv pe un termen de 15 zile (f.d.126, 132, vol. 1). La 17 iulie 2007, a fost modificată învinuirea adusă acestuia și aplicată măsura preventivă – obligarea de nepărăsire a localității. La 27 iulie 2007, el a fost pus sub învinuire din nou (f.d.136, 143, 151 vol. 1). La 23 noiembrie 2007, urmărirea penală a fost suspendată până la stabilirea locului aflării învinuitului, care a fost anunțat în căutare (f.d. 171, 175, vol. 1). La 19 februarie 2019, învinuitul a fost reținut iar urmărirea penală a fost reluată (f.d. 181, 186, vol. 1). La 27 februarie 2019, Davîd Calacic a fost pus sub învinuire (f.d.199, vol. 1).

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 09 decembrie 2019, Davîd Calacic a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), e), f) Cod penal și condamnat la șase ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. În scopul asigurării sentinței, în privința inculpatului a fost aplicat arestul preventiv, cu luarea acestuia sub strajă din sala ședinței de judecată. Instanța a reținut că fapta există și a fost comisă de inculpat, probele fiind coerente, veridice și concordante. Declarațiile inculpatului au fost respinse ca necredibile, fiind contrazise de declarațiile constante ale părții vătămate și martorilor, precum și de mijloacele materiale de probă, stabilindu-se că acesta, mascat și înarmat cu un cuțit, a amenințat victima și a sustras banii, acțiuni ce întrunesc elementele infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), e), f) Cod penal, inclusiv sub aspectul amenințării reale cu violență periculoasă. Instanța a respins cererea de recalificare în jaf.

La 24 decembrie 2019, avocatul Andrian Moroi, în interesele lui Davîd Calacic, a contestat cu apel sentința. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului. La 14 august 2020, avocatul Andrian Moroi a depus apel suplimentar, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi, după cum urmează: achitarea inculpatului de învinuirea privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), e), f) Cod penal, recunoașterea vinovăției acestuia pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (1) Cod penal, iar în temeiul art. 90 Cod penal, suspendarea executării pedepsei. Potrivit apelului, fapta inculpatului a fost greșit încadrată ca tâlhărie, întrucât nu este întrunit elementul esențial al acestei infracțiuni – existența unui atac însoțit de violență periculoasă sau de o amenințare reală cu o asemenea violență. Partea vătămată a declarat că nu a fost amenințată, ci doar speriată, iar existența 2 cuțitului și a măștii nu a fost confirmată prin alte probe decât propriile sale afirmații.

La 18 noiembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă prin care Davîd Calacic a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (1) Cod penal și condamnat la patru ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, instanța a suspendat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de trei ani. Inculpatul a fost eliberat din arest din sala de judecată. Instanța de apel a reținut că prima instanță a apreciat eronat probele și a încadrat greșit fapta ca tâlhărie. Nu s-a dovedit existența violenței sau a amenințării (mască, cuțit), apreciind critic declarațiile părții vătămate și ale martorilor în acest sens. Ea a concluzionat că fapta constituie sustragere deschisă de bunuri.

La 22 ianuarie 2021, procurorul Dorina Tăut a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. Procurorul a susținut în recurs că instanța de apel a comis erori de drept prin aprecierea greșită și selectivă a probelor și prin reîncadrarea nejustificată a faptei din tâlhărie în jaf, ignorând ansamblul probator. Acesta a arătat că instanța de fond a stabilit corect situația de fapt și încadrarea juridică, iar probele – declarațiile constante ale părții vătămate și martorilor, coroborate cu mijloacele materiale – confirmă existența unui atac tâlhăresc realizat prin amenințare cu violență (cuțit, mască), percepută ca reală de victimă.

La 13 aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat decizia și a remis cauza la rejudecare. Instanța a constatat că decizia instanței de apel este viciată prin erori de drept și de fapt, manifestate prin motivare insuficientă și contradictorie, analiză selectivă a probelor și neexaminarea tuturor argumentelor procurorului, ceea ce a condus la o reîncadrare juridică nejustificată a faptei din tâlhărie în jaf. Deoarece deficiențele nu pot fi remediate în recurs, instanța a dispus rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel.

