1ra-509/2023 — Art. 327 alin. 1, 332 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul Oleg Hariton a fost achitat pe motiv că nu a fost constatată existența faptei infracțiunii.

Apel a declarat procurorul Lilian Lungu. Curtea de Apel Cahul a examinat cauza de două ori: cu prima ocazie ea a respins apelul ca nefondat, iar ulterior l-a admis, pronunțând o nouă hotărâre de achitare pe capătul de învinuire formulat în temeiul art. 332 alin. (1) Cod penal, reținând că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. La recursul procurorului, Curtea Supremă de Justiție a dispus de două ori rejudecarea cauzei. La 01 februarie 2021, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Comrat, iar la 14 aprilie 2021 – la Curtea de Apel Chișinău. Curtea de Apel Chișinău a admis apelul și a pronunțat o nouă hotărâre de achitare pe capătul de învinuire adus în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

La 13 februarie 2023, procurorul Dorina Tăut a declarat recurs. Procurorul a solicitat dispunerea rejudecării cauzei.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 13 mai – 29 iunie 2016. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 iulie 2016 – 17 august 2017. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele: 06 decembrie – 27 decembrie 2017, 27 mai – 14 octombrie 2019 și 19 aprilie 2021– 19 decembrie 2022. Instanța de recurs a examinat cauza în perioadele: 25 februarie – 07 mai 2019 și 20 decembrie 2019 – 03 noiembrie 2020. Cauza a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 30 martie 2023.

La judecarea recursului au fost desemnați pe rând judecătorii: Ghenadie Eremciuc, Alexandru Negru și Stella Bleșceaga. Acești judecători au declarat abține de la judecarea recursului deoarece au adoptat decizia în cauza nr. 2015970468 și au prejudecat unele aspecte esențiale care trebuie soluționate în această cauză. Declarațiile de abținere au fost admise la 09, 16 și, respectiv, 21 aprilie 2026. 1 ÎN FAPT a. Acțiuni procedurale i. cauza penală nr. 2015970468

La 16 septembrie 2015, a fost pornită cauza penală nr. 2015970468, având ca obiect pretinsa extorcare a sumei de 200 de euro de la Anatolie Goldur de către Oleg Hariton și Dmitrii Chistol. Fapta ar fi avut loc la 16 septembrie 2015, în jurul orei 01:00. Suma a fost solicitată pentru a nu documenta conducerea de către Goldur a unui mijloc de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, precum și pentru eliberarea mijlocului de transport (art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal). Cauza penală a fost pornită în baza denunțului lui Goldur, care a menționat în dimineața zilei de 16 septembrie 2015, atunci când a venit la CNA, că alcoolemia stabilită la el a fost de 0,58 mg/l în aerul expirat. La 03 noiembrie 2015, a fost pornită cauza penală nr. 20155970558, având ca obiect pretinsul abuz de serviciu de către Oleg Hariton și Dmitrii Chistol pentru a nu documenta corespunzător cazul (art. 327 alin. (1) Cod penal). La 10 noiembrie 2015, cele două cauze au fost conexate, fiindu-le atribuit nr. 2015970468.

Anatolie Goldur, martor și parte vătămată, a declarat că, la 16 septembrie 2015, în jurul orei 01:30, în timp ce conducea automobilul în or. Cahul, a fost stopat de un echipaj de poliție compus din Oleg Hariton și Dmitrii Chistol. În urma verificării actelor și a constatării lipsei reviziei tehnice, martorul a recunoscut că a consumat anterior 2-3 pahare de bere. La indicația lui Oleg Hariton, automobilul a fost deplasat la o parcare specializată. Acolo martorul a fost supus testării alcoolscopice cu aparatul „Drager”. Rezultatul a indicat 0,58 mg/l alcool în aerul expirat. Oleg Hariton i-a comunicat că fapta constituie infracțiune și i-a solicitat suma de 200 de euro pentru a nu documenta cazul. Întrucât nu dispunea de acești bani, martorul a contactat un prieten, care i-a adus 100 de euro. Banii dați au fost transmiși lui Oleg Hariton și Dmitrii Chistol. Martorul s-a înțeles cu aceștia că diferența va fi achitată a doua zi. Bonul rezultat al testării alcoolscopice a rămas la Oleg Hariton. Ulterior, martorul a sesizat CNA cu privire la cele întâmplate.

Sergiu Straistă a declarat în calitate de martor că, la 16 septembrie 2015, venea acasă de la Școala Profesională nr. 1. El a fost stopat de un echipaj de poliție. A ieșit un singur polițist, identitatea căruia nu o ține minte, iar în automobil a rămas celălalt. Deoarece consumase circa 10 beri, el a fost supus testări alcoolsopice și sancționat contravențional pentru apariția în loc public în stare de ebrietate. El a achitat amenda în sumă de aproximativ 100–150 de lei în a doua sau a treia zi. Tichetul de la alcotest nu se mai afla în posesia sa.

Oleg Hariton a declarat în instanța de judecată că, la 16 septembrie 2015, în calitate de inspector inferior al BP Sud, a efectuat patrulare împreună cu Dmitrii Chistol. În jurul orei 01:30, ei au stopat un automobil condus de Anatolie Goldur, care nu avea toate actele asupra sa. Pentru acest motiv, au decis să transporte automobilul la parcarea specială. La volanul mașinii a urcat Dmitrii 2 Chistol, iar Anatolie Goldur s-a așezat pe bancheta pasagerului, în timp ce Oleg Hariton se afla în automobilul poliției. Pe traseu, Oleg Hariton a oprit o altă persoană când a observat de la distanță că se afla în stare de ebrietate (Sergiu Straistă). El a testat persoana respectivă cu aparatul „Drager” și i-a întocmit proces-verbal. La parcarea specială, Anatolie Goldur a comunicat că actele îi vor fi aduse, lucru care s-a întâmplat după aproximativ 10–20 de minute. Ulterior, Goldur a fost lăsat să plece fără întocmirea unui proces-verbal. Hariton a negat că Goldur a fost testat alcoolscopic, fiind testat de fapt Straistă.

Dmitrii Chistol a declarat în calitate de inculpat că, la 16 septembrie 2015, a efectuat patrularea în calitate de polițist împreună cu Oleg Hariton. În jurul orei 01:00, ei au stopat un automobil „Opel” condus de Anatolie Goldur. La solicitarea de a prezenta actele, Goldur a spus că nu le are asupra sa și i-a comunicat acest lucru lui Hariton. Ulterior, Chistol s-a urcat la volanul automobilului lui Goldur, iar ultimul s-a așezat pe locul pasagerului, pentru a se deplasa la parcarea specială, Hariton urmând în mașina de serviciu. Ajunși la parcare, după aproximativ 10 minute, Hariton s-a apropiat și a explicat că a întocmit proces-verbal unei persoane aflate în stare de ebrietate ce traversa strada.

