- Dosarul nr.
- 1ra-6/2024
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 4 iunie 2026
- Părțile
- Vladimir Mighic
- Pe scurt
- Art. 427 alin. 1 pct. 1, 5, 6 CPP
1ra-6/2024 — Art. 326 alin. 1 CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului învinuirea lui Vladimir Mighic (art. 326 alin. (1) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-6/2024 1-22060909-01-1ra-29122023) Recurs inadmisibil depus după 01 septembrie 2023; Recurentul nu explică de ce aprecierea probelor de instanța de apel este irațională; Infracțiunea de trafic de influență se consumă din momentul pretinderii remunerației ilicite, indiferent de realizarea intervenției. 04 iunie 2026 Au judecat anterior cauza judecătorii Prima instanță – Ion Rusu Instanța de apel – Ion Talpa, Oxana Mironov, Svetlana Șleahtițki Textul corespunde originalului Judecând în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Vladimir Mighic, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Președinte, Vladislav Gribincea, Leonid Chirtoacă, judecători, constată următoarele:
PARTEA INTRODUCTIVĂ
1. Vladimir Mighic s-a născut în anul 1960 în mun. Bălți. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal (trafic de influență).
Vladimir Mighic a fost apărat în recurs de avocatul Margarita Fedosenco.
În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentință, Vladimir Mighic a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal. El a fost condamnat la un an de închisoare. Instanța a dispus confiscarea specială a mijloacelor bănești rezultate din infracțiune, în sumă de 6.093 de lei și a menținut sechestrul asupra automobilului de model Mercedes 208D până la executarea confiscării speciale.
Curtea de apel a respins apelul declarat de avocatul Iurie Vrabii.
Avocatul Margarita Fedosenco a depus recurs. Ea solicită achitarea lui Vladimir Mighic.
Urmărirea penală a fost pornită la 23 februarie și s-a terminat în 29 aprilie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 03 mai 2022 – 25 aprilie 2023. Instanţa de apel a examinat cauza între 18 mai și 19 septembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 29 decembrie 2023. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă
Vladimir Mighic a fost învinuit că, în luna martie 2019, a acționat intenționat, din interes material, și a susținut că are influență asupra persoanelor cu funcție de demnitate publică din cadrul Judecătoriei Bălți, în special asupra judecătorului în procedura căruia se afla examinarea unei cauze civile ce viza litigii de proprietate. El a pretins, acceptat și primit de la Igor Barbarov, care avea calitatea de participant la proces, în două tranșe, suma totală de 6.093 de lei (compusă din 300 de euro și 300 de lei), pentru a-i transmite judecătorilor în scopul de a-i determina să adopte o hotărâre favorabilă intereselor lui Igor Barbarov. Acțiunile lui Vladimir Mighic au fost calificate conform art. 326 alin. (1) din Codul penal. 1 b. Acțiunile procedurale și probele
La 15 februarie 2022, Igor Barbarov a depus denunț la Centrul Național Anticorupție. El a reclamat acțiunile lui Vladimir Mighic, care a pretins, acceptat și primit 300 de euro și 300 de lei pentru a influența persoane cu funcție de demnitate publică din cadrul Judecătoriei Bălți și determina judecătorul care examina cauza civilă să adopte o hotărâre favorabilă lui (f.d. 2, 8, vol. I).
Igor Barbarov, fiind audiat în calitate de martor, a comunicat că, în urmă cu aproximativ trei ani, avea pe rolul Judecătoriei Bălți un litigiu civil care dura de peste 10 ani. Prin intermediul unui prieten, la cunoscut pe Vladimir Mighic, care i-a spus că îl poate ajuta să soluționeze cauza. Mighic a pretins în acest scop suma de 300 de euro, pe care el i-a transmis-o la 12 martie 2019. Ulterior, de mai multe ori, el a solicitat informații despre evoluția cauzei, iar Mighic îl asigura că va hotărî problema și că totul va fi bine, însă situația nu se schimba. La 22 februarie 2022, Vladimir Mighic i-a spus că judecătorul nu-i întoarce banii transmiși. El a promis lui Barbarov că îi va întoarce banii din cont propriu. Deoarece banii nu i- au fost returnați, Barabanov s-a adresat organelor anticorupție (f.d. 10 – 12, 24 – 27, 28 –29, 30 – 32, vol. I; f.d. 121 – 122, vol. II).
