1ra-445/2024 — Art. 324 alin.1CP art. 327 alin. 2 lit.b/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, Elisaveta Oțel a fost recunoscută vinovată în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Instanța i-a stabilit o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice. În partea art. 324 alin. (1) Cod penal aceasta a fost achitată. Acțiunea civilă a fost admisă, iar sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești ridicate în cadrul percheziției a fost menținut.

Procurorul Mirandolina Sușițcaia și avocatul Danu Dogotari, în interesele inculpatei, au declarat apel. Procurorul a solicitat condamnarea inculpatei și în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, cu confiscarea specială a sumei de 30.000 de lei. Apărarea a solicitat achitarea integrală a inculpatei, respingerea acțiunii civile și ridicarea sechestrului.

La 31 ianuarie 2024, curtea de apel a admis apelurile, a casat integral sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Elisaveta Oțel a fost recunoscută vinovată în baza art. 324 alin. (1) Cod penal. Instanța i-a stabilit o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării, amendă și privarea de dreptul de a exercita funcții publice. Procesul penal în partea învinuirii formulate în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal a fost încetat. Instanța a dispus confiscarea specială, a admis acțiunea civilă și a menținut sechestrul.

Decizia a fost atacată cu recurs de către procurorul Mirandolina Sușițcaia și avocatul Danu Dogotari, în interesele lui Elisaveta Oțel. Procurorul a solicitat casarea parțială a deciziei, în partea încetării procesului penal privind învinuirea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, și restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Apărarea a solicitat casarea integrală a hotărârilor instanțelor, achitarea inculpatei, respingerea acțiunii civile, ridicarea sechestrului și restituirea mijloacelor bănești ridicate în cadrul percheziției.

Urmărirea penală s-a desfășurat în perioada 19 mai – 21 decembrie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 14 ianuarie 2019 – 30 septembrie 1 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 21 octombrie 2021 – 30 ianuarie 2024. La 05 aprilie 2024, cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

Elizaveta Oțel a fost învinuită că, în calitate de șef al Direcției financiare și audit a Comisiei Electorale Centrale și responsabilă de monitorizarea utilizării mijloacelor financiare alocate Consiliului Electoral de Circumscripție Electorală mun. Chișinău nr. 1, la începutul lunii mai 2018, prin intermediul Olgăi Țurcanu, l-a identificat pe administratorul SRL „Sediorus”, Gheorghii Pușcașu, și a convenit cu acesta executarea contractelor de achiziție prin livrarea unor produse care nu corespundeau specificațiilor contractuale. În acest scop, la 07 mai 2018 și, respectiv, la 28 mai 2018, au fost încheiate contractele de achiziție nr. ALN/3 și nr. ALN/8, fiecare în valoare de 127.926,60 de lei. Potrivit învinuirii, SRL „Sediorus” urma să livreze produse mai ieftine decât cele prevăzute în contracte, iar diferența de preț urma să fie transmisă Elizavetei Oțel. La executarea contractelor au fost livrate produse neconforme, în special anumite poziții de ceai și cafea, fiind cauzat Comisiei Electorale Centrale un prejudiciu material în sumă totală de 32.197,84 de lei. Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 42 alin. (2) și (3) și art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Totodată, Elizaveta Oțel a fost învinuită că, la 21 mai 2018, înaintea desfășurării primului tur al alegerilor locale noi din mun. Chișinău din 20 mai 2018, și a turului doi din 03 iunie 2018, aflându-se în biroul lui Gheorghii Pușcașu, amplasat în mun. Chișinău, str. Petricani nr. 19/1, a pretins și, ulterior, a primit de la acesta câte 15.000 de lei, în total 30.000 de lei, pentru organizarea încheierii contractelor de achiziție nr. ALN/3 și nr. ALN/8, asigurarea livrării unor produse mai ieftine decât cele prevăzute în contracte și neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor sale de serviciu privind monitorizarea distribuirii mijloacelor financiare și livrarea mărfurilor. Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 324 alin. (1) Cod penal. a. Acțiuni procesuale si probele i. Pornirea urmăririi penale

La 19 mai 2018, CNA a pornit cauza penală nr. 2018970392 în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, în urma autosesizării colaboratorilor CNA. Potrivit autosesizării, Elizaveta Oțel și Olga Țurcanu ar fi favorizat atribuirea unor contracte de achiziție către SRL „Sediorus”, în schimbul unei părți din diferența de preț rezultată din livrarea unor produse mai ieftine decât cele contractate (f.d. 1, 15–17, vol. I). În aceeași zi, Elizaveta Oțel a fost recunoscută în calitate de bănuită. Aducerea la cunoștință a ordonanței și a drepturilor procesuale a fost amânată pentru 30 de zile, termen prelungit ulterior cu încă 30 de zile (f.d. 51, 54, 58, vol. III).

La 11 iulie 2018, Elisaveta Oțel a fost audiată în calitate de bănuită. Ea nu a recunoscut bănuiala și a refuzat să facă declarații, invocând motive de sănătate. 2 La 16 august 2018, procurorul Nadejda Busuioc a pus-o sub învinuire pentru infracțiunile prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b¹) și art. 324 alin. (1) Cod penal. În aceeași zi, Elisaveta Oțel a fost audiată în calitate de învinuită. Ea nu a recunoscut învinuirea (f.d. 61–67, vol. III). La 21 decembrie 2018, acesteia i-a fost înaintată învinuirea definitivă în baza art. 42 alin. (2) și (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) și art. 324 alin. (1) Cod penal și au fost prezentate spre cunoștință materialele cauzei penale (f.d. 118–121, vol. III). ii. Măsurile speciale de investigație

La 19 mai 2018, au fost autorizate interceptarea și înregistrarea comunicațiilor telefonice, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice și urmărirea prin sistemul GPS în privința Elisavetei Oțel și a lui Gheorghii Pușcașu. La 15 iunie 2018, aceste măsuri au fost prelungite (f.d. 36–38, 61, 132–133, vol. I). În cadrul măsurilor speciale de investigație au fost documentate întâlnirile și deplasările dintre cei doi, inclusiv la sediul SRL „Sediorus”, fiind întocmite mai multe procese-verbale și anexat suportul DVD-R nr. 2257 (f.d. 134–207, vol. I; f.d. 1–24, vol. II).

