1ra-510/2024 — Art. 324 alin. 2 lit. c CP

Vadim Ceban a fost apărat de avocatul Veaceslav Scripnic.

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedură generală. Vadim Ceban a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. El a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu amendă în mărime de 6.000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de șapte ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de patru ani. Instanța a încasat cheltuielile judiciare în mărime de 3.920 de lei și a soluționat soarta corpurilor delicte. La 31 ianuarie 2024, curtea de apel a respins apelul apărării.

Avocatul Veaceslav Scripnic a depus recurs. El solicită trimiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 18 martie 2020 și s-a terminat în 29 ianuarie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 03 februarie 2021 – 26 ianuarie 2023. Instanţa de apel a examinat cauza între 17 februarie 2023 și 31 ianuarie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 19 aprilie 2024. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Ceban Vadim a fost învinuit că, în calitate de specialist superior al Serviciului documentare accidente rutiere din cadrul DP mun. Chișinău, în perioada 12 februarie – 18 martie 2020, în timp ce investiga un accident rutier produs la 08 februarie 2020, a acționat contrar obligațiilor funcționale. El intenționat nu a prezentat probe video relevante pentru expertiză, în scopul influențării concluziilor acesteia. La 18 martie 2020, aproximativ la ora 13:00, el a extorcat de la Ruslan Agapii suma de 1.000 de lei pentru sine, pentru a adopta o soluție favorabilă în privința acestuia și pentru a nu constata contravenția privind 1 depășirea vitezei. În aceeași zi, aproximativ la ora 17:40, în biroul său de serviciu, a primit efectiv suma de 1.000 de lei, pretinsă anterior, în schimbul neîndeplinirii obligațiilor de serviciu. Acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. b. Acțiuni procesuale și probele

În baza procesului verbal din 18 martie 2020 de sesizare despre săvârșirea infracțiunii, Ruslan Agapii a sesizat la 18 martie 2020, orele 14.40, Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al MAI privind pretinsa extorcare de la el a sumei de 1.000 de lei de către inspectorul Serviciului accidente rutiere al DP mun. Chișinău, Vadim Ceban. Banii au fost solicitați pentru a nu numi expertiza autotehnică în cazul accidentului rutier în care a fost implicat. Potrivit denunțului, suma de 1.000 de lei urma a fi transmisă în aceeași zi, până la ora 16:00 (f.d.16 vol.I). Prin ordonanța din 18 martie 2020, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 324 alin. (4) Cod penal (f.d. 1, vol. I).

La 18 martie 2020, procurorul a autorizat transmiterea banilor (f.d.33, vol I). În baza procesului-verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești, Ruslan Agapii a primit sub semnătură cinci bancnote examinate a câte 200 de lei, care urmau a fi transmise lui Vadim Ceban (f.d. 35, vol. I)

La 18 martie 2020, între orele 17:31-17:57, sub controlul ofițerilor SPIA, Vadim Ceban a primit în biroul său de serviciu suma de 1.000 de lei. Acțiunile au fost consemnate în procesul-verbal din 19 martie 2020 privind controlul transmiterii banilor (f.d. 37, vol. I).

Potrivit procesului-verbal privind consemnarea urmăririi vizuale din 23 martie 2020, la 18 martie 2020, Vadim Ceban și Ruslan Agapii au intrat și au ieșit de mai multe ori din sediul SSTCR al DP Chișinău. Ulterior, după apropierea unui ofițer de urmărire penală, Vadim Ceban a urcat la volan și a părăsit locul în grabă. El a efectuat manevre neregulamentare în încercarea de a se sustrage. La ora 18:05, acesta a fost blocat și stopat de ofițerii SPIA, care au început documentarea cazului (f.d. 43-45, vol. I).

În baza procesului-verbal din 18 martie 2020, în urma percheziției corporale efectuate asupra lui Vadim Ceban, a fost ridicat telefonul mobil Samsung (f.d. 72 vol.I). Raportul de expertiză din 20 septembrie 2020 relevă că în acest dispozitiv au fost identificate inclusiv șase apeluri cu Ruslan Agapii și nouă apeluri cu contactul „Expert Doina Lungu” (f.d. 200-204, vol. I).