Potrivit procesului-verbal de examinare din 29 septembrie 2015 a dispozitivului „Drager Alcotest 6810”, aparatul indica faptul că a fost calibrat la 12 august 2015, fiind utilizat pentru 729 de teste în decurs de 139 de zile lucrătoare. Ultimul test înregistrat pe ecranul dispozitivului datează cu 16 septembrie 2015, ora 13:02, cu numărul 272. Prin utilizarea programului specializat al producătorului „Drager Diagnostics”, dispozitivul a fost conectat la un calculator. Astfel, a fost extrasă informația stocată în memoria aparatului. Din analiza acestuia rezultă că, la 16 septembrie 2015, testul nr. 269, efectuat la ora 01:44:42, a înregistrat o concentrație a alcoolului în aerul expirat de 0,58 mg/l.

La 27 aprilie 2016, Judecătoria Cahul a achitat pe Hariton și Chistol pe ambele capete de acuzare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunii. Instanța a conchis că nu există probe privind testarea lui Goldur, iar testul nr. 269 a fost efectuat în privința lui Straistă, nu a lui Goldur. Instanța a făcut referire la procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă întocmit în privința lui Straistă (vezi para. 9). La 28 octombrie 2019, Curtea de Apel Cahul a respins ca nefondat apelul procurorului, reiterând argumentele din sentință. La 08 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului și a dispus rejudecarea cauzei. La 19 ianuarie 2021, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Comrat. La 18 octombrie 2022, Curtea de Apel Comrat a respins apelul procurorului ca nefondat, reiterând din nou argumentele din sentință. Procurorul a declarat recurs.

La 19 februarie 2026, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat total decizia și parțial sentința, a rejudecat cauza și a pronunțat o nouă hotărâre. Curtea i-a achitat pe Oleg Hariton și Dmitrii Chistol de învinuirea adusă conform 3 art. 327 Cod penal, deoarece nu sunt întrunite elementele infracțiunii. Oleg Hariton și Dmitrii Chistol au fost condamnați în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (în redacția la data comiterii infracțiunii) la câte șase ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Curtea a stabilit ca trei ani din durata acesteia să fie executați efectiv în penitenciar, iar restul de trei ani să fie suspendați condiționat, perioada respectivă urmând a fi considerată perioadă de probațiune. Totodată, instanța a aplicat fiecărui condamnat câte o amendă de 8.000 unități convenționale și i-a privat de dreptul de a ocupa funcții publice pentru un termen de câte 10 ani. În paragraful 63 al deciziei este menționat: „Conform informației din aparatul Drager (vol. 1, f.d. 216), în noaptea de 15 spre 16 septembrie 2015, au existat două teste pozitive, unul la 15 septembrie, ora 22.44 (cu alcoolemia de 0.96 mg/l) și unul pe 16 septembrie, la ora 1.44 (cu alcoolemia 0.58 mg/l).” ii. cauză penală nr. 2015970561

La 03 noiembrie 2015 a fost pornită cauză penală nr. 2015970561, în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal. Potrivit acuzării, Anatolie Goldur conducea un automobil în stare de ebrietate alcoolică avansată la 16 septembrie 2015, ora 01:30. Anatolie Goldur ar fi fost stopat de Oleg Hariton și Dmitrii Chistol.

Anatolie Goldur a refuzat să facă declarații. Martorii Oleg Hariton și Dmitrii Chistol au declarat că, în noaptea de 16 septembrie 2015, l-au oprit pe Anatolie Goldur în trafic, acesta neavând actele asupra sa. Ulterior, Goldur a contactat o persoană care i-a adus actele. Martorii au mai declarat că nu au întocmit un proces-verbal și că Anatolie Goldur nu a fost supus testării alcoolscopice, întrucât nu se simțea miros de alcool. Dispozitivul „Drager” conține date potrivit cărora, la 16 septembrie 2015, ora 01:44, o persoană a fost supusă testării alcoolscopice (test nr. 269), fiind înregistrat un rezultat de 0,58 mg/l. Hariton și Chistol au declarat că nu cunosc proveniența rezultatului de 0,58 mg/l. La materialele cauzei nu există tichetul care să confirme că a fost testat anume Goldur. În Registrele nr. 1 și 2 lipsesc informații privind încălcări comise de Anatolie Goldur.

La 04 decembrie 2015, Anatolie Goldur a fost scos de sub urmărire penală, iar procesul penal a fost clasat, întrucât nu a fost constatat faptul infracțiunii. Procurorul a menționat că lipsește tichetul care să confirme testarea alcoolscopică a lui Goldur (f.d. 162-164, vol. 1). iii. cauza contravențională

La 16 septembrie 2015, ora 01:50, Oleg Hariton a întocmit în privința lui Sergiu Straistă procesul-verbal cu privire la contravenție MAI03 090471. Procesul-verbal cu privire la contravenție reprezintă un formular tipizat, cu numărul de înregistrare 4990 și codul agentului constatator 01521. Potrivit acestuia, la 16 septembrie 2015, ora 01:49, Straistă s-ar fi aflat pe str. M. Viteazul din mun. Cahul în stare de ebrietate, fiind sancționat în baza art. 355 alin. (2) Cod 4 contravențional - apariția în locuri publice în stare de ebrietate produsă de alcool. Straistă a fost amendat cu 10 unități convenționale (200 de lei). În procesul-verbal cu privire la contravenție se menționează despre testarea cu aparatul „Alcotest Drager”, fără a menționa concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat și fără anexarea tichetului („cec Drager”) care ar confirma starea de ebrietate. Actul este semnat de agentul constatator și de contravenient. Extrasul Registrului de evidență denotă că, la 17 septembrie 2015, la poziția cu nr. 4990, a fost înregistrat procesul-verbal nr. 03090471. Extrasul din baza de date „Rossoft-pa2” arată că amenda aplicată lui Sergiu Straistă a fost achitată online la 17 septembrie 2015, ora 08:54, prin serviciul „Mpay Victoriabank SA”. iv. cauza penală nr. 2016970284

La 26 aprilie 2016, a fost pornită cauza penală nr. 2016970284 privind depunerea declarațiilor false de către martorul Sergiu Straistă în cauza penală nr. 2015970468. Fapta a fost încadrată conform art. 312 alin. (1) Cod penal