La 18 iulie 2018, au fost întocmite procesele-verbale de interceptare și stenografiere a comunicațiilor telefonice, iar la 19 iulie 2018 a fost confirmată legalitatea măsurilor speciale de investigație efectuate (f.d. 68, 75, 98, vol. I; f.d. 27, vol. II). Potrivit stenogramelor, în perioada 21 mai – 07 iunie 2018, Elisaveta Oțel și Gheorghii Pușcașu au purtat mai multe discuții telefonice (f.d. 39–55, 79–88, vol. I). a. La 21 mai 2018, ora 07:53–07:55, Elisaveta Oțel îl întreabă pe Gheorghii Pușcașu: „este turul 2, cred că ați auzit”, iar acesta răspunde: „da, am auzit”. În continuare, Oțel afirmă: „înseamnă cu plus, minus aceiași sumă o să fie și tot aceeași operație”, precizând că „asta o să fie pentru cealaltă săptămână” și că „noi o să coordonăm și o să ne întâlnim”. La ora 12:16, Oțel îl întreabă pe Pușcașu „când mătale puteți să faceți totalurile să vin”, iar acesta răspunde: „veniți o să le facem împreună” și „o să ne lămurim aici”. La ora 12:24, Pușcașu îi amintește lui Oțel: „nu uitați să luați contractul și facturile”. b. La 24 mai 2018, ora 10:52, Oțel îl întreabă pe Pușcașu dacă este „pe loc” și îi spune că „trebuie să semneze documentele”. Pușcașu îi răspunde că va fi „pe la 1”, iar Oțel precizează: „înseamnă că coordonăm plus, minus”. La ora 13:01, Pușcașu îi comunică lui Oțel: „eu până la 2 o să fiu pe loc”, iar aceasta răspunde: „bun, bun, bun”. c. La 29 mai 2018, ora 11:03, Oțel îl întreabă pe Pușcașu: „pe când se poate de dus de luat factura? Noi trebuie să vă facem transferul vouă”, iar acesta răspunde: „da când trebuie? Dacă pe mâine să o facem? Ori azi?”. Oțel afirmă că „e de dorit azi”, iar Pușcașu precizează: „nu știu dacă este toată intrarea, acuşi o să vedem”. La ora 11:09, Pușcașu întreba de Oțel că „acolo 3 a rămas neschimbat”, „eu nu am contractul”, iar Oțel îi răspunde: „îi neschimbat, numai de acuma mata când o să realizați ap numai despre zahăr am vorbit”, solicitându-i: „neschimbat și faceți factura”. La ora 11:51, Pușcașu o informează pe Oțel că „factura îi gata”, întrebând dacă „poate să se apropie băiatul la contabilitate să o ia”. Oțel îl întreabă: „ați semnat-o, ați pus ștampilă, tot?”, iar Pușcașu răspunde afirmativ. d. La 31 mai 2018, ora 09:43–09:44, Pușcașu o întreabă pe Oțel: „acolo cu zahărul, toate sunt la un kg sau numai centrul e cu 5 grame pliculețe?”, iar aceasta răspunde: „toți la kg”, însă „centrul în pliculețe”. Ulterior, Oțel precizează: „nu sectorul, la consiliu, acelea 10”, iar Pușcașu întreabă: „la consiliu, dar sectorul?”, Oțel explicând: „sectorul tot așa, tot una ca ceilalți”. La ora 13:09–13:10, Oțel îi spune lui Pușcașu: „acolo-i consiliu cu apa ceea, dați-le cât vor, 3-4 de astea boxe de apă fără gaze”, iar apoi îi cere: „hai lămuriți-vă, vă rog”. La ora 13:11–13:12, Pușcașu îi comunică lui Oțel că „ei au zis că vor hârtiile celea ale noastre”, referindu-se la „interne, care noi scriem și eliberăm”. Oțel îl întreabă: „asta fiecare sectoare, sau ce? Sau pentru consiliu?”, iar Pușcașu explică: „noi le dăm în baza la acestea care le-ați dat voi”. Oțel îi răspunde: „mătale spuneți că vi le-a transmis și mata ai scris cu totul și gata”. e. La 05 iunie 2018, ora 07:52–07:54, Oțel îl întreabă pe Pușcașu: „mătale ați făcut niște totaluri sau nu ați făcut?”, iar acesta răspunde: „nu am făcut, dar cât e de făcut acolo”. Oțel afirmă că „la consiliu, unde era 10 kg, la acelea 10 s-a mai dat 50 de câte, 50 sau 60”, iar Pușcașu precizează: „50 de bucăți”. Oțel continuă: „50 de kg, da câte un kg”, menționând ulterior că surplusul „o să-l ducă înapoi”. La ora 09:45–09:47, Oțel îi cere lui Pușcașu „să facă cine a repartizat totul, o revizuire și să vedeți ce s-a întâmplat”, menționând că „nu de ajuns coffee a fost, nu de ajuns pahare au fost”. Oțel întreabă: „la consiliu, acolo unde erau 10 kg de zahăr, ce s-a dat acolo?”, iar Pușcașu răspunde: „s-a dat 120 kg de zahăr la un kg”. Oțel reacționează: „ap iată ce 120 când acolo erau 10”, iar Pușcașu explică: „ea a dat 10 dar a dat ambalaj mare, s-a greșit, în loc de 10 mici a dat 10 mari”. f. La 06 iunie 2018, ora 11:45, Oțel îl întreabă pe Pușcașu: „când putem veni la mătale?”, iar acesta răspunde: „eu o să fiu pe la vreo 3 în oraș, nu acuma”. Oțel îi spune: „să ne orientăm și noi”, iar Pușcașu răspunde: „pe la 3, ne sunăm preventiv”. La ora 15:10–15:11, Oțel afirmă: „la noi se primește ca-n poveste, când unul poate, când altul nu poate”, propunând să stabilească o oră pentru a doua zi. Cei doi convin asupra întâlnirii „mâine la 10”. g. La 07 iunie 2018, ora 09:51, Pușcașu o întreabă pe Oțel: „trebuie să vă apropiați?”, iar aceasta îi răspunde că încă se află „la locul de muncă” și că 4 ar putea dura „vreo jumătate de oră”. Pușcașu îi spune: „jumătate de oră vă aștept”. iii. Perchezițiile și ridicările

La 10 iulie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a autorizat percheziția la domiciliul lui Elisaveta Oțel și la sediul SRL „Sediorus”, precum și ridicarea de la Comisia Electorală Centrală a documentelor și suporturilor informatice aferente contractelor încheiate cu SRL „Sediorus” (f.d. 36, 118, 176–177, vol. II).

La 11 iulie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Elisaveta Oțel, au fost ridicate mijloace bănești în sumă de 65.650 lei, documente, înscrisuri și o cartelă de memorie USB. La examinarea suportului informatic au fost identificate proiectele contractelor de achiziție încheiate cu SRL „Sediorus”, actele de predare-primire și alte documente privind executarea contractelor (f.d. 45-64, vol. II). La 19 decembrie 2018, prin încheierea judecătorului de instrucție, a fost aplicat sechestru asupra sumei de 64.750 de lei, iar la 21 decembrie 2018 a fost întocmit procesul-verbal de punere sub sechestru a mijloacelor bănești ridicate (f.d. 91–97, vol. II; f.d. 48–49, vol. III). Prin încheierea din 07 iunie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins cererea apărării privind ridicarea sechestrului aplicat asupra mijloacelor bănești ridicate în cadrul percheziției și restituirea corpurilor delicte, reținând necesitatea menținerii măsurii pentru garantarea reparării prejudiciului, executării amenzii și a unei eventuale confiscări speciale (f.d. 121, vol. IV; f.d. 171–173, vol. III).

La 11 iulie 2018, de la Comisia Electorală Centrală au fost ridicate procedurile de achiziție, contractele nr. ALN/3 din 07 mai 2018 și nr. ALN/8 din 28 mai 2018, facturile fiscale, ordinele de plată, procesele-verbale de predare-primire și alte documente aferente executării contractelor cu SRL „Sediorus”, precum și un suport informatic. La examinarea acestora au fost identificate contractele, anexele și specificațiile aferente (f.d. 120–179, vol. II; f.d. 2–18, vol. III).

Tot atunci, din biroul de serviciu al Cristinei Oțel, șef-adjunct al Direcției financiar-economice a Comisiei Electorale Centrale, au fost ridicate documente privind activitatea de serviciu a Elisavetei Oțel, inclusiv dispozițiile nr. 309-p din 16 decembrie 2016 și nr. 208-p din 08 august 2017, potrivit cărora aceasta exercita funcția de auditor intern în cadrul Serviciului audit intern, fișele postului nr. 28 și nr. 37, precum și o cartelă de memorie USB cu sigla Comisiei Electorale Centrale, cu capacitatea de 8 GB. Potrivit fișei postului nr. 28, atribuțiile vizau monitorizarea utilizării mijloacelor financiare alocate organelor electorale și controlul gestionării acestora, iar potrivit fișei postului nr. 37, organizarea și desfășurarea misiunilor de audit intern și evaluarea sistemelor de management financiar și control (f.d. 200–213, vol. II). Ulterior, prin procesele-verbale de examinare, au fost examinate datele informatice extrase de pe suportul de memorie ridicat (f.d. 25–26, vol. III). 5

În aceeași zi, în cadrul percheziției efectuate la sediul SRL „Sediorus” au fost ridicate contractele nr. ALN/3 din 07 mai 2018 și nr. ALN/8 din 28 mai 2018, facturile fiscale aferente, extrasele privind mișcarea mărfii în depozit, extrasele bancare și contabile ale societății, actul de verificare a decontărilor reciproce cu Consiliul electoral de circumscripție electorală municipală Chișinău nr. 1 și alte documente privind executarea contractelor încheiate cu Comisia Electorală Centrală, ulterior examinate prin procesul-verbal din 15 decembrie 2018 (f.d. 120–173, vol. II). iv. Statutul procesual al lui Gheorghii Pușcașu, conexarea cauzelor și disjungerea cauzei penale în privința sa

La 04 iunie 2018, administratorul SRL „Sediorus”, Gheorghii Pușcașu, a fost recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală nr. 2018970392, pornită în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. El a fost bănuit că a participat la executarea contractelor de achiziție încheiate cu Comisia Electorală Centrală prin livrarea unor produse diferite de cele prevăzute în documentele contractuale (f.d. 82, vol. III).