La 18 martie 2020, a fost efectuată percheziția în biroul de serviciu al lui Vadim Ceban, unde au fost depistate și ridicate cele cinci bancnote a câte 200 de lei și două blanchete de proces - verbal contravențional. Ceban a predat benevol materialul privind accidentul rutier din 08 februarie 2020 (f.d. 89-90, vol. I). Prin procesul-verbal din 19 martie 2020 au fost corectate erorile din procesul-verbal de percheziție din 18 martie 2020, fiind rectificate seriile și numerele a două bancnote 2 ridicate (f.d. 92, vol. I).

Potrivit procesului-verbal din 20 martie 2020, au fost examinate materialele privind accidentul rutier din 08 februarie 2020 și două blanchete de proces-verbal contravențional necompletate. Una dintre blanchete conține mențiunea olografă „Cer restituirea pagubei” și semnătura lui Ruslan Agapii (f.d. 108-110, vol. I).

La 19 martie 2020, a fost examinat telefonul mobil de model „Huawei P30 Pro” ridicat de la Ruslan Agapii. În memoria dispozitivului au fost identificate apelurile telefonice purtate cu Vadim Ceban și extrase șase fișiere audio înregistrate cu reportofonul dispozitivului (f.d. 150-152, vol. I).

Potrivit procesului-verbal de cercetare din 13 iunie 2020, a fost examinat suportul optic DVD-R ce conține șase fișiere audio în format MP4A extrase din telefonul lui Ruslan Agapii. Fișierele redau mai multe discuții dintre Vadim Ceban și Ruslan Agapii. Partea relevantă a înregistrării din fișierul 202002212_154220.m4a se referă la influențarea rezultatului expertizei autotehnice și la consecințele posibile pentru șofer în cazul declanșării unei astfel de expertize. Vadim Ceban, la 12 februarie 2020, îi comunică interlocutorului că o expertiză ar putea genera probleme pentru șofer, folosind expresii sugestive privind posibile consecințe nefavorabile „… numai în baza asta numesc o expertiză și…dă alt rezultat… te doare capul… dacă anexez tot asta”. Din discuțiile purtate, se reține intenția de a nu pune la dispoziția experților unele materiale video relevante pentru stabilirea împrejurărilor accidentului. În fișierul 20200318_125416.m4a din 18 martie 2020, Vadim Ceban pretinde suma de 1.000 de lei de la Ruslan Agapii pentru a influența expertul în vederea emiterii unei soluții favorabile. Ceban sugerază sancțiuni pentru viteză și vinovăție în producerea accidentului (Ceban spune: „…acolo la tine este depășire de viteză”. În continuare, Ceban indică „el o stabilit după urma de frânare viteza ta de deplasare…și materialul se află la centrul…și treb să clarifice să facă 58 viteza ta de deplasare”. La întrebarea lui Agapii „da așa cum?”, Ceban îi spune „da așa a să te fac pe tine vinovat și încă plus depășire de viteză”. Ulterior, Ceban reiterează „treb de clarificat cu dânsul, ca să ne dea cincizeci și opt km la oră, ca să nu fac nici depășire...”. Agapii întreabă: „și ce mă costă?”. Ceban răspunde: „cât trebuie să dai pentru depășirea de viteză treb să dai amu… măcar vreo mie de…”. La întrebarea lui Agapii „cât?” Ceban răspunde „macar o mie”). Într-o altă înregistrare, Ceban poartă o convorbire telefonică cu un specialist privind viteza de deplasare a vehiculului și eventualele neconcordanțe din raportul de constatare. Din înregistrări rezultă și momentul transmiterii sumei de 1.000 de lei. La întrebarea lui Agapii, Ceban îl asigură că nu vor mai apărea întrebări și Agapii spune „eu credeam că mai mult de o mie … mersi că așa” (f.d. 154-170, vol. I).