Sergiu Straistă a declarat că nu recunoaște acuzațiile. Potrivit acestuia, la 16 septembrie 2015, el a fost oprit de către polițistul Oleg Hariton, după ce ar fi traversat strada neregulamentar. Acesta l-a întrebat dacă se află în stare de ebrietate, iar el nu a negat acest fapt. Ulterior el a fost supus testării, care a confirmat starea de ebrietate de către Hariton, în timp ce colegul acestuia se afla în automobilul poliției. Lui i-a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție, pe care l-a semnat fără a-l citi. Polițistul nu i-a solicitat explicații, ci doar actul de identitate, iar procesul-verbal a fost întocmit lângă automobilul de serviciu. A doua zi el a achitat amenda la o filială „Victoriabank” din apropierea IP Cahul și a prezentat bonul de plată la inspectorat. Nu poate spune cu precizie la ce ora a fost stopat de către polițist, însă putea fi intervalul de timp 01:00-02:00.

Anatolie Goldur, în calitate de martor, a făcut declarații similare celor din cauza penală nr. 2015970468 (vezi para. 8). Oleg Hariton a declarat în calitate de martor că îl cunoaște pe Sergiu Straistă din data de 16 septembrie 2015. El a precizat că, în jurul orei 02:00, se afla în serviciul de patrulare în apropierea autogării, lângă magazinul „Miraj”. El a observat o persoană al cărei comportament indica o posibilă stare de ebrietate. Martorul a oprit automobilul de serviciu și s-a apropiat de persoana respectivă, care era Sergiu Straistă. Martorul l-a întrebat dacă a consumat alcool, iar Sergiu Straistă a răspuns afirmativ. Martorul l-a supus pe Sergiu Straistă testării alcoolscopice, iar rezultatul a indicat starea de ebrietate. El a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție pentru aflarea în loc public în stare de ebrietate. El a mai menționat că, în practica sa, el nu anexează rezultatul alcootestului la procesul-verbal atunci când contravenientul își recunoaște vina. Martorul a precizat că, în timpul documentării, colegul său se afla în automobilul de serviciu iar în aceeași zi el a mai documentat și alte persoane aflate în stare de ebrietate.

La 29 mai 2020, Judecătoria Cahul, sediul Central, l-a achitat pe Sergiu 5 Straistă, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal. Potrivit sentinței, această infracțiune prevede existența intenției directe, manifestată prin prezentarea, cu bună-știință, a unor declarații mincinoase. Acuzarea nu a demonstrat faptul că Straistă a făcut cu bună știință declarații false. El nu a afirmat cu exactitate ora la care a fost documentat de către poliție și supus testării alcoolscopice. Acuzarea nu a indicat și nici nu a probat existența unui scop (de ordin material ori personal) care să determine o eventuală conduită intenționată de inducere în eroare.

La 24 mai 2021, Curtea de Apel Comrat a respins ca nefondat apelul procurorului. La 15 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul procurorului. v. cauză penală nr. 2016970304

La 19 aprilie 2016, procurorul Lilian Lungu s-a autosesizat pe faptul falsificării de către Oleg Hariton, inspector al BP Sud din cadrul INP al IGP, a procesului-verbal cu privire la contravenție MAI03 09047 (vezi para. 18). La 13 mai 2016, a fost dispusă începerea urmăriri penale conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. La 25 iunie 2016, ofițerul de urmărire penală Dmitri Sîrf s-a autosesizat pe faptul abuzului de serviciu săvârșit de către Oleg Hariton. La 25 iunie 2016, cele două cauze au fost conexate, fiindu-le atribuit nr. 2016970304 (f.d. 1-15, vol. 1). b. Învinuirea adusă și probele

Oleg Hariton este învinuit că, deținând calitatea de persoană publică, acționând cu intenție directă și din interes personal, în scopul mușamalizării unor probe administrate într-un alt dosar penal pornit în privința sa (cauza penală nr. 2015970468), folosindu-se de situația de serviciu, în perioada 16-17 septembrie 2015, aflându-se în mun. Cahul, a introdus cu bună știință date vădit false în procesul-verbal contravențional MAI 03 090471, întocmit pe numele lui Sergiu Straistă, modificând data și ora săvârșirii pretinsei contravenții, precum și ora întocmirii procesului-verbal, denaturând conținutul veridic al actului oficial. Aceste fapte au fost calificate de procuror în baza art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal.

La 21, 22 și 27 aprilie 2016, din cauza penală nr. 2015970468 și contravențională au fost ridicate probe. Aceste acte au fost examinate, anexate și recunoscute în calitate de corp delict (f.d. 17-46, vol. 1).

La 02 iunie 2016, a fost dispusă efectuarea unei expertize tehnice și grafoscopice asupra procesului-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 nr. 090471 (f.d. 62-63, vol. 1). Expertiza a fost realizată de către Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare de pe lângă IGP. Potrivit raportului de expertiză din 14 iunie 2016, textul manuscris de pe blancheta „Proces-verbal cu privire la contravenție MAI03 090471” a fost executat de către Oleg Hariton. A fost stabilit că, în rubrica „ora comiterii”, cifrele „0” și „9” au fost modificate 6 pe cale mecanică, prin adăugire. În ceea ce privește rubrica „ora întocmirii”, expertiza a constatat că modificările au fost realizate succesiv, inițial fiind înscrisă ora „11:42”, ulterior aceasta fiind modificată în „01:49” (f.d. 66-73, vol. 1).

La 27 iunie 2016, după recunoașterea calității de bănuit, lui Oleg Hariton și apărătorului său, Ignat Dumitran, le-a fost adus la cunoștință raportul de expertiză. Aceștia au formulat obiecții, exprimându-și dezacordul cu concluziile expertului, invocând că expertiza a fost dispusă fără informarea prealabilă a lui Oleg Hariton, ceea ce ar fi limitat dreptul acestuia de a formula întrebări și de a solicita recuzarea expertului (f.d. 87, vol. 1). În aceeași zi, ofițerul de urmărire penală Dmitri Sîrf a dispus respingerea obiecțiilor formulate de către apărare, apreciindu-le ca nefondate. Acesta a reținut că, la momentul dispunerii expertizei, Oleg Hariton nu avea calitate procesuală, iar efectuarea expertizei a fost necesară pentru a stabili dacă procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 nr. 090471 a fost întocmit de acesta, precum și dacă în conținutul actului au fost operate modificări, în vederea acumulării probelor necesare pentru eventuala recunoaștere a calității de bănuit. Apărarea nu a invocat vreun temei concret de recuzare a expertului. Pentru a exclude orice suspiciune de imparțialitate, expertiza a fost dispusă spre efectuare altor experți decât cei din cadrul DAO al CNA (f.d. 105, vol. 1).