La 11 iulie 2018, Gheorghii Pușcașu, audiat în calitate de bănuit, a declarat că SRL „Sediorus” a încheiat cu Comisia Electorală Centrală contractele nr. ALN/3 din 07 mai 2018 și nr. ALN/8 din 28 mai 2018, fiecare în sumă de 127.926,60 de lei. La solicitarea lui Elisaveta Oțel au fost livrate și produse diferite de cele prevăzute în contracte, diferența de preț urmând să îi fie transmisă acesteia (f.d. 85–86, vol. III). În aceeași zi, acesta a depus un autodenunț la CNA, declarând că i-a transmis lui Elisaveta Oțel câte 15.000 de lei pentru fiecare tur al alegerilor locale din mun. Chișinău, în total 30.000 de lei. La 12 iulie 2018, Gheorghii Pușcașu a fost audiat în calitate de martor în legătură cu autodenunțul depus. În baza autodenunțului, la 10 august 2018 a fost pornită cauza penală nr. 2018970556 în baza art. 324 alin. (1) Cod penal. Prin ordonanța procurorului Nadejda Busuioc, cauza penală nr. 2018970556 a fost conexată la cauza penală nr. 2018970392 (f.d. 3–4, 18–21, vol. I).

La 26 septembrie 2018, Gheorghii Pușcașu a fost audiat suplimentar în calitate de bănuit și a prezentat informații privind executarea contractelor încheiate cu Comisia Electorală Centrală. Acesta a declarat că valoarea totală a contractelor a constituit 255.853,20 de lei, costul bunurilor livrate — 174.175,88 de lei, iar diferența de 81.677,32 de lei reprezenta profitul SRL „Sediorus”, din care i-a transmis lui Elisaveta Oțel 30.000 de lei, în două tranșe a câte 15.000 de lei. În aceeași zi, prin procesul-verbal de examinare a documentelor s-a constatat că, pentru anumite poziții de ceai și cafea, suma de achiziție a constituit 19.979,19 de lei, iar suma de livrare — 52.177,00 de lei, diferența de 32.197,84 de lei fiind reținută drept prejudiciu material cauzat Comisiei Electorale Centrale. Au fost anexate și informațiile privind livrările efectuate de SRL „Sediorus”, precum și facturile fiscale seria IV nr. 1302239 din 15 mai 2018 și 6 seria IV nr. 1302443 din 29 mai 2018, fiecare în sumă de 127.926,60 de lei (f.d. 88–97, vol. III).

La 10 octombrie 2018, Gheorghii Pușcașu a fost pus sub învinuire în baza art. 42 alin. (5) și art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. La 15 decembrie 2018, după modificarea învinuirii, acesta a fost audiat repetat și a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Prin ordonanța din 20 decembrie 2018, cauza penală în privința sa a fost disjunsă într-o procedură distinctă (f.d. 98–110, vol. III).

Martorul Gheorghii Pușcașu, audiat în ședința de judecată, a declarat că susține declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale. El o cunoaște pe Elizaveta Oțel prin intermediul Olgăi Țurcanu, care i-a comunicat în luna mai 2018 că urma să fie contactat în legătură cu livrarea unor mărfuri pentru alegerile locale noi din mun. Chișinău. Olga Țurcanu i-a spus că urma să încheie un contract privind livrarea unor produse și că toate înțelegerile referitoare la executarea acestuia urmau să fie purtate cu Elisaveta Oțel. Oțel s-a prezentat la sediul SRL „Sediorus”, unde au discutat despre contractul de livrare a produselor alimentare pentru scrutinul organizat, au stabilit marfa care urma să fie livrată și au convenit condițiile colaborării. Ei au comunicat preţul, iar Elizaveta Oţel a întocmit lista, lista respectivă nu a fost păstrată şi nu poate fi prezentată. El, ca un agent economic, a avut un interes economic. După aceste discuții, Oțel i-a adus contractele de achiziție spre semnare la sediul societății, acesta le-a semnat, iar Oțel i-a comunicat că urma să le înregistreze. Oțel i-a propus să livreze anumite produse, în special ceai și cafea, la un preț mai mic decât cel prevăzut în contracte, astfel încât diferența de preț să îi fie transmisă în numerar. În executarea contractelor au fost livrate produse mai ieftine decât cele prevăzute în contracte. Diferența de preț pentru fiecare tur al alegerilor era de aproximativ 16.000 de lei, însă lui Oțel i-au fost transmise câte 15.000 de lei după fiecare tur al alegerilor locale, în total 30.000 de lei. Marfa a fost repartizată pe sectoare electorale, iar doar de la un sector a fost returnată din motiv că nu a corespuns calității așteptate. Problema a fost discutată cu Oțel, iar ulterior marfa a fost schimbată. În turul doi nu au mai existat returnări de produse. Oțel l-a contactat și pentru turul II al alegerilor, iar procedura a fost aceeași. Facturile fiscale au fost prezentate pentru ambele tururi ale alegerilor locale. Banii au fost transmiși lui Elizaveta Oțel în biroul SRL „Sediorus”, fără prezența altor persoane. Martorul a declarat că a depus denunțul din cauza problemelor care puteau apărea ulterior în legătură cu aceste contracte (f.d. 20-21, vol. I; 192–193, vol. III). În instanța de apel, procurorul a comunicat că Gheorghii Pușcașu a decedat și nu poate fi audiat. Deși procurorul a indicat că va prezenta acte confirmative privind decesul acestuia, asemenea acte nu se regăsesc la materialele cauzei (f.d. 44, 57, vol. IV). v. Partea vătămată și partea civilă

La 13 decembrie 2018, Procuratura Anticorupție a informat Comisia Electorală Centrală că, în cadrul urmăririi penale, s-a constatat cauzarea unui 7 prejudiciu material de 32.197,84 de lei. Prejudiciul a fost cauzat prin executarea necorespunzătoare a contractelor încheiate cu SRL „Sediorus”, manifestată prin livrarea unor produse mai ieftine decât cele prevăzute în specificațiile contractuale, în special pentru anumite poziții de ceai și cafea. Procuratura a solicitat desemnarea unui reprezentant în cauza penală. Prin răspunsul din 15 decembrie 2018, Comisia Electorală Centrală l-a desemnat pe Ruslan Nastas. La 18 decembrie 2018, Comisia Electorală Centrală a fost recunoscută în calitate de parte vătămată și parte civilă (f.d. 33–44, vol. III). În ședința de judecată din 04 septembrie 2019, Ruslan Nastas a depus acțiunea civilă privind repararea prejudiciului de 32.197,84 de lei (f.d. 175, vol. III; f.d. 121–122, vol. IV). În instanța de apel, Ruslan Nastas a susținut acțiunea civilă și a declarat că prejudiciul a fost determinat în baza circumstanțelor constatate în cadrul urmăririi penale și a documentelor privind livrările efectuate (f.d. 36, vol. V). b. Poziția apărării