Potrivit raportului de expertiză din 12 iunie 2020, de pe unitatea de memorie USB, ridicată de la Ruslan Agapii la 19 martie 2020, au fost copiate pe un DVD- R șase fișiere audio. La 16 iulie 2020, de pe fișiere au fost stenografiate două 3 discuții relevante între Ruslan Agapii și Vadim Ceban, în care aceștia convin asupra unor întâlniri (f.d. 179-185, 186-187, vol. I).

La 28 mai 2020, au fost ridicate de la SA „Orange” datele privind apelurile aferente numărului de telefon utilizat de Ceban. La 02 iunie 2020, au fost cercetare convorbirile telefonice și s-au stabilit inclusiv opt apeluri între Vadim Ceban și Ruslan Agapii. De asemenea, pe 17 și 18 martie 2020 au fost înregistrate cinci apeluri cu Vladimir Lungul (f.d. 61-62, 63-64, vol. II).

La 29 mai 2020, de la SSTCR a DP mun. Chișinău au fost ridicate copiile raportului privind înregistrarea contravenției din 08 februarie 2020, raportul de constatare tehnico-științifică din 18 martie 2020 și procesul-verbal contravențional. Acestea au fost anexate în calitate de probe la materialele cauzei (f.d. 235-244, vol. I).

Documentele ridicate la 13 noiembrie 2020 din procesul penal nr. 69pr/20 din 13 iulie 2020, în baza căruia a fost inițiat procesul contravențional împotriva lui Ruslan Agapii pe art. 236 alin. (1) Cod contravențional, au fost anexate ca mijloace materiale de probă (f.d. 2-44, vol. II).

La 24 decembrie 2020, de la Ruslan Agapii au fost ridicate decizia de sancționare pentru depășirea vitezei în baza art. 236 alin. (1) Cod contravențional și dovada achitării amenzii (f.d. 46-49, vol. II).

Învinuirea înaintată lui Ceban în temeiul art. 324 alin. (4) Cod penal a fost modificată. Prin ordonanța din 30 decembrie 2020, faptele imputate lui Vadim Ceban au fost reîncadrate în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 93-94, 100-101, vol. II).

Martorul Ruslan Agapii, fiind audiat la 18 martie 2020, la scurt timp după depunerea denunțului (orele 15:00-15:40), a relatat circumstanțele în care a avut loc accidentul la 08 februarie 2020. El a declarat că, în urma discuțiilor purtate cu Ceban, a înțeles că i se sugera oferirea unei recompense pentru soluționarea amiabilă a cazului. La începutul lunii martie 2020, Ceban i-a prezentat încheierea prin care a fost recunoscut victimă și i-a spus că a rămas dator pentru ajutor. Ceban s-a exprimat cu cuvintele „с тебя сто грамм и пончик”. La 18 martie 2020, Ceban l-a chemat la birou și l-a invitat să discute în afara instituției, fapt ce i-a creat impresia că urma să fie abordat subiectul unei plăți. În cadrul discuției, Ceban i-a solicitat 1.000 de lei pentru a nu numi expertiza autotehnică asupra căreia insistă cineva din conducători. Discuția a fost înregistrată pe telefonul său mobil (f.d. 17- 18, vol. I). Martorul și-a menținut declarațiile fiind audiat suplimentar la urmărire penală și, ulterior, în instanța de fond. Deși în discuții au fost atinse subiecte legate de expertiza pagubelor, Agapii a confirmat că suma de 1.000 de lei a fost pretinsă pentru influențarea rezultatului expertizei privind viteza de deplasare a automobilului și evitarea consecințelor juridice aferente. Agapii a descris modalitatea de transmitere a banilor către Ceban. El a scos banii din buzunar. Din gesturile lui Ceban a înțeles că acesta nu îi va primi în mână. El a pus cei 1.000 de 4 lei pe masă, iar inculpatul i-a luat cu ajutorul unei mape și i-a pus în sertarul de sub masă. Ceban se afla în partea corespunzătoare a locului său, iar el era în fața mesei. După transmiterea banilor, Ceban a inițiat o convorbire telefonică cu un expert, în cadrul căreia a discutat despre viteza automobilului și a menționat că dosarul ar putea fi soluționat favorabil (f.d. 19-22, vol. I; f.d. 35-38, 41, vol. III).