Prin procesul-verbal din 22 martie 2022, de la Igor Barbarov, au fost ridicate actele ce confirmă existența cauzei civile în care acesta avea calitatea de participant (f.d. 36, vol. I). La 18 martie 2022, actele ridicate au fost examinate și recunoscute mijloace de probă (f.d. 80, 81 vol. I).
Potrivit procesului-verbal din 25 martie 2022 de consemnare a rezultatelor interceptării și înregistrării comunicărilor și imaginilor dintre Igor Barbarov și Vladimir Mighic, efectuate la 04 și 15 martie 2022, Igor Barbarov insistă ca Vladimir Mighic să-i restituie banii pe care i-a primit și transmis judecătorului pentru ai soluționa problema. Vladimir Mighic promite că-i va întoarce banii. Mighic a confirmat că s-a întâlnit cu judecătorul, însă la moment acesta nu iese la legătură. El menționează că, deoarece judecătorul nu a făcut nimic, el îi va restitui banii din contul său, în decurs de o lună „…если он мне что-то не решит…” (dacă el ceva nu va rezolva) (f.d. 93-102, vol. I).
Procesul-verbal de confruntare din 30 martie 2022 relevă că martorul Igor Barbarov și-a menținut declarațiile anterioare. El confirmă că a transmis lui Vladimir Mighic suma de 300 de euro la 12 martie 2019, iar ulterior încă 300 de lei pentru ai soluționa cauza de judecător. Barbarov susține că din spusele lui Mighic, banii ar fi fost transmiși judecătorului Dumitru Gherasim. Vladimir Mighic a negat aceste afirmații, a susținut că suma de 300 de euro a fost un împrumut pentru necesități personale, fără legătură cu influențarea vreunui judecător. El susține că nu a transmis banii altor persoane și că urma să restituie suma lui Barbarov (f.d. 153 - 154, vol. I).
Vladimir Mighic a declarat că, la 12 martie 2019, a primit de la Barbarov suma de 300 de euro pentru procurarea unor piese auto. Ulterior, Barbarov a 2 renunțat la achiziție și a cerut restituirea banilor. Nereturnarea banilor a generat amenințări cu sesizarea poliției. El a negat orice legătură cu Judecătoria Bălți, susținând că nu cunoaște judecători și nu a promis intervenții în dosar. Discuțiile cu Barbarov au vizat exclusiv piesele auto și este de acord să restituie suma primită (f.d. 149 -151 vol. I; f.d. 120, vol. II). c. Sentința
Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central, din 25 aprilie 2023, Vladimir Mighic a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal. El a fost condamnat la un an de închisoare. Instanța a dispus confiscarea specială a mijloacelor bănești rezultate din infracțiune, în sumă de 6.093 de lei. Sechestrul asupra automobilului de model Mercedes 208D a fost menținut, până la executarea confiscării speciale. Instanța a constatat că probele administrate dovedesc vinovăția lui Vladimir Mighic. În acțiunile acestuia sunt întrunite toate elementele infracțiunii de trafic de influență, manifestate prin pretinderea, acceptarea și primirea personală de bani pentru sine sau pentru altă persoană sub pretextul influenței asupra unor persoane cu funcție de demnitate publică. Declarațiile martorului Barbarov au fost confirmate de înregistrările audio și stenogramele măsurilor speciale de investigații. Aceste probe se susțin reciproc și exclud orice dubiu rezonabil cu privire la existența faptei și vinovăția inculpatului. Argumentele inculpatului că suma de bani reprezenta un simplu împrumut pentru piese auto au fost infirmate de probele administrate. La individualizarea pedepsei, instanța a constatat că acesta a mai fost condamnat anterior, în anul 2016, pentru o infracțiune similară de corupție, iar pentru reeducarea acestuia este necesară izolarea de societate. d. Apelul și decizia instanței de apel
La 10 mai 2023, avocatul Iurie Vrabii a declarat apel. El a solicitat achitarea inculpatului și anularea sechestrului aplicat pe automobil. Apărarea a invocat că sentința este bazată pe probe neconcludente și pe declarațiile contradictorii ale martorului Barbarov. Avocatul a calificat relația dintre cei doi drept una civilă. Organul de urmărire penală nu a verificat versiunea implicării lui Dumitru Gherasim, presupus intermediar. Gherasim nu a fost audiat și nici nu s-a stabilit dacă ar fi încercat să influențeze vreun judecător, ceea ce ar demonstra lipsa de credibilitate a acuzației. Nu există probe că Mighic ar fi pretins că are influență asupra judecătorului care examina cauza, iar concluziile instanței sunt lipsite de suport probatoriu. Fapta nu întrunește elementele infracțiunii de trafic de influență, fiind vorba despre o pretindere falsă de influență. Pedeapsa cu închisoare este nejustificată. Antecedente penale care sunt stinse, au fost reținute incorect ca circumstanțe agravante.