În cadrul urmăririi penale, martorul Anatolie Goldur a făcut declarații similare celor depuse în cauza penală nr. 2015970468. El a precizat suplimentar că, în timpul deplasării spre parcarea specială, Oleg Hariton se afla în automobilul din spate și nu a oprit pe traseu (f.d. 56-57, vol. 1). În primă instanță, acuzarea nu a putut asigura prezența martorului (f.d. 193, vol. 1). Acesta a fost audiat ulterior în instanța de apel. El a declarat că a fost stopat în trafic de către Chistol și Hariton. Întrucât nu avea actele vehiculului asupra sa și a recunoscut consumul de alcool, Goldur a fost înlăturat de la volan, iar automobilul a fost transportat la parcarea specială. Vehiculul a fost condus de Dmitrii Chistol, iar Oleg Hariton i-a urmat cu automobilul de serviciu. Hariton a ajuns la parcare cu o întârziere de aproximativ 2-3 minute. Pe teritoriul parcării, martorul a fost supus testării alcoolscopice. Rezultatul testării a indicat 0,58 mg/l alcool în aerul expirat. Acesta a susținut integral declarațiile date în faza de urmărire penală. El a explicat că, din cauza perioadei îndelungate scurse de la eveniment (peste trei ani), nu își mai amintește cu exactitate data și ora testării (f.d. 74-76, vol. 2).

Dmitrii Chistol, audiat în calitate de martor, a făcut declarații similare celor depuse în cauzele penale nr. 2015970468 și 2015970561. Acesta a precizat că Anatolie Goldur nu a fost supus testării alcoolscopice, întrucât nu existau suspiciuni în acest sens. El a menționat că testarea alcoolscopică era efectuată de Oleg Hariton, deoarece el nu avea asemenea împuterniciri. În opinia sa, testarea cu aparatul „Drager” a fost realizată în privința lui Straistă (f.d. 170-171, vol. 1).

Conform Ordinului IGP nr. 90ef, din 26 martie 2013, Oleg Hariton a fost 7 numit în funcția publică de inspector patrulare rutieră a plutonului Cahul, Taraclia, Vulcănești, Cantemir al Batalionului de Patrulare Sud al INP (f.d. 104, vol. 1).

Oleg Hariton la urmărirea penală nu a recunoscut vina și a refuzat să facă declarații (f.d. 84-85 și 111-112, vol. 1). Fiind audiat în calitate de inculpat, Oleg Hariton a declarat că, la 16 septembrie 2015, în intervalul orelor 01:00-01:30, l-a stopat în trafic pe Anatolie Goldur. În timpul verificării actelor, Anatolie Goldur a comunicat că nu le are asupra sa. Din acest motiv, Dmitrii Chistol s-a urcat la volanul automobilului lui Anatolie Goldur. Împreună, ei s-au deplasat spre parcarea specială. Oleg Hariton îi urma cu automobilul de serviciu. Pe traseu, Oleg Hariton l-a oprit pe Sergiu Straistă. Aceasta se afla pe carosabil în stare de ebrietate și traversa neregulamentar. Hariton a întocmit un proces-verbal contravențional în privința pietonului. Inculpatul a menționat că a comis o eroare mecanică la indicarea orei întocmirii procesului-verbal. Aceasta s-a produs din cauza grabei de a ajunge la parcarea specială, unde era așteptat de colegul său. Tichetul cu rezultatul testării nu a fost anexat la procesul-verbal cu privire la contravenție, posibil din motiv că a fost transmis contravenientului sau rămas în cutia în care se afla aparatul „Drager” (f.d. 172-174, vol. 1). c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 17 august 2017, Oleg Hariton a fost achitat de învinuirile aduse în baza art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constata existența faptelor infracțiunii. Instanța a apreciat critic probatoriul acuzării. Raportul de expertiză grafologică și tehnică a documentelor din 14 iunie 2016 nu a stabilit caracterul fals al procesului-verbal contravențional, ci doar faptul că acesta a fost întocmit de Hariton și că au fost efectuate anumite rectificări privind ora, împrejurări care, prin ele însele, nu probează comiterea faptei incriminate. Explicațiile oferite de Hariton cu privire la rectificările operate, justificate printr-o eroare materială comisă din grabă, nu au fost infirmate de organul de urmărire penală. Procesul-verbal contravențional nu a fost contestat de Straistă, iar acuzarea nu a prezentat probe apte să combată versiunea apărării. În cauza ce viza presupusa conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate, Goldur nu și-a recunoscut vinovăția, iar procesul penal a fost clasat din lipsa faptului infracțiunii, nefiind stabilită starea de ebrietate și nici efectuarea testării alcoolscopice. Ordonanța din 04 decembrie 2015, prin care acesta a fost scos de sub urmărire penală, este în vigoare și contrazice învinuirea adusă lui Hariton. De asemenea, instanța a reținut că neanexarea tichetului Dräger la procesul-verbal contravențional nu constituie un element al infracțiunii imputate. Declarațiile inculpatului au fost susținute de cele ale martorului Chistol, care a arătat că Hariton a ajuns la parcarea specială mai târziu, explicând că s-a reținut pentru întocmirea procesului-verbal contravențional pe numele lui Straistă. Instanța a apreciat că dubiile existente trebuie interpretate în favoarea inculpatului și a dispus achitarea lui Hariton. 8 d. Cererea de apel

La 22 august 2017, procurorul Lilian Lungu a depus apel. Acesta a solicitat casarea sentinței și condamnarea lui Hariton pe ambele capete de acuzare, la pedeapsa cu închisoare pe un termen de trei ani, cu suspendarea condiționată a executării pe un termen de probațiune de cinci ani, și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de cinci ani. În apel, acuzarea a susținut că vinovăția lui Hariton a fost demonstrată prin declarațiile martorului Goldur, precum și prin procesul-verbal contravențional, actele examinate din procedurile contravenționale și penale, datele obținute de la dispozitivul Drager și raportul de expertiză din 14 iunie 2016. e. Prima procedură de apel și de recurs