Martorul Igor Duliga a declarat că l-a transportat de mai multe ori pe Ruslan Agapii la sediul poliției. Acesta i-a spus că i s-au solicitat bani în legătură cu examinarea accidentului și că s-a adresat organelor anticorupție. Duliga a mai menționat că, la una dintre vizite, Agapii urma să transmită 1.000 de lei unui polițist. El nu a asistat la transmiterea banilor.

Expertul criminalist Vladimir Lungul, audiat ca martor, a declarat că în 2020, Ceban l-a contactat doar pentru a afla stadiul unei expertize tehnice într-un caz de accident rutier. Acesta a negat categoric orice înțelegere sau primire de bani ori alte beneficii. El a precizat că, la momentul discuției, raportul era deja finalizat și înregistrat, astfel încât nu mai putea fi modificat. Conform concluziilor expertizei, șoferul nu avea posibilitatea tehnică de a evita accidentul, indiferent de viteza exactă. Martorul a menționat și existența a două expertize cu concluzii diferite, susținând că una dintre ele a stabilit eronat viteza automobilului prin aplicarea greșită a metodei de calcul.

În cadrul confruntării din 18 noiembrie 2020, Vadim Ceban și Vladimir Lungul, Ceban a declarat că nu își amintește ca în timpul convorbirii telefonice menționate specialistul să-i fi comunicat rezultatele constatării, ceea ce contrazice declarațiile sale în calitate de bănuit (f.d. 119-120, vol. II).

Inculpatul Vadim Ceban a menținut o linie de apărare constantă bazată pe negarea vinovăției și oferirea unei explicații alternative pentru suma de 1.000 de lei. Acesta a declarat că nu a solicitat și nu a primit nicio sumă de bani de la Agapii pentru vreo favoare legată de serviciu. Toate interacțiunile cu martorul au fost în limita atribuțiilor de serviciu. La toate etapele procesuale, Ceban a susținut că suma de 1.000 de lei menționată în discuțiile cu Agapii se referea la evaluarea prejudiciului material sau la costul estimativ pentru reparația automobilului. El a detaliat că i-a recomandat chiar și un expert evaluator pentru a stabili costurile reale de reparație. Ceban a explicat că nu a observat momentul în care Agapii a lăsat banii în birou, deoarece el era ocupat să facă copii la materialele dosarului. Imprimanta se afla la masa unui coleg, într-o poziție care nu îi permitea să îl supravegheze permanent pe Agapii, sugerând că acesta a acționat unilateral. Ceban a admis constant că a contactat expertul pe speaker în prezența lui Agapii, dar a prezentat acest act ca pe o informare transparentă a șoferului despre starea expertizei. Expertul i-a comunicat că raportul fusese deja finalizat și expediat, deci, acesta nu mai putea fi influențat contra unor sume de bani. În instanța de fond argumentele sale sunt mai ample în ceea ce privește viciile de procedură ale anchetei. Însă faptele privind accidentul, interacțiunea cu denunțătorul și 5 justificarea banilor a rămas neschimbată la toate etapele audierii. El a mai invocat un incident din 2012, când a documentat un ministru și un consilier depistați în stare de ebrietate la volan, fapt ce a dus la tensiuni cu superiorul său, Ion Belibov. Ceban a declarat că, în 2020, odată cu revenirea lui Belibov în funcția de conducere, i s-a cerut să demisioneze, iar refuzul ar fi fost urmat de organizarea flagrantului.

Procesul-verbal din 27 ianuarie 2021 atestă că inculpatul a confirmat că a luat cunoștință integral cu materialele cauzei (f.d. 144-145, vol. II). Potrivit raportului din 29 ianuarie 2021, graficul de prezentare a materialelor dosarului, coordonat cu avocatul pentru datele de 27 și 29 ianuarie 2021, nu a fost respectat (f.d. 146, vol. II).