Inculpata Elizaveta Oțel nu și-a recunoscut vinovăția. Ea a declarat că activează în cadrul Comisiei Electorale Centrale din anul 2004, iar atribuțiile sale vizau acordarea suportului consultativ organelor electorale și funcționarilor electorali, nu organizarea achizițiilor sau gestionarea mijloacelor financiare. Contabilul-șef, Neli Parutenco, i-a solicitat ajutorul în legătură cu aprovizionarea cu produse de protocol pentru alegerile locale noi din mun. Chișinău din anul 2018. Olga Țurcanu, care anterior a livrat asemenea produse, refuza executarea contractului fără depunerea unui gaj, deoarece furnizorii solicitau achitarea în avans, iar transferurile prin trezorerie durau între cinci și șapte zile. Oțel a declarat că a adunat aproximativ 50.000 de lei din economiile personale și de la colegi pentru depunerea gajului necesar executării contractului, deoarece până la alegeri mai erau aproximativ patru–cinci zile și exista riscul blocării aprovizionării birourilor electorale. Ulterior, Țurcanu i-a oferit numărul de telefon al lui Pușcașu, care a acceptat executarea contractelor. Oțel a susținut că rolul său s-a limitat la facilitarea legăturii dintre contabilul-șef și furnizor și la coordonarea executării în termen a contractelor. Ea i-a comunicat lui Pușcașu că trebuie respectate condițiile contractuale și că orice solicitări urmau să fie coordonate cu conducerea Consiliului Electoral. Ea nu era responsabilă de întocmirea listelor de produse, calcularea necesarului de mărfuri, negocierea prețurilor, încheierea contractelor sau efectuarea plăților, aceste atribuții revenind contabilului-șef și conducerii Consiliului Electoral. Toate calculele pentru cheltuielile de protocol erau efectuate de contabilul-șef Parutenco, conform normativelor stabilite de Guvern. Oțel a declarat că fiul său, Dumitru Oțel, activa în perioada electorală în cadrul contabilității Consiliului Electoral și era responsabil de preluarea contractelor de la furnizor, semnarea și înregistrarea acestora la trezorerie. Ea s-a implicat pentru a-l ajuta, deoarece acesta nu avea experiență în asemenea proceduri. Oțel a confirmat existența unor neconcordanțe privind tipul ceaiului distribuit și cantitatea de zahăr livrată, însă a declarat că aceste situații au fost remediate prin înlocuirea sau returnarea produselor. Alte 8 probleme privind executarea contractelor nu au existat. Ea nu a pretins sau primit bani de la Pușcașu și nu a purtat discuții cu acesta despre transmiterea unor mijloace bănești. Toate discuțiile purtate cu Pușcașu au vizat exclusiv executarea contractelor și aprovizionarea birourilor electorale. După turul II al alegerilor, ea s-a deplasat la depozitul lui Pușcașu pentru a transmite factura și contractele și pentru a procura produse alimentare pentru familie, achitate cu bani personali. Oțel nu a recunoscut acțiunea civilă și a susținut că prejudiciul invocat nu a fost demonstrat, deoarece la depozitul lui Pușcașu nu au fost constatate surplusuri de marfă, iar diferențele indicate de acesta sunt false. Președintele Consiliului Electoral și contabilul-șef erau responsabili de contracte și procedurile financiare, iar în perioada executării contractelor nu au existat obiecții privind cantitatea sau calitatea produselor livrate (f.d. 63-67, vol. IV).

Avocatul Danu Dogotari a solicitat achitarea Elisavetei Oțel, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor incriminate și că acțiunile acesteia nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate. El a susținut că atribuțiile de serviciu ale inculpatei nu includeau organizarea procedurilor de achiziție sau recepționarea bunurilor, nu a fost demonstrată existența unei înțelegeri dintre Oțel și Pușcașu, transmiterea mijloacelor bănești ori cauzarea prejudiciului imputat, iar declarațiile lui Pușcașu nu sunt confirmate prin alte probe. Apărarea a invocat nulitatea ordonanței de pornire a urmăririi penale, pe motiv că autosesizarea CNA s-a bazat pe măsuri speciale de investigație efectuate într-o altă cauză penală, fără acte care să confirme legalitatea acestora. El a mai solicitat respingerea acțiunii civile și restituirea mijloacelor bănești ridicate în cadrul percheziției.

În ședința de judecată (f.d. 128, vol. IV), avocatul Danu Dogotari a anexat răspunsuri ale preturilor sectoarelor Centru, Botanica și Buiucani privind repartizarea produselor alimentare în secțiile de votare pentru alegerile locale din anul 2018. Pretura sectorului Centru a comunicat că în secțiile de votare au fost repartizate cafea marca „Jacobs Monarh” și ceai marca „Riston”. Pretura sectorului Botanica a indicat că în secțiile de votare au fost repartizate câte două cutii de ceai și cafea marca „Jacobs Kronung”, fără a fi reținută denumirea ceaiului. Totodată, Pretura sectorului Buiucani a comunicat că în secțiile de votare au fost repartizate ceai marca „Riston” și cafea marca „Jacobs”, iar actele și listele cu semnături au fost remise Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale nr. 1 (f.d. 160–163, vol. III). c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 septembrie 2021, Elizaveta Oțel învinuită în baza: art. 324 alin. (1) Cod penal a fost achitată pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod a fost recunoscută vinovată și condamnată la trei 9 pena ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de cinci ani. Executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de trei ani. A fost respinsă solicitarea procurorului privind confiscarea sumei de 30.000 de lei. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Comisia Electorală Centrală și dispusă încasarea de la Elizaveta Oțel a sumei de 32.197,84 de lei. A fost menținut sechestrul asupra sumei de 64.750 de lei până la definitivarea și executarea sentinței.

Instanța a reținut că fapta imputată lui Elizaveta Oțel nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal. Ea a constatat că suma de 30.000 de lei, care potrivit acuzării ar fi fost pretinsă și primită de la Gheorghii Pușcașu, reprezenta diferența de preț rezultată din executarea contractelor de achiziție prin livrarea unor produse mai ieftine decât cele prevăzute în specificațiile contractuale și nu o remunerație ilicită distinctă remisă pentru o anumită conduită de serviciu. Acuzarea nu a demonstrat existența unui contraechivalent pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, specific infracțiunii de corupere pasivă. În aceste condiții, în acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal.

Referitor la învinuirea formulată în baza art. 42 alin. (2) și (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, instanța a reținut că Elizaveta Oțel a folosit situația de serviciu în interes material prin favorizarea SRL „Sediorus” la executarea contractelor de achiziție privind livrarea produselor alimentare pentru secțiile de votare. Instanța a acordat relevanță declarațiilor martorului Gheorghii Pușcașu, potrivit cărora inculpata s-a prezentat la sediul SRL „Sediorus”, a stabilit marfa care urma să fie livrată și a încheiat contractul, propunând crearea unei diferențe de preț la ceai, cafea și farfurii prin livrarea unor produse mai ieftine decât cele prevăzute în contracte, iar suma rezultată urma să-i fie remisă în numerar. Elizaveta Oțel, în calitate de șefă a Direcției financiare și audit a Comisiei Electorale Centrale, acționa ca persoană publică în relația cu furnizorul și coordona executarea contractelor. Instanța a invocat declarațiile martorului Gheorghii Pușcașu, procesele-verbale de examinare a contractelor și facturilor fiscale, rezultatele măsurilor speciale de investigații privind interceptarea comunicărilor telefonice și documentarea deplasărilor inculpatei la sediul SRL „Sediorus”. Instanța a respins argumentele apărării privind lipsa atribuțiilor de serviciu și lipsa prejudiciului și a concluzionat că vinovăția lui Elizaveta Oțel privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2) și (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal a fost demonstrată dincolo de orice dubiu rezonabil.

Instanța a respins solicitarea procurorului privind confiscarea sumei de 30.000 de lei, deoarece nu au fost prezentate probe că aceste mijloace bănești provin din infracțiune. În același timp, instanța a admis acțiunea civilă înaintată 10 de Comisia Electorală Centrală și a dispus încasarea de la Elizaveta Oțel a sumei de 32.197,84 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin executarea necorespunzătoare a contractelor de achiziții. d. Cererea de apel și decizia

La 13 octombrie 2021, procurorul Mirandolina Sușițcaia a declarat apel și a solicitat casarea parțială a sentinței. Procurorul a cerut condamnarea lui Elizaveta Oțel și în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse de trei ani închisoare, amendă în mărime de 4.000 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de cinci ani, precum și confiscarea specială a sumei de 30.000 de lei. Procurorul a solicitat stabilirea, în baza art. 84 Cod penal, a unei pedepse definitive de trei ani închisoare, amendă în mărime de 4.500 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de cinci ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Procurorul a susținut că Gheorghii Pușcașu, administratorul SRL „Sediorus”, a declarat că Elizaveta Oțel i-a propus livrarea unor produse mai ieftine decât cele incluse în contractele de achiziție, iar diferența de preț urma să-i fie transmisă în numerar. SRL „Sediorus” a livrat produse mai ieftine decât cele prevăzute în contracte, în special la nouă poziții de ceai și cafea, fapt care a cauzat Comisiei Electorale Centrale un prejudiciu de 32.197,84 de lei. Procurorul a invocat declarațiile lui Gheorghii Pușcașu și procesele-verbale privind interceptarea comunicărilor telefonice, care, în opinia acuzării, confirmă discuțiile privind remiterea banilor și coordonarea livrării produselor.