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2018 apelul a fost respins ca nefondat. Instanța a confirmat soluția primei instanțe, preluând argumentele acesteia. Ea a menționat că Hariton a explicat, în mod constant, că în procesul-verbal contravențional întocmit pe numele lui Straistă a comis o greșeală mecanică privind ora întocmirii, corectată ulterior printr-o adăugare, eroare survenită din cauza grabei de a se deplasa la stația de parcare, unde era așteptat de colegul său de serviciu. Această versiune este confirmată de concluziile raportului de expertiză din 14 iunie 2016, care a stabilit că, în procesul-verbal MAI 03 090471, în rubrica „ora comiterii”, cifrele „0” și „9” au fost modificate pe cale mecanică, prin adăugire. Raportul nu conține constatări privind introducerea intenționată a unor date false, ci doar existența unor rectificări materiale. Acest raport nu confirma falsificarea procesului-verbal contravențional, ci doar demonstrează existența unor modificări mecanice, care au fost explicate în mod logic și coerent și care nu probează intenția de a introduce date false. Simplele modificări operate în procesul-verbal contravențional nu pot constitui un temei suficient pentru formularea unei acuzații penale. Din procesul-verbal de examinare a obiectului din 27 mai 2016 rezultă că dispozitivul Drager conținea date potrivit cărora, la 16 septembrie 2015, la ora 01:44:42, testul nr. 269 a indicat o alcoolemie de 0,58 mg/l, presupus în privința lui Anatolie Goldur. În aceste circumstanțe, este nejustificată inacțiunea procurorului de a verifica și datele corespunzătoare orei 01:50 din aceeași zi, indicate în procesul-verbal contravențional întocmit de Oleg Hariton pe numele lui Sergiu Straistă. O asemenea verificare ar fi fost aptă să înlăture orice dubiu cu privire la existența sau inexistența unei testări alcoolscopice a acestuia. În consecință, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiat argumentul că procesul-verbal contravențional ar fi fost întocmit intenționat pentru a servi drept alibi într-o altă cauză penală.

La 12 aprilie 2019, procurorul Dumitru Calendari a declarat recurs, solicitând dispunerea rejudecării cauzei. Procurorul a susținut că instanțele nu au analizat esența acuzației și au oferit o motivare insuficientă. Prin comiterea faptelor imputate, Oleg Hariton a acționat conștient, prevăzând și dorind urmările 9 prejudiciabile, afectând în mod considerabil interesele publice, încălcând norme imperative și subminând imaginea organelor publice și a instituțiilor statului. De asemenea, fapta a fost comisă în exercitarea unei funcții publice, circumstanță care sporește gradul de pericol social al acesteia.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 07 mai 2019 a fost admis recursul și dispusă rejudecarea cauzei. Instanța a dispus rejudecarea pe motiv că motivarea instanței de apel, în partea menținerii sentinței pe capătul de acuzare adus în baza art. 332 Cod penal, contrazice dispozitivul, indicând lipsa intenției, în timp ce dispozitivul menține achitarea pentru lipsa faptei. f. A doua procedură de apel și de recurs

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 14 octombrie 2019 a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Oleg Hariton a fost achitat de învinuirea prevăzută la art. 327 alin. (1) Cod penal, întrucât nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, precum și de învinuirea prevăzută la art. 332 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța a reținut că este greșit temeiul de achitare a lui Oleg Hariton pe capătul de acuzare adus în baza art. 332 alin. (1) Cod penal. Oleg Hariton a efectuat rectificări în procesul-verbal cu privire la contravenție. Aceste modificările au fost confirmate de raportul de expertiză din 14 iunie 2016 și recunoscute de inculpat. Declarațiile martorului Goldur se referă în mare parte la acte de corupere, examinate într-o altă cauză penală, și nu pot fi considerate probe pertinente privind presupusa introducere de date false de către Oleg Hariton. Ordonanța procurorului din 04 decembrie 2015, prin care Anatolie Goldur a fost scos de sub urmărire penală pentru lipsa faptului infracțiunii, confirmă că acesta nu se afla în stare de ebrietate la momentul stopării și nu exista necesitatea efectuării testării alcoolscopice de către Hariton. Aceste constatări contrazic învinuirea conform căreia Hariton l-ar fi testat pe Goldur la 16 septembrie 2015, ora 01:44, și nu ar fi putut testa simultan starea de ebrietate a lui Straistă. Organul de urmărire penală nu a verificat datele stocate în memoria dispozitivului „Drager” privind testarea din 16 septembrie 2015, ora 01:50, pentru Sergiu Straistă, deși dispozitivul păstra informațiile. Raportul de expertiză din 14 iunie 2016 a demonstrat doar că, în procesul-verbal, coloana „ora comiterii” a fost modificată mecanic (prin adăugire), circumstanță explicată logic de Oleg Hariton și care nu demonstrează intenția de a introduce date false. Modificările nu pot constitui temei pentru formularea unei acuzații penale, iar afirmațiile procurorului privind folosirea procesului-verbal ca alibi într-un alt dosar nu au fost susținute prin probe. Instanţa a constatat că nu se poate reține nici infracțiunea de abuz de serviciu, întrucât aceasta este subsidiară falsului.

La 11 decembrie 2019, procurorul Dumitru Calendari a depus recurs. El a solicitat dispunerea rejudecării cauzei. Procurorul a invocat interpretarea greșită a raportului de expertiză din 14 iunie 2016, care demonstrează introducerea intenționată a unor date false în procesul-verbal contravențional, precum și 10 aprecierea eronată a lipsei tichetului „Drager”, considerată obligatorie. Procurorul a mai indicat neconcordanțe între declarațiile inculpatului și ale martorilor privind intervalele de timp consemnate în procesul-verbal, susținând că documentul ar fi fost întocmit intenționat pentru a servi drept alibi într-o altă cauză penală. Totodată, el a invocat declarațiile martorului Goldur și datele stocate în memoria aparatului „Drager”, care ar confirma testarea acestuia cu rezultatul de 0,58 mg/l. Instanța de apel nu s-a expus nci asupra declarațiilor contradictorii ale martorilor, asupra unor împrejurări legate de înregistrarea și executarea procesului-verbal contravențional, precum și asupra pretinsei mușamalizări a probelor.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 noiembrie 2020 a fost admis recursul și dispusă rejudecare cauzei, deoarece la rejudecarea apelului au fost admise mai multe încălcări. Apelul a fost respins fără o analiză completă și obiectivă a probelor prezentate de acuzare. De asemenea, instanța a ignorat declarațiile martorului Anatolie Goldur, potrivit cărora rezultatul testării la dispozitivul „Drager” a fost de 0,58 mg/l. În plus, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor formulate de apelant. g. A treia procedură de apel

La 28 ianuarie 2021, președintele Curții de Apel Cahul a solicitat strămutarea cauzei, motivând lipsa judecătorilor eligibili pentru examinarea acesteia. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 1 februarie 2021, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Comrat. La 08 aprilie 2021, președintele Curții de Apel Comrat a solicitat din nou strămutarea cauzei, invocând imposibilitatea formării completului de judecată. Prin încheierea din 12 aprilie 2021, cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2022 a fost admis apelul, casată parțial sentința și pronunțată o hotărâre de achitare a lui Oleg Hariton pe capătul de acuzare adus în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Decizia motivată a fost pronunțată la 25 ianuarie 2023.