În ședința preliminară, apărarea a depus o cerere prin care invocă mai multe vicii de procedură și ilegalități la urmărirea penală. Ei au solicitat constatarea nulității actelor afectate de vicii procedurale, excluderea probelor obținute ilegal și respingerea acuzației de corupere pasivă, pe motivul lipsei elementelor constitutive și a presupusei manipulări a probatoriului. Instanța a dispus soluționarea acestora odată cu fondul cauzei (f.d. 194-195, vol. II; f.d. 6 verso, vol. III).

Potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de judecată din 10 februarie și 07 iulie 2022, instanța a dispus examinarea înregistrărilor audio de pe suportul CD-R anexat la f.d. 172, vol. I. În ședință s-a procedat la desigilarea plicului și la accesarea fișierelor. Au fost audiate secvențe din fișierele nr. 202002212_154220, nr. 20200302_142413, nr. 20200318_125416 și nr. 20200318_173357 ce conțin discuții între Ruslan Agapii și Vadim Ceban. La solicitarea apărătorului, a fost audiată înregistrarea integrală a fișierului cu nr. 20200318_125416. Această înregistrare atestă că între Vadim Ceban și Ruslan Agapii a avut loc o discuție referitoare la expertiza din dosar, în cadrul căreia Ceban i-ar fi comunicat suma de 1.000 de lei ca cost pentru stabilirea unei limite legale de viteză de 58 km/h. Apărarea a depus obiecții asupra probelor acuzării. În esență, argumentele vizează excluderea probelor și constatarea nulității actelor de urmărire penală (f.d. 1-2, vol. III). c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 26 ianuarie 2023, Vadim Ceban a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. El a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu amendă în mărime de 6.000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de șapte ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de patru ani. Instanța a încasat cheltuielile judiciare în mărime de 3.920 de lei și a soluționat soarta corpurilor delicte.

Instanța a constatat că faptele lui Vadim Ceban întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de corupere pasivă, în forma pretinderii și primirii de 6 bunuri necuvenite, săvârșită cu extorcare. Inculpatul a pretins suma de 1.000 de lei de la Ruslan Agapii pentru a influența soluția într-un dosar de accident rutier și pentru a evita constatarea unei contravenții. Refuzul ar fi fost condiționat de consecințe nefavorabile, ceea ce a fost calificat drept extorcare. Banii au fost efectiv primiți și depistați în biroul inculpatului. Probele administrate (înregistrări audio și percheziții) confirmă vinovăția. Instanța a exclus existența provocării din motiv că nu este susținută de probe și a apreciat că inițiativa aparținea inculpatului. Nu există elemente care să indice o determinare artificială a inculpatului la comiterea faptei.

Referitor la obiecțiile procedurale invocate în cererea apărării privind nulitatea probelor, instanța a statuat că alegațiile apărării privind neconcordanța între seriile bancnotelor ridicate și cele din ordonanța inițială, iar procesul-verbal de corectare întocmit ulterior este ilegal, instanța a considerat că a fost o eroare materială, remediată legal prin procesul-verbal de corectare. Argumentele referitor la competența și inițierea urmăririi penale au fost respinse ca neîntemeiate. Transmiterea cauzei și ordonanța procurorului au fost realizate în mod legal, prin ordonanța din 20 martie 2020. Argumentele privind simultaneitatea actelor procesuale și lipsa participării la unele acțiuni au fost înlăturate. Instanța a respins argumentele apărării privind nulitatea procesului-verbal de examinare a documentelor din 20 martie 2020 și a reținut că acesta nu a fost contestat la finalizarea urmăririi penale, deși inculpatul și apărătorul au avut acces la materialele cauzei. Ea a constatat că dreptul de a invoca aceste nulități a fost pierdut prin nerespectarea termenului prevăzut de lege, în conformitate cu art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală. În ceea ce privește existența pretinderii, instanța a stabilit, pe baza înregistrărilor audio-video, că suma de 1