La 15 octombrie 2021, avocatul Danu Dogotari, în interesele lui Elizaveta Oțel, a declarat apel și a solicitat casarea sentinței, constatarea nulității ordonanței de pornire a urmăririi penale în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, achitarea lui Elizaveta Oțel în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu există fapta infracțiunii, și în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. El a mai solicitat respingerea acțiunii civile, ridicarea sechestrului și restituirea sumei de 64.750 de lei. Cu referire la învinuirea formulată în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, avocatul a susținut că acuzarea nu a demonstrat pretinderea sau primirea de către Elizaveta Oțel a sumei de 30.000 de lei. Declarațiile lui Gheorghii Pușcașu nu sunt confirmate prin alte probe, nu există martori oculari ai remiterii banilor, iar interceptările telefonice confirmă doar coordonarea contractelor și livrărilor. Gheorghii Pușcașu nu a demonstrat proveniența banilor pretins remiși, iar diferența de preț nu putea genera suma de 30.000 de lei. Instanța de fond a apreciat eronat probele și nu a interpretat dubiul rezonabil în favoarea inculpatei. Cu referire la învinuirea formulată în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, negocierea contractelor nu intra în atribuțiile de serviciu ale lui Elizaveta Oțel și acuzarea nu a demonstrat existența prejudiciului, a legăturii de cauzalitate și a interesului material. Răspunsurile preturilor sectoarelor Centru, Buiucani și Botanica confirmă că produsele distribuite corespundeau contractelor, iar la 11 dosar lipsesc acte de inventariere, audit sau alte documente contabile care să confirme prejudiciul pretins. Avocatul a și contestat legalitatea pornirii urmăririi penale și a susținut că la dosar lipsesc actele privind autorizarea și confirmarea legalității măsurilor speciale de investigații. Avocatul a contestat și admiterea acțiunii civile, susținând că CEC nu este reclamantul corespunzător și că eventualul prejudiciu putea fi solicitat doar de stat, prin Ministerul Finanțelor. Suma de 64.750 de lei provenea din salariul și economiile lui Elizaveta Oțel, fapt confirmat prin extrasul bancar depus la dosar.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2024, au fost admise apelurile declarate de procuror și apărare, sentința a fost casată integral, inclusiv din oficiu, și a fost pronunțată o nouă hotărâre. Elizaveta Oțel: art. 324 alin. (1) Cod penal a fost recunoscută vinovată și condamnată la trei ani închisoare, cu amendă de 4.000 u.c. (200.000 de lei) și privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de cinci ani. Executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de trei ani. art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod procesul penal a fost încetat pe motiv că există alte penal circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea urmăririi penale. A fost dispusă confiscarea specială a contravalorii sumei de 30.000 de lei în beneficiul statului. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de Comisia Electorală Centrală și dispusă încasarea de la Elizaveta Oțel a sumei de 32.197,84 de lei, cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune. A fost menținut sechestrul asupra sumei de 64.750 de lei până la definitivarea și executarea hotărârii.

Instanța a reținut că urmărirea penală în cauza nr. 2018970556 a pornit în baza autodenunțului depus de Gheorghii Pușcașu privind coruperea pasivă a lui Elizaveta Oțel. Declarațiile lui Gheorghii Pușcașu și interceptările telefonice confirmă că, la inițiativa lui Elizaveta Oțel, SRL „Sediorus” a livrat produse mai ieftine decât cele prevăzute în contractele de achiziție, iar diferența de preț urma să-i fie remisă în numerar. După fiecare tur al alegerilor locale noi din mun. Chișinău, Elizaveta Oțel a pretins și a primit câte 15.000 de lei pentru favorizarea agentului economic și neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor sale de serviciu privind monitorizarea distribuirii mijloacelor financiare și livrării mărfurilor. Deși lui Elizaveta Oțel i s-a incriminat și comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2) și (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, acțiunile imputate întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, care sancționează primirea de către persoana publică a banilor ce nu i se cuvin pentru îndeplinirea unor acțiuni contrar obligațiilor de serviciu. Infracțiunea prevăzută de art. 324 Cod penal se consumă în momentul pretinderii 12 banilor și pretinderea banilor pentru exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu implică folosirea abuzivă a situației de serviciu. Infracțiunile prevăzute de art. 324 și art. 327 Cod penal au același subiect și același obiect juridic, deoarece în ambele cazuri sunt afectate relațiile sociale privind exercitarea legală a atribuțiilor de serviciu. În aceste condiții, acțiunile prevăzute de art. 327 Cod penal sunt absorbite de infracțiunea de corupere pasivă prevăzută de art. 324 Cod penal și nu necesită o calificare separată prin concurs de infracțiuni. Din aceste motive, instanța de apel a dispus încetarea procesului penal în partea învinuirii formulate în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal.

Instanța de apel a admis acțiunea civilă formulată de Comisia Electorală Centrală și a dispus încasarea de la Elizaveta Oțel a sumei de 32.197,84 de lei. Ea a reținut că acest prejudiciu a rezultat din livrarea unor produse neconforme contractelor de achiziție încheiate pentru alegerile locale noi din mun. Chișinău. Instanța a menținut sechestrul aplicat asupra sumei de 64.750 de lei ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul inculpatei, deoarece măsura asigura repararea prejudiciului, confiscarea specială și executarea pedepsei amenzii. De asemenea, instanța a admis solicitarea procurorului privind confiscarea specială a contravalorii sumei de 30.000 de lei. Ea a constatat că această sumă reprezintă mijloacele bănești pretinse și primite de Elizaveta Oțel de la Gheorghii Pușcașu pentru favorizarea agentului economic și pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu contrar obligațiilor funcției. În consecință, instanța a dispus confiscarea sumei în beneficiul statului, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La 21 mai 2024, executorul judecătoresc Augustin Bodrug a încetat procedurile de executare privind amenda de 200.000 de lei și confiscarea specială a sumei de 30.000 de lei, ca urmare a executării integrale a obligațiilor stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2024 (f.d. 162–163, vol. V). e. Recursurile

La 01 aprilie 2024, procurorul Oleg Popov a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Acesta a solicitat casarea parțială a deciziei în partea încetării procesului penal privind învinuirea formulată în baza art. 42 alin. (2), (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. Procurorul a susținut că decizia nu corespunde cerințelor de motivare și redactare a unei soluții de încetare a procesului penal, deoarece instanța de apel a utilizat formulări specifice unei soluții de achitare. El a invocat și că hotărârea conține constatări contradictorii. Deși a încetat procesul penal în partea învinuirii formulate în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, instanța de apel, în partea descriptivă, a reținut că Elisaveta Oțel a săvârșit acțiuni de folosire intenționată a situației de serviciu care au cauzat daune în proporții considerabile. Instanța de apel a aplicat greșit legea penală, deoarece potrivit pct. 5.4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 22 decembrie 2014, coruperea pasivă reprezintă un caz particular de abuz de 13 serviciu, iar între art. 324 și art. 327 Cod penal există un raport de normă specială și normă generală. Un concurs între aceste infracțiuni poate exista atunci când scopul urmărit prin coruperea pasivă este realizat efectiv. În prezenta cauză, livrarea produselor neconforme și prejudiciul cauzat Comisiei Electorale Centrale în sumă de 32.197,84 de lei demonstrează realizarea efectivă a scopului urmărit și justifică reținerea distinctă a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Astfel, instanța de apel a aplicat greșit legea penală atunci când a considerat că infracțiunea de abuz de serviciu este absorbită de infracțiunea de corupere pasivă. Acțiunile imputate au cauzat Comisiei Electorale Centrale un prejudiciu de 32.197,84 de lei, împrejurare care justifică reținerea distinctă a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal.