Instanța de apel a constatat că Oleg Hariton corect a fost achitat pe ambele capete de acuzare, doar că temeiul de achitare pe învinuirea adusă conform art. 332 alin. (1) Cod penal este incorect. Aceasta a reținut că martorii Goldur și Straistă nu au confirmat învinuirea, iar procesul-verbal contravențional întocmit de Oleg Hariton conține date veridice. Corectările privind „ora comiterii” au fost efectuate de acesta și explicate printr-o eroare mecanică, fără a fi infirmate prin probe. Neanexarea rezultatului testării „Drager” nu constituie o faptă penală. Deși acuzarea a invocat existența unui interes personal, acesta nu a fost probat. Procesul-verbal a fost întocmit anterior pornirii cauzei penale, ceea ce exclude scopul de falsificare sau intenția infracțională. În consecință, instanța a concluzionat că nu a fost dovedită intenția, iar fapta imputată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. În ceea ce privește învinuirea în baza art. 11 327 alin. (1) Cod penal, instanța a reținut că soluția de achitare pronunțată de prima instanță este întemeiată, însușindu-și argumentele acesteia.

Judecătorul Mihail Diaconu a formulat opinie separată, apreciind că vinovăția lui Oleg Hariton în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal este pe deplin demonstrată. În susținerea acestei concluzii a fost invocat raportul de expertiză grafoscopică și tehnică din 14 iunie 2016, care confirmă introducerea unor date false în procesul-verbal seria MAI 03090471. A fost calificat drept eronată concluzia instanței de fond privind irelevanța lipsei tichetului „Drager”, deoarece anexarea lui la procesul-verbal este obligatorie. De asemenea, a declarațiile martorului Straistă sunt incomplete, iar cele ale inculpatului și ale lui Chistol, privind durata de aproximativ 10 minute a acțiunilor, sunt contrazise de datele din procesul-verbal, care indică un interval de circa 17 minute (01:42-01:59). În plus, procesul-verbal ar fi fost utilizat ca alibi într-o altă cauză penală. Declarațiile martorului Goldur, potrivit cărora a fost testat cu aparatul „Drager” și a înregistrat 0,58 mg/l, sunt confirmate de datele din memoria dispozitivului. h. Cererea de recurs

La 13 februarie 2023, procurorul Dorina Tăut a depus recurs. Recursul se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Prin recurs se solicită casarea totală a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. Procurorul susține că instanța de apel a preluat concluziile instanței de fond fără o analiză proprie a probelor. Instanțele s-au bazat în principal pe declarațiile inculpatului și au ignorat sau au apreciat eronat probele prezentate de acuzare. În special, nu a fost analizat corespunzător raportul de expertiză grafoscopică și tehnică, care confirmă introducerea unor date false în procesul-verbal contravențional. De asemenea, instanțele nu au evaluat corect datele aparatului „Drager”, care confirmă efectuarea testării alcoolscopice și ora exactă a acesteia. Aceste date contrazic versiunea inculpatului și a martorilor apărării.

La 30 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. Ea nu a primit nici o referinţă.

Partea relevantă a Codului penal, la data comiterii faptei, era următoarea: „Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Articolul 332. Falsul în acte publice (1) Înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”

În prezent partea relevantă a Codului penal este următoarea: „Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Îndeplinirea sau neîndeplinirea intenționată, în exercițiul funcției, de către o persoană publică, a unei acțiuni cu încălcarea legii, săvârșită din interes material, din alt interes personal sau în interesul unei terțe persoane, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepsește cu amendă în mărime de la 1150 la 1850 de unități convenționale sau cu închisoare de până la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Articolul 332. Falsul în acte publice (1) Înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârșite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.„ 13

Partea relevantă a Codului contravențional, la data comiterii faptei, era următoarea: „Articolul 443. Conţinutul procesului-verbal cu privire la contravenţie (7) În procesul-verbal nu se admit rectificări, adăugiri, alte modificări. În cazul necesităţii unor astfel de acţiuni, se încheie un nou proces-verbal, în care se face consemnarea respectivă.”

Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii prevede că: „11. Persoana abilitată cu dreptul de efectuare a testării alcoolscopice este obligată: … e) să extragă pe suport de hîrtie rezultatul măsurării, să-l completeze cu datele necesare şi să-l aducă la cunoştinţa subiectului testat contra semnătură, cu anexarea ulterioară la procesul-verbal de constatare a contravenţiei. În cazul refuzului subiectului testat de a semna extrasul cu rezultatul testării va face menţiunea respectivă;”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85), adică din alte argumente decât cele invocate în recurs. Dacă argumentele invocate în recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului, în motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiție poate invoca argumente suplimentare, pentru a ușura înțelegerea hotărârii sale și a contribui la rolul său principal – asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție. Atunci când admite recursul, Curtea Supremă de Justiție de asemenea poate să nu fie de acord cu încadrarea juridică sugerată de recurent, atât în ceea ce privește temeiul de recurs (deciziile nr. 1ra-1520/2023, § 56; 1ra-325/2024, § 25), cât și în ceea ce privește alte aspecte de procedură sau de drept material.

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fără a fi contestate circumstanțele de fapt reținute de instanța de apel. Argumentele recurentului vizează verificarea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 332 Cod penal. Acestea constituie chestiuni de drept, încadrabile în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală în vigoare la ziua înaintării recursului. În consecință, recursul urmează a fi 14 examinat prin prisma acestei erori judiciare.

Instanța a solicitat apărării prezentarea referinței la recurs, însă nu a primit nimic în răspuns (vezi para. 46). Întrucât argumentele invocate se referă exclusiv la aprecierea juridică a rectificării unui document oficial de către inculpat, devin incidente considerentele reținute în Avizul consultativ nr. 1avc-5/25, precum și în deciziile nr. 1ra-572/2023, § 33; 1ra-503/2024, § 54. Potrivit cărora, atunci când în calea de atac sunt supuse analizei doar chestiuni de drept, convocarea părților în ședință nu este obligatorie. Din aceste motive, completul a decis examinarea cauzei fără citarea părților.