La 19 septembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelul și a menținut sentința. Ea a reținut că declarațiile martorului coroborează cu procesul-verbal de consemnare a rezultatelor interceptării și înregistrării comunicărilor și a imaginilor 3 din 25 martie 2022, inclusiv anexa nr.1 și nr. 2 ale acestuia. Potrivit discuțiilor dinte martorul Barbarov și inculpat, carea au avut loc la data de 04 și 15 martie 2022, ultimul a promis întoarcerea celor 300 euro. Potrivit martorului, Vladimir Mighic a pretins că poate influența judecători din cadrul Judecătoriei Bălți. Martorul a transmis în acest scop suma de 300 de euro, iar ulterior încă 300 de lei. Instanța a acordat o importanță determinantă interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor și imaginilor, pe care le-a apreciat ca probe ce demonstrează mecanismul pretinderii, acceptării și primirii mijloacelor bănești. Din stenogramele discuțiilor din 04 și 15 martie 2022, instanța a reținut că inculpatul a promis că va întoarce banii, adeverindu-se în sarcina sa faptul că are influență și poate transmite sume de bani judecătorilor de la Judecătoria Bălți pentru a-i determina să emită o hotărâre favorabilă. Vinovăția lui Vladimir Mighic se dovedește și prin procesul-verbal de confruntare cu Igor Barbarov. Martorul a declarat că i-a dat 300 de euro și ulterior 300 de lei pentru a interveni pe lângă un judecător.
Instanța a reținut că elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal sunt pe deplin întrunite sub aspectul laturii obiective prin cele trei modalități faptice: pretinderea, acceptarea și primirea de bani. Infracțiunea este una formală, fiind consumată la momentul pretinderii, indiferent de realitatea influenței invocate sau de rezultatul urmărit. Acțiunile inculpatului au demonstrat intenția directă de a obține o remunerație ilicită prin specularea unei influențe reale sau pretinse. Alegațiile apărării privind neaudierea lui Dumitru Gherasim au fost respinse din lipsa relevanței acestui aspect.
Condamnarea la un an de închisoare cu executare este proporțională și necesară. Deși antecedentele penale sunt stinse, condamnarea anterioară pentru o faptă similară evidențiază persistența comportamentului infracțional. Instanța a menținut confiscarea specială a sumei de 6.093 de lei și sechestrul asupra automobilului ca măsuri legale și necesare în contextul combaterii corupției. Decizia motivată a fost pronunțată la 03 octombrie 2023. e. Cererea de recurs
La 17 noiembrie 2023, avocatul Margarita Fedosenco, în interesele condamnatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Recurenta invocă, în esență, că probele au fost apreciate incorect, încadrarea faptei este greșită, iar la stabilirea pedepsei au fost admise erori. Textul recursului reproduce conținutul apelului.
MOTIVAREA INSTANȚEI
20. Recursul a fost declarat în mai puțin de două luni de la comunicarea deciziei motivate a instanței de apel, adică a fost depus în termen.
Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică 4 legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).
Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. Recurentul nu a făcut o raportare clară a motivelor la temeiurile invocate în cerere. Argumentele din recurs vizează, în esență, aprecierea probelor, încadrarea faptei și individualizarea pedepsei, motiv pentru care recursul urmează a fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1), 5), 6) Cod de procedură penală. a. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală
Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024, și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nici o instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nici o bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).
Recurenta reiterează argumentele din apel. Ea susține că probele administrate nu ar fi suficiente pentru a demonstra vinovăția condamnatului. Declarațiile martorului Igor Barbarov ar fi contradictorii și neconcludente, iar organul de urmărire penală nu a verificat implicarea lui Dumitru Gherasim, presupus intermediar.