La 27 martie 2024, avocatul Danu Dogotari a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală. Acesta a solicitat casarea deciziei și adoptarea unei soluții de achitare pe ambele capete de acuzare, sau trimiterea cauzei spre rejudecare. Cu privire la învinuirea formulată în baza art. 324 alin. (1) Cod penal, avocatul a susținut că instanța de apel a interpretat greșit legea penală și s-a îndepărtat de jurisprudența uniformă a Curții Supreme de Justiție și de explicațiile din Hotărârea Plenului CSJ nr. 11, din 22 decembrie 2014. Chiar din situația de fapt reținută de instanță rezultă că sumele de bani au fost pretinse și primite după încheierea contractelor de achiziții și după realizarea acțiunilor pentru care acestea ar fi fost oferite. În aceste condiții, lipsește scopul special prevăzut de art. 324 alin. (1) Cod penal, deoarece acțiunea pe care persoana publică trebuia să o îndeplinească sau să nu o îndeplinească era deja realizată. În lipsa acestui element, fapta nu poate constitui corupere pasivă și ar putea atrage cel mult răspunderea contravențională prevăzută de art. 315 Cod contravențional. Cu privire la învinuirea formulată în baza art. 42 alin. (2), (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, avocatul a susținut că nu au fost demonstrate elementele constitutive ale infracțiunii. Acuzarea nu a demonstrat că negocierea și organizarea contractelor de achiziții făceau parte din atribuțiile de serviciu ale Elisavetei Oțel și, prin urmare, nu a fost dovedită folosirea situației de serviciu în sensul art. 327 Cod penal. El a contestat existența prejudiciului, a legăturii de cauzalitate și a motivului special al infracțiunii, deoarece nu există probe concludente care să demonstreze că au fost livrate produse neconforme contractelor, că prin acțiunile inculpatei au fost cauzate daune în proporții considerabile, sau că aceasta a urmărit un interes material ori un alt interes personal. În opinia apărării, în lipsa acestor elemente, fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal și ar putea atrage, cel mult, răspunderea contravențională prevăzută de art. 312 Cod contravențional. Hotărârile instanțelor se bazează în mod determinant pe declarațiile contradictorii ale lui Gheorghii Pușcașu, care nu sunt confirmate de alte probe. Pușcașu a depus autodenunțul după efectuarea percheziției și după ce a aflat despre existența cauzei penale, iar declarațiile sale privind suma pretins transmisă inculpatei au fost neconsecvente. Interceptările telefonice și celelalte 14 măsuri speciale de investigații nu confirmă pretinderea sau primirea sumei de 30.000 de lei. Decizia instanței de apel este arbitrară, deoarece nu conține o analiză suficientă a probelor și a argumentelor apărării. Apărarea a contestat admiterea acțiunii civile formulate de Comisia Electorală Centrală, susținând că aceasta nu este titularul dreptului la despăgubire, deoarece cheltuielile electorale sunt suportate din bugetul de stat, iar eventualul prejudiciu ar aparține statului. El a solicitat și ridicarea sechestrului și restituirea sumei de 64.750 de lei ridicate în timpul percheziției, deoarece banii proveneau din salarii și economii personale, nu din presupusa activitate infracțională.

La 05 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 19 aprilie 2024, Comisia Electorală Centrală a depus referință la recurs și a susținut că are calitatea de reclamant civil. În temeiul art. 38 alin. (2) din Codul electoral și pct. 59 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CEC nr. 1702 din 19 iunie 2018, cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor făceau parte din bugetul Comisiei. După dizolvarea consiliilor electorale constituite pentru alegerile locale noi din 20 mai 2018, Comisia a preluat drepturile și obligațiile acestora. Ea este îndreptățită să promoveze acțiunea civilă și, în cazul menținerii concluziilor privind vinovăția inculpatei, să obțină repararea prejudiciului material cauzat.

La ziua comiterii faptelor incriminate și la pronunțarea deciziei, partea relevantă a Codului penal era următoarea: „Articolul 324. Corupere pasivă (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia 15 se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, (2) Aceeaşi acţiune: .. b1) săvîrșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terţe persoane; se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1350 la 2350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Procurorul a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Totuși, criticile sale vizează exclusiv coraportul dintre infracțiunile prevăzute de art. 324 alin. (1) și art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Asemenea chestiuni de drept urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Apărătorul a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, de regulă, nu pot fi invocate concomitent, deoarece se autoexclud (încheierile nr. 1ra-1085/2024, § 32-33 și 1ra-351/2024, § 25). Criticile referitoare la existența faptei infracțiunii, întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate, soluționarea acțiunii civile, confiscarea specială și măsurile asigurătorii urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, iar criticile privind aprecierea probelor și motivarea deciziei instanței de apel prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. i. Recursul procurorului 16

Procurorul susține că instanța de apel a aplicat greșit legea penală atunci când a încetat procesul penal în partea învinuirii formulate în baza art. 42 alin. (2) și (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. În opinia sa, livrarea unor produse neconforme și cauzarea unui prejudiciu Comisiei Electorale Centrale în sumă de 32.197,84 lei justifică reținerea distinctă a infracțiunii de abuz de serviciu.

Conform pct. 4.3 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 7 din 15 mai 2017: „… încadrarea faptei comise de către persoana publică în acord cu art. 327 Cod penal, este posibilă, dacă nu există o altă normă specială, în conformitate cu alin. (1) art. 116 Cod penal. … În raport cu art. 327 Cod penal, sunt norme speciale art. 324 şi 332 Cod penal. Aceasta deoarece pretinderea, acceptarea, primirea sau extorcarea remuneraţiei ilicite de către persoana publică, respectiv, persoana cu funcţie de demnitate publică, dar şi înscrierea de către aceste persoane, în documente oficiale, a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente constituie o exercitare abuzivă a atribuţiilor de serviciu. Deci, la calificare, se va reţine doar art. 324 sau 332 Cod penal, nu însă un concurs (ideal) de infracţiuni.” Această interpretare a fost reiterată și în deciziile nr. 1ra-1892/2023, § 69; și nr. 1ra-509/2023, §§ 57, 72.

Pct. 5.4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11, din 22 decembrie 2014, prevede că art. 324 este normă specială în raport cu art. 327 Cod penal. Deși aceeași hotărâre admite posibilitatea unui concurs real între aceste infracțiuni atunci când scopul urmărit prin coruperea pasivă este realizat efectiv, o asemenea soluție presupune existența unei conduite distincte de cea care formează conținutul infracțiunii de corupere pasivă. O asemenea conduită distinctă nu a fost constatată. Potrivit învinuirii, prejudiciul de 32.197,84 de lei imputat Comisiei Electorale Centrale reprezintă diferența de preț rezultată din livrarea unor produse mai ieftine decât cele prevăzute în contractele de achiziții. Potrivit acuzării, această diferență de preț a constituit sursa remunerației ilicite pretins primite de condamnată. Martorul Gheorghii Pușcașu a declarat că diferența de preț pentru fiecare tur al alegerilor era de aproximativ 16.000 de lei, iar din această diferență i-ar fi transmis Elisavetei Oțel câte 15.000 de lei după fiecare tur, în total 30.000 de lei. Rezultă că atât suma pretins primită de inculpată, cât și prejudiciul imputat Comisiei Electorale Centrale provin din aceeași diferență de preț și din aceeași situație de fapt. În aceste condiții, prejudiciul invocat de procuror nu reprezintă rezultatul unei fapte autonome de folosire a situației de serviciu, distincte de conduita reținută la calificarea faptelor în baza art. 324 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, recursul procurorului este vădit neîntemeiat. ii. Recursul avocatului a. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

Recurentul susține că hotărârile instanțelor se bazează în mod determinant pe declarațiile lui Gheorghii Pușcașu, care ar fi contradictorii și necoroborate cu alte probe. Denunțătorul a depus autodenunțul după efectuarea percheziției la 17 sediul societății pe care o administra și după ce a aflat despre existența cauzei penale. Interceptările telefonice și celelalte măsuri speciale de investigații demonstrează doar existența unor discuții privind organizarea livrărilor și executarea contractelor, fără a confirma pretinderea sau primirea banilor.