Procurorul solicită trimiterea cauzei la rejudecare. Instanța de apel a dispus deja rejudecarea de două ori. Potrivit art. 434 alin. (2) Cod de procedură penală rejudecarea poate fi dispusă o singură dată. Aceste prevederi nu fac distincție între rejudecările anterioare sau ulterioare datei de 01 septembrie 2023. Având în vedere scopul normei – reducerea duratei proceselor – nu pot fi ignorate rejudecările dispuse anterior acestei date. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție nu mai poate dispune o nouă trimitere la rejudecare, ci va corecta ea eventualele erori (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 36).

Potrivit Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 7, din 15 mai 2017: „4.3. Instanţele de judecată vor reţine că încadrarea faptei comise de către persoana publică, respectiv, de către persoana cu funcţie de demnitate publică, în acord cu art. 327 Cod penal, este posibilă, dacă nu există o altă normă specială, în conformitate cu alin. (1) art. 116 Cod penal. În limitele Capitolului XV al Părţii Speciale a Codului penal, în raport cu art. 327 Cod penal, sunt norme speciale art. 324 şi 332 Cod penal. Aceasta deoarece pretinderea, acceptarea, primirea sau extorcarea remuneraţiei ilicite de către persoana publică, respectiv, persoana cu funcţie de demnitate publică, dar şi înscrierea de către aceste persoane, în documente oficiale, a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente constituie o exercitare abuzivă a atribuţiilor de serviciu. Deci, la calificare, se va reţine doar art. 324 sau 332 Cod penal, nu însă un concurs (ideal) de infracţiuni.” b. Aplicarea standardelor în această cauză

Învinuirea de fals în actele publice se bazează pe acțiunea de: (i) rectificare a rubricii „ora comiterii” în procesul-verbal cu privire la contravenție MAI 03 09471 și (ii) indicarea orei de întocmire a procesului-verbal care nu corespunde realității.

Inculpatul nu a negat că el a modificat textul procesului-verbal cu privire la contravenție. Procesul - verbal cu privire la contravenție este incontestabil un act oficial, în sensul art. 332 alin. (1) Cod penal.

Raportul de expertiză confirmă introducerea unor date necorespunzătoare în procesul-verbal contravențional, fiind modificată ora la care a fost întocmit. Inițial, rubrica „ora comiterii” a fost completată cu mențiunea ora „11:42”. 15 Această mențiune a fost ulterior modificată pe cale mecanică (adăugire) în „01:49” (vezi para. 27). Instanța de apel și prima instanță a conchis că această modificare a avut scopul corectării unei erori mecanice, iar modificarea introdusă nu reprezintă „date vădit false”, în sensul art. art. 332 alin. (1) Cod penal. Recurentul nu este de acord cu această poziție. Clarificarea acestui aspect este aspectul cheie al acestui recurs.

Acuzarea susține că modificarea orei întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție a fost făcută pentru a servi drept probă a apărării în cauza nr. 2015970468 (vezi para. 7-14) și fortificarea versiunii că alcoolemia de 0,58 mg/l în aerul expirat a fost rezultatul testării lui Straistă, nu a lui Goldur. Acest argument a fost invocat de apărare și acceptat drept unul de bază de către judecătorie și curtea de apel pentru achitarea lui Hariton și Chistol în cauza nr. 2015970468 (vezi para. 13).

Fiind audiat în prezenta cauză, Oleg Hariton a declarat că a rectificat procesul-verbal contravențional deoarece se grăbea să ajungă la parcarea specială, unde era așteptat de Chistol și Goldur. El a recunoscut că nu a anexat rezultatul testării alcoolscopice la procesul-verbal, indicând la posibilitatea de a fi transmis tichetul lui Sergiu Straistă sau de a-l fi lăsat în cutia aparatului. În calitate de martor în dosarul nr. 2016970284, Straistă a oferit o versiune ce pune în discuție versiunea lui Hariton. El a declarat că procesul-verbal a fost întocmit în prezența a doi polițiști, Hariton și o altă persoană care a stat în automobilul de serviciu (vezi para. 20). Unicul polițist cu care Hartion era în acea tură era Chistol. Potrivit lui Hariton, la momentul documentării cauzei contravenționale în privința lui Străistă, Chistol nu se afla cu el, ci era în automobilul lui Goldur.

Goldur a declarat că a fost supus testării alcoolscopice la ora 01:44 de către Hariton, rezultatul fiind 0,58 mg/l în aerul expirat, la scurt timp după ce a ajuns la parcarea specială. El a declarat această alcoolemie atunci când a raportat extorcarea la CNA, în dimineața zilei de 16 septembrie 2015 (vezi para. 7), înainte de ridicarea aparatului Drager de către CNA. Hariton neagă că l-a testat alcoolscopic pe Goldur, invocând că l-a testat de fapt pe Straistă. Ultimul nu a putut menționa ora exactă la care a fost testat. Completul subscrie argumentului indicat în para. 84 din decizia Curții Supreme de Justiție din 19 februarie 2026 că, dacă Goldur nu ar fi fost testat alcoolscopic la ora indicată, el nu avea cum cunoaște că, la ora 01:44, Hartion a efectuat o testare cu alcooltestul și rezultatul a fost de 0,58 mg/l în aerul expirat. Completul de asemenea notează că în noaptea de 15 spre 16 septembrie 2015, la ora 22:44, cu alcooltestul folosit de Hariton a fost stabilit un alt test pozitiv, de 0,96 mg/l (vezi para. 14). Având în vedere ora indicată inițial în procesul-verbal cu privire la contravenție (11:42), completul constată cu certitudine că anume la ora 22:44 a fost testat Straistă.

Concluzia din paragraful precedent este susținută și de nivelul alcoolemiei stabilit. O concentrație de 0,58 mg/l alcool în aerul expirat nu determină dereglări comportamentale vizibile și este compatibilă cu versiunea lui Goldur. Ultimul a 16 declarat că a comunicat lui Hartion că a consumat 2-3 pahare de bere. În același timp, Sergiu Straistă a declarat că a consumat aproximativ 10 beri (vezi para. 9), iar Hariton a declarat că a observat de la distanță că Straistă era beat (vezi para. 10). Consumarea a 10 beri ar determina o alcoolemie mult mai mare decât 0,58 mg/l alcool în aerul expirat. Art. 443 alin. (7) Cod contravențional nu a fost modificat de-a lungul timpului. El interzice rectificările în procesul-verbal cu privire la contravenție. În cazul necesității unor ajustări, agentul constatator urmează să încheie un nou proces-verbal, în care urmează a se face consemnarea respectivă (vezi para. 50). Hariton deținea funcția publică de peste trei ani la data săvârșirii faptei. Având în vedere vechimea sa în serviciu, este imposibil ca acesta să nu fi cunoscut prevederile art. 443 alin. (7) Cod contravențional.