În recurs nu este arătat concret în ce constă eroarea instanței de apel, care sunt dispozițiile legale ce ar fi fost aplicate greșit și de ce argumentele din decizie ar fi nerezonabile. Dezacordul cu soluția și argumentele instanței de apel nu reprezintă temei de recurs. Instanța de apel a explicat de ce argumentele din cererea de apel nu pot fi reținute. Ea a argumentat că vinovăția lui Vladimir Mighic rezultă din ansamblul probator coroborat dintre declarațiile martorului Igor Barbarov, înregistrările audio, stenogramele obținute prin măsuri speciale de investigație și procesul-verbal de confruntare. Acestea confirmă că condamnatul a pretins, acceptat și primit sume de bani de la Barbarov cu scopul de a interveni pe lângă un judecător pentru obținerea unei soluții favorabile într-un litigiu civil (vezi para. 8 – 14). Martorul a declarat că a transmis sumele de 300 de euro și ulterior 300 de 5 lei, iar condamnatul i-a creat așteptarea rezolvării favorabile a cauzei, menținând promisiuni repetate. Convorbirile interceptate confirmă existența discuțiilor privind banii, imposibilitatea „rezolvării” de către judecător și promisiunea condamnatului de restituire din surse proprii (vezi para. 9, 11). Aceasta confirmă că sumele au fost transmise în legătură cu o presupusă intervenție pe lângă judecător, iar condamnatul se percepea ca intermediar al acestei influențe, ceea ce contrazice versiunea apărării privind un simplu împrumut pentru piese auto. De asemenea, procesul-verbal de confruntare confirmă declarațiile martorului, care a menținut constant versiunea privind transmiterea banilor în scopul intervenției judiciare (vezi para. 12). Referitor la audierea lui Dumitru Gherasim, instanța de apel a apreciat că există neconcordanțe în poziția apărării cu privire la acest aspect (vezi para. 19), iar apărarea nu a solicitat audierea acestuia la faza procesuală corespunzătoare. Existența împrumutului este infirmată de conținutul stenogramelor, care evidențiază că discuțiile între Mighic și Barbarov vizau exclusiv restituirea unor bani legați de o intervenție judiciară, nu o datorie din tranzacții comerciale. În convorbirile dintre aceștea nu există nicio referire la piese auto solicitate de martor sau la scopul invocat de condamnat, în timp ce trimiterile la judecător, la imposibilitatea de a-l contacta și la promisiunea de restituire din surse proprii sunt recurente și univoce (vezi para. 11, 13). Recurenta nu a explicat plauzibil în recurs de ce această apreciere a probelor este irațională. Recurenta doar reiterează că probele ar fi neconcludente, fără a indica concret care element al concluziei instanței de apel o face să creadă că aprecierea probelor a fost irațională. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat. b. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală
Recurenta susține că fapta nu întrunește elementele infracțiunii de trafic de influență. Ea invocă lipsa unei influențe reale sau pretinse, lipsa legăturii dintre mijloacele bănești și exercitarea influenței, caracterul civil al raporturilor dintre părți.
Potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2014 §§ 14- 14.3, pentru existența infracțiunii de trafic de influență nu este necesar ca persoana să exercite efectiv influența invocată. Este suficient ca aceasta să pretindă, să accepte ori să primească bani, susținând că are influență asupra unui funcționar public. Nu are importanță dacă influența este reală sau fictivă, iar infracțiunea se consideră consumată din momentul pretinderii, acceptării sau primirii banilor.
Potrivit învinuirii, condamnatul a pretins și primit de la Igor Barbarov suma totală de 6.093 de lei (300 de euro și 300 de lei). El a susținut că are influență asupra judecătorului care examina cauza civilă a lui Barbarov. Declarațiile martorului sunt susținute de înregistrările audio din 4 și 15 martie 2022, din care rezultă că inculpatul a promis restituirea banilor pretins transmiși judecătorului. El a recunoscut existența raporturilor legate de influențarea actului de judecată (vezi para. 9, 11). Procesul-verbal de confruntare confirmă că sumele au fost remise în 6 legătură cu intervenția pretinsă pe lângă un judecător (vezi para. 12). Influența invocată nu a avut caracter abstract. Condamnatul s-a referit la judecătorul care examina dosarul civil al lui Igor Barbarov la Judecătoria Bălți, indicând concret procedura în care urma să intervină. Prin urmare, instanțele inferioare au reținut corect că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal. c. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală
Recurenta susține că instanța de apel nu a individualizat corect pedeapsa, iar aceasta a dus la stabilirea unei pedepse neechitabile. Acest aspect va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Completul reiterează că acest temei există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Instanța de apel, în soluția adoptată, a răspuns în mod corespunzător alegațiilor apărării referitor la reținerea circumstanțelor agravante (vezi para. 16). Prin urmare, și în această parte recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocata Margarita Fedosenco împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 septembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Leonid Chirtoacă 7