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nici o instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nici o bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Apărătorul invocă faptul că Gheorghii Pușcașu a depus autodenunțul doar după efectuarea unor acțiuni de urmărire penală și după ce a aflat despre existența cauzei penale. Din materialele cauzei rezultă că, la 19 mai 2018, a fost pornită cauza penală nr. 2018970392 în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, în urma raportului și procesului-verbal de autosesizare întocmite de colaboratorii CNA (vezi para. 8). Potrivit acestora, existau bănuieli că, în cadrul executării contractelor de achiziții încheiate cu SRL „Sediorus” pentru organizarea alegerilor locale noi din municipiul Chișinău, au fost livrate produse diferite de cele prevăzute în contracte, iar o parte din diferența de preț astfel obținută urma să fie transmisă Elisavetei Oțel. Prin urmare, urmărirea penală nu a fost pornită în baza autodenunțului lui Gheorghii Pușcașu. Dimpotrivă, la 11 iulie 2018, acesta a fost audiat în calitate de bănuit în cauza penală deja existentă și, în aceeași zi, a depus autodenunțul. La 12 iulie 2018, acesta a fost audiat în calitate de martor în legătură cu autodenunțul depus (vezi para. 17–18). În aceste condiții, împrejurarea că Gheorghii Pușcașu a decis să coopereze cu organele de urmărire penală după ce a aflat despre existența investigației poate fi relevantă la aprecierea credibilității sale, însă nu înlătură din start valoarea probatorie a declarațiilor sale.

Apărătorul mai invocă că Gheorghii Pușcașu a făcut declarații diferite cu privire la cuantumul diferenței de preț și al sumelor remise inculpatei. Într-adevăr, Pușcașu a declarat că diferența de preț obținută în urma executării contractelor era de aproximativ 16.000 de lei pentru fiecare tur al alegerilor. Acesta a precizat că, potrivit înțelegerii descrise de el, Elisavetei Oțel i-au fost remise câte 15.000 de lei după fiecare tur al alegerilor, în total 30.000 de lei (vezi 18 para. 21). Astfel, pretinsa contradicție invocată de apărare nu privește suma pe care martorul susține că a transmis-o inculpatei, ci diferența dintre avantajul patrimonial total obținut și partea care, potrivit declarațiilor sale, urma să îi revină acesteia. În toate declarațiile sale, Gheorghii Pușcașu a susținut constant că între el și Elisaveta Oțel a existat o înțelegere privind livrarea unor produse mai ieftine decât cele prevăzute în contracte și remiterea către inculpată a unei părți din diferența de preț astfel obținută.

Contrar susținerilor recurentului, declarațiile lui Gheorghii Pușcașu nu constituie singura probă pe care se întemeiază concluziile instanței de apel. Acestea sunt susținute de rezultatele măsurilor speciale de investigații. Este adevărat că interceptările telefonice nu conțin discuții exprese privind remiterea sumei de 30.000 de lei. Totuși, convorbirile telefonice confirmă existența unor contacte constante între inculpată și administratorul SRL „Sediorus”, precum și implicarea acesteia în executarea contractelor. În special, la 21 mai 2018, Elisaveta Oțel îi comunică lui Gheorghii Pușcașu că „cu plus, minus aceeași sumă o să fie și tot aceeași operație”, iar la 29 mai 2018 îi solicită să lase „neschimbat” și să întocmească factura. Aceste discuții nu demonstrează, prin ele însele, remiterea banilor, însă sunt compatibile cu declarațiile lui Gheorghii Pușcașu privind existența unei înțelegeri anterioare referitoare la executarea contractelor și remiterea către condamnată a unei părți din diferența de preț obținută (vezi para. 11 lit. a–g).

Avocatul mai susține că informația privind livrările și facturile fiscale anexată de Gheorghii Pușcașu la procesul-verbal de audiere suplimentară din 26 septembrie 2018 reprezintă un înscris intern al SRL „Sediorus”, a cărui veridicitate nu poate fi verificată și care nu demonstrează că au fost livrate produse diferite de cele prevăzute în contracte (vezi para. 19). Instanța de apel nu și-a întemeiat concluziile exclusiv pe înscrisul respectiv, ci l-a apreciat împreună cu celelalte probe administrate, inclusiv declarațiile lui Gheorghii Pușcașu și rezultatele măsurilor speciale de investigații.

Nici răspunsurile Preturilor sectoarelor Centru, Botanica și Buiucani nu infirmă concluziile instanței de apel (vezi para. 25). Din conținutul acestora rezultă doar că în secțiile de votare au fost repartizate anumite cantități de ceai și cafea. Aceste înscrisuri nu conțin date privind procedura de achiziție a produselor, nu stabilesc proveniența acestora și nu contrazic declarațiile lui Gheorghii Pușcașu referitoare la livrarea unor produse diferite de cele prevăzute în contracte.

Recurentul nu a explicat plauzibil de ce aprecierea probelor efectuată de instanța de apel ar fi irațională. Criticile formulate exprimă, în esență, dezacordul cu modul în care instanța de apel a evaluat materialul probator. Prin urmare, în această parte, recursul este neîntemeiat. b. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală 19

Recurentul susține că instanța de apel a aplicat greșit legea penală atunci când a reținut existența infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal. Din fapta reținută de instanța de apel rezultă că sumele de bani au fost remise după executarea contractelor de achiziții. Prin urmare, lipsește scopul special al infracțiunii, deoarece conduita pentru care ar fi fost oferit avantajul necuvenit era deja realizată.

Conform pct. 3.3 și pct. 4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 22 decembrie 2014, infracțiunea prevăzută de art. 324 Cod penal este consumată din momentul pretinderii avantajului necuvenit. Potrivit pct. 3.1 din aceeași hotărâre, pretinderea constă într-o cerere, solicitare ori pretenție privind remiterea avantajului. Prin urmare, remiterea efectivă după executarea contractelor a sumelor de bani pretinși nu exclude incidența art. 324 alin. (1) Cod penal.

Recurentul susține că sumele de bani au fost pretinse și primite după executarea contractelor de achiziții, ceea ce exclude existența scopului special prevăzut de art. 324 alin. (1) Cod penal, deoarece conduita pentru care ar fi fost oferit avantajul patrimonial era deja realizată. Potrivit declarațiilor lui Gheorghii Pușcașu (vezi para. 21), acceptate de instanța de apel și coroborate cu celelalte probe administrate în cauză (vezi para. 50–53), înainte de executarea contractelor dintre Comisia Electorală Centrală și SRL „Sediorus” exista deja o înțelegere privind transmiterea către Elisaveta Oțel a unei părți din diferența de preț rezultată din executarea contractelor. Pușcasu a declarat că propunerea de a crea această diferență de preț a venit de la Elisaveta Oțel, care i-a solicitat să livreze produse, în special ceai, cafea și farfurii, la un preț mai mic decât cel prevăzut în contracte, astfel încât o parte din diferența de preț să îi fie remisă în numerar. El a susținut că în calitate de agent economic, avea un interes economic în executarea contractelor. Astfel, faptul că primirea efectivă a banilor au avut loc după executarea contractelor nu infirmă constatarea instanței de apel privind existența unei înțelegeri anterioare referitoare la transmiterea avantajului patrimonial.