La dosarul contravențional nu este anexat tichetul care ar confirma testarea alcoolscopică a lui Straistă. Procesul-verbal cu privire la contravenție de asemenea nu stabilește alcoolemia stabilită în cadrul testării acestuia. Atât inculpatul, cât și martorul Dmitrii Chistol au declarat că, în cadrul echipajului de patrulare, Oleg Hariton era persoana abilitată să efectueze testarea alcoolscopică. Această atribuție presupune instruirea corespunzătoare, în conformitate cu Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală, precum și respectarea normelor sanitar-epidemiologice în vigoare, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 292/2009. Potrivit pct. 11 lit. e) din Regulament (vezi para. 51), agentul constatator are obligația de a anexa la procesul-verbal rezultatul testării alcoolscopice, fără a fi prevăzute excepții.

Documentarea de către CNA a faptei de corupere activă a continuat pe parcursul zilei de 16 septembrie 2015, perioadă în care Anatolie Goldur a fost desconspirat de Oleg Hariton în încercarea de a înregistra momentul transmiterii celei de-a doua tranșe a banilor. Când a constatat în după-amiaza zilei de 16 septembrie 2015 încercarea de a fi înregistrat, Hartion a fugit de la locul faptei și a părăsit orașul Cahul. Procesul-verbal contravențional a fost înregistrat în Registru cu privire la evidența proceselor-verbale abia la 17 septembrie 2015, în următoarea zi după ce Hariton a constatat că Goldur a încercat să înregistreze discuțiile lor.

Curtea de apel a menționat în decizia sa că organul de urmărire penal nu a verificat memoria aparatului Drager. Completul notează că versiunea referitoare la documentarea lui Sergiu Straistă a fost invocată de apărare abia în instanța de judecată, după un interval de aproximativ șase luni de la incident. Prin urmare, la etapa urmăririi penale această verificare nici nu putea fi dedusă din materialele cauzei.

Nuanțele menționate în para. 60-67 nu au fost analizate minuțios de către prima instanță și cea de apel. Ele au acceptat cu ușurință poziția apărării că schimbarea orei procesului-verbal cu privire la contravenție a avut scopul corectării unei ore scrise greșit în documentul oficial. Instanța de apel nu a oferit o explicație plauzibilă contradicțiilor menționate de acuzare și scopului invocat 17 de procuror, care era evident pentru orice jurist - evitarea răspunderii penale. Prin urmare, sentința și decizia instanței de apel urmează a fi casate, deoarece au admis o încadrare juridică greșită a faptei.

Cele menționate în para. 60-67 confirmă dincolo de orice dubiu rezonabil că modificările operate de Hariton în procesului-verbal cu privire la contravenție nu a avut scopul corectării unei erori, ci au făcut parte dintr-o conduită orientată spre denaturarea realității și mușamalizarea faptelor de corupție de care era suspectat. Prin urmare, schimbarea orei întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție a reprezentat introducerea unor „date vădit false” într-un document oficial. De asemenea, această înscriere a fost efectuată cu intenție și în interes personal - de a evita răspunderea penală pentru fapte de corupție de care cunoștea că este suspectat.

Pentru motivele de mai sus, completul constată că Oleg Hariton, având calitatea de persoană publică, a acționat cu intenție directă și din interes personal, urmărind mușamalizarea unor probe administrate în cauza penală nr. 2015970468 pornită în privința sa. În acest scop, în perioada 16–17 septembrie 2015, aflându-se în mun. Cahul și folosindu-se de atribuțiile de serviciu, el a modificat ora procesului-verbal contravențional MAI 03 090471 întocmit pe numele lui Sergiu Straistă. El a modificat ora săvârșirii pretinsei contravenții, astfel încât aceasta să corespundă intereselor sale. Completul califică aceste acțiuni în baza art. 332 alin. (1) Cod penal.

Fapta imputată lui Oleg Hariton a fost comisă la 16 septembrie 2015. La acea dată, infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal era sancționată cu pedeapsa închisorii de până la doi ani, adică reprezenta o infracțiune ușoară. Pentru această categorie de infracțiuni, termenul de prescripție a răspunderii penale era de doi ani. De la data comiterii faptei și până la ziua pronunțării prezentei decizii au trecut mai mult de 10 ani. Prin urmare, termenul de tragere la răspundere penală este expirat și Oleg Hariton urmează a fi liberat de pedeapsa penală.

Potrivit art. 116 alin. (1) Cod penal, norma specială prevăzută la art. 332 exclude aplicarea normei generale prevăzute la art. 327, atunci când fapta constă în înscrierea în documente oficiale a unor date vădit false. Acest aspect este confirmat și de pct. 4.3. din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 7 din 15 mai 2017 (decizia nr. 1ra-1892/2023, § 69). În aceste condiții, învinuirea formulată în baza art. 327 Cod penal nu poate fi reținută, iar Oleg Hariton urmează a fi achitat pe acest capăt de acuzare, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Potrivit rechizitoriului, procesul-verbal contravențional nr. MAI 0309471 a fost recunoscut ca corp delict și anexat la dosar (f.d. 128, vol. 1), fiind expediat instanței într-un pachet nr. 1 (f.d. 130, vol. 1). La materialele cauzei au fost anexate și alte documente relevante (f.d. 23, 32-46, 51-54, vol. 1). Prin sentința inițială s-a dispus păstrarea corpului delict și a documentelor la materialele 18 dosarului (f.d. 213, vol. 1). Întrucât completul a casat integral sentința, a reexaminat și această chestiune și, în temeiul art. 159 alin. (1) Cod de procedură penală, dispune păstrarea corpului delict și a documentelor la dosar pe întreaga durată de arhivare a acestuia.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Dorina Tăut, casează sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 27 decembrie 2018, și decizia Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2022, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care: a) Oleg Hariton se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal și se liberează de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea prescripției tragerii la răspundere penală; b) Oleg Hariton se achită de infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracţiunii, c) corpul delict și documente de păstrat la dosar pe întreaga durată de arhivare a acestuia. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Gheorghe Statulat 19