La 02 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul avocatului Andrian Moroi declarat în interesele inculpatului, a casat parțial sentința și a pronunțat o hotărâre prin care Davîd Calacic a fost liberat de executarea pedepsei aplicate, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere penală. În rest sentința a fost menținută. Instanța a constatat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. c), e), f) Cod penal este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil prin ansamblul probelor administrate (declarații, martori, înscrisuri), amenințarea implicită prin folosirea cuțitului. Instanța a respins argumentele apărării privind reîncadrarea faptei la jaf și achitarea, ca neîntemeiate. Totuși, având în vedere că infracțiunea este una gravă și a intervenit termenul de prescripție de 15 ani de la comitere, ea a dispus liberarea inculpatului de pedeapsa penală, menținând în rest dispozițiile sentinței.

La 02 februarie 2023, procurorul Svetlana Țurcan a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Procurorul a solicitat 3 casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. În recurs se menționează că instanța de apel a adoptat o soluție eronată privind aplicarea prescripției. Instanța a calculat greșit termenul prescripției, ignorând efectul suspendării acestuia în perioada în care inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală. Totodată, decizia este viciată și din punct de vedere procesual, întrucât nu conține o soluție clară și distinctă asupra tuturor apelurilor declarate, iar dispozitivul nu reflectă corespunzător soluția pentru fiecare dintre ele, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei în apel.

La 18 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței la recurs. La 04 septembrie 2023, avocatul Andrian Moroi, în interesele inculpatului, a depus referință în care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil. Potrivit referinței, instanța de apel a aplicat corect prevederile art. 60 Cod penal. Calculul termenului de prescripție a fost realizat în conformitate cu regulile privind curgerea și efectele prescripției.

Partea relevantă a art. 60 Cod penal, în perioada relevantă, prevedea următoarele: „(1) persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârşirii infracţiunii au expirat următoarele termene: … c) 15 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni grave; … (2) Prescripţia curge din ziua săvârşirii infracţiunii şi până la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată. (5) Curgerea prescripţiei se suspendă dacă persoana care a săvîrşit infracţiunea se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripţiei se reia din momentul reţinerii persoanei sau din momentul autodenunţării.” 4

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recursul se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Potrivit acestuia, instanța de apel în mod nejustificat a aplicat prevederile privind prescripția de tragere la răspundere penală, fără a lua în considerare suspendarea cursului prescripției în perioada în care inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală.

Infracțiunea comisă de condamnat este una gravă, iar termenul de tragere de răspundere penală pentru asemenea infracțiuni este de 15 ani. Conform art. 60 alin. (2) Cod penal, acest termen curge până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești (a se vedea para. 21). Conform art. 466 alin. (3) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel este definitivă de la momentul pronunțării. Infracțiunea a fost comisă la 31 mai 2007. Urmărirea penală a fost suspendată în legătură cu sustragerea învinuitului de la urmărirea penală în perioada 23 noiembrie 2007 - 19 februarie 2019. Durata totală a suspendării a fost de peste 11 ani. Conform art. 60 alin. (5) Cod penal, pe perioada sustragerii, curgerea termenului de prescripție se suspendă. Prin urmare, termenul de prescripție în acest caz expiră cel devreme în august 2033.

Din cele menționate în paragraful precedent rezultă că instanța de apel a aplicat în mod eronat prevederile art. 60 Cod penal, întrucât a omis să excludă din calculul termenului de prescripție perioada în care acesta a fost suspendat în temeiul alin. (5) al aceluiași articol. Având în vedere că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală în perioada 23 noiembrie 2007 – 19 februarie 2019, această perioadă nu poate fi inclusă în termenul de prescripție. Omiterea acestor circumstanțe echivalează cu o eroare gravă de fapt. Din acest motiv, recursul urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel și menținută sentința.

În recurs nu a fost invocată reținerea eronată a calificativului prevăzut de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal. Recursul a fost admis doar în partea aplicării prescripției, fără a analiza probatoriul sau elementele infracțiunii. Prin urmare, în ceea ce privește art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, legalitatea hotărârii nu poate fi verificată. Totuși, condamnatul poate solicita aplicarea legii penale mai favorabile, care a intrat în vigoare după decizia instanței de apel, în temeiul art. 469 Cod de procedură penală.

Drept consecință, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. (2) lit. a) Cod de procedură penală, în numele legii, 5 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de procurorul Svetlana Țurcanu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, casează total decizia și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 decembrie 2019. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 6