Avocatul susține că negocierea și organizarea contractelor de achiziții nu făceau parte din atribuțiile de serviciu ale Elisavetei Oțel. Potrivit declarațiilor condamnatei, aceasta nu era responsabilă de negocierea prețurilor, încheierea contractelor sau efectuarea plăților, aceste atribuții revenind contabilului-șef Neli Parutenco și conducerii Consiliului Electoral. Condamnata a declarat că fiul său, Dumitru Oțel, era responsabil de preluarea contractelor de la furnizor, semnarea și înregistrarea acestora la trezorerie, iar rolul său s-a limitat la menținerea legăturii cu furnizorul și coordonarea executării în termen a contractelor (vezi para. 23). Totuși, instanța de apel a reținut că Elisaveta Oțel era șef al Direcției financiare și audit și avea atribuții de monitorizare a utilizării mijloacelor financiare alocate organelor electorale, aspect confirmat de fișele postului ridicate de la Comisia Electorală Centrală (vezi para. 15). Pușcașu a declarat că Olga Țurcanu i-a comunicat că urma să încheie un contract privind livrarea unor 20 produse și că toate înțelegerile referitoare la executarea acestuia urmau să fie purtate cu Elisaveta Oțel. După ce au discutat prețurile produselor, Elisaveta Oțel a întocmit lista bunurilor ce urmau a fi livrate, i-a adus contractele de achiziție spre semnare la sediul SRL „Sediorus”, iar după semnarea acestora i-a comunicat că urma să le înregistreze (vezi para. 21). La domiciliul condamnatei au fost identificate proiectele contractelor încheiate cu SRL „Sediorus” și alte documente privind executarea acestora (vezi para. 13). În aceste condiții, faptul că încheierea, semnarea sau executarea financiară a contractelor revenea formal altor persoane nu exclude legătura dintre avantajul patrimonial imputat condamnatei și atribuțiile de serviciu reținute de instanța de apel.

Recurentul susține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2) și (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. În acest sens, acesta invocă faptul că nu a fost demonstrată existența prejudiciului, a legăturii de cauzalitate și a interesului material, precum și că faptele imputate ar putea atrage, cel mult, răspunderea contravențională. Prin considerentele expuse la examinarea recursului procurorului (vezi para. 45–46), completul a constatat că faptele imputate condamnatei în baza art. 42 alin. (2) și (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal sunt absorbite de infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (1) Cod penal. Astfel, prejudiciul de 32.197,84 de lei invocat de acuzare reprezintă aceeași diferență de preț care, potrivit declarațiilor lui Gheorghii Pușcașu, a constituit sursa sumei de 30.000 de lei pretinsă și primită de condamnată (vezi para. 50). În aceste condiții, criticile recurentului referitoare la inexistența prejudiciului, a legăturii de cauzalitate, a interesului material ori a celorlalte elemente constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal nu pot conduce la o altă soluție.

Totuși, completul constată că instanța de apel a aplicat greșit legea procesuală atunci când a dispus încetarea procesului penal în partea învinuirii formulate în baza art. 42 alin. (2) și (3), art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal. Odată ce a concluzionat că faptele imputate nu justifică reținerea unei răspunderi penale distincte în baza acestei norme, instanța urma să pronunțe o soluție de achitare, iar nu de încetare a procesului penal. În această parte, recursul avocatului este întemeiat. iii. Acțiunea civilă, confiscarea specială și măsurile asigurătorii

Avocatul contestă soluția instanței de apel în partea admiterii acțiunii civile, a confiscării speciale a sumei de 30.000 de lei și a menținerii sechestrului asupra sumei de 64.750 de lei. Acesta susține că Comisia Electorală Centrală nu are calitatea de parte civilă, întrucât eventualul prejudiciu a fost cauzat bugetului de stat, nu acestei autorități. El de asemenea pretinde că nu s-a demonstrat că suma de 30.000 de lei provine din infracțiunea imputată.

Referitor la argumentul privind lipsa calității Comisiei Electorale Centrale de reclamant civil, la 18 decembrie 2018, Comisia Electorală Centrală a fost recunoscută în calitate de parte vătămată și parte civilă în prezenta cauză. 21 Ulterior, Comisia Electorală Centrală a înaintat acțiune civilă privind repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzătoare a contractelor de achiziții, iar instanța a dispus primirea acesteia spre examinare în cadrul procesului penal (vezi para. 22). Potrivit art. 38 alin. (1) și (2) Cod electoral, în redacția aplicabilă în anul 2018, cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor se suportau de la bugetul de stat și constituiau parte integrantă a bugetului Comisiei Electorale Centrale. Conform art. 38 alin. (5) din același cod, modul de distribuire și de folosire a mijloacelor financiare date era stabilit de Comisia Electorală Centrală. Prin urmare, deși fondurile utilizate pentru organizarea alegerilor proveneau din bugetul de stat, acestea erau administrate și gestionate de Comisia Electorală Centrală. Anume Comisia a efectuat plățile în favoarea SRL „Sediorus”. În aceste condiții, argumentul recurentului potrivit căruia eventualul prejudiciu ar fi fost cauzat exclusiv bugetului de stat este neîntemeiat.

Curtea de apel a reținut că prejudiciul material cauzat Comisiei Electorale Centrale prin executarea necorespunzătoare a contractelor de achiziții și livrarea unor bunuri neconforme constituie 32.197,84 de lei, sumă care reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor contractate și valoarea bunurilor efectiv livrate de SRL „Sediorus”. Potrivit declarațiilor martorului Gheorghii Pușcașu, diferența de preț pentru fiecare tur al alegerilor era de aproximativ 16.000 de lei, iar din această diferență Elisavetei Oțel i-au fost remise câte 15.000 de lei după fiecare tur al alegerilor locale, în total 30.000 de lei.

Prin încheierile executorului judecătoresc din 21 mai 2024, dispoziția privind confiscarea specială a sumei de 30.000 de lei a fost executată integral (vezi para. 35). Totuși, executarea acesteia nu împiedică verificarea legalității măsurii în recurs.

Confiscarea specială nu reprezintă o a doua pedeapsă pentru aceeași faptă penală și trebuie aplicată cu respectarea principiului proporționalității. Atunci când bunul dobândit din infracțiune nu se mai află în patrimoniul condamnatului la momentul soluționării cauzei, confiscarea contravalorii acestuia se transformă într-o sancțiune pecuniară suplimentară, ceea ce este inadmisibil (decizia nr. 1ra-544/2023, § 56). Ea nu reprezintă nici o măsură destinată reparării prejudiciului cauzat victimei, ci are scopul de a preveni comiterea unei alte infracțiuni identice sau similare (mutatis mutandis, încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 46). În situația în care produsul infracțiunii coincide, în tot sau în parte, cu prejudiciul cauzat victimei, iar victima infracțiunii solicită repararea acestuia, prevalează necesitatea reparațiilor datorate victimei infracțiunii. Confiscarea poate fi dispusă doar în măsura în care produsul infracțiunii este mai mare decât prejudiciul material, și doar în privința diferenței dintre produsul infracțiunii și prejudiciul dispus spre încasare în folosul victimei infracțiunii.

Suma de 30.000 de lei, reținută de instanța de apel drept produs al infracțiunii, reprezintă o parte a aceleiași diferențe de preț care a stat la baza prejudiciului material de 32.197,84 de lei admis prin acțiunea civilă. În aceste 22 condiții, confiscarea specială a sumei de 30.000 de lei concomitent cu repararea sumei de prejudiciului material de 32.197,84 de lei nu poate avea loc. Având în vedere că prejudiciul material dispus spre încasare este mai mare decât produs infracțiunii, soluția corectă este repararea prejudiciului material victimei infracțiunii.

Avocatul susține că suma de 64.750 de lei ridicată în cadrul percheziției aparține inculpatei, provine din economiile acesteia și nu are legătură cu faptele imputate. El solicită ridicarea sechestrului aplicat asupra acestor mijloace bănești. Solicitarea privind ridicarea sechestrului privește executarea hotărârii judecătorești. Potrivit art. 469 alin. (1) pct. 18) și art. 470 alin. (1) Cod de procedură penală, asemenea chestiuni urmează a fi soluționate în procedura de executare de către instanța competentă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (2) lit. d) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului; Admite recursul declarat de avocatul Danu Dogotari, casează decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2024 în partea încetării procesului penal privind învinuirea formulată în baza art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal și în partea confiscării speciale. Pronunță în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează: a) Elizaveta Oțel se achită de învinuirea privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; b) se respinge cererea procurorului de confiscare specială a sumei de 30.000 de lei. În rest, decizia se menține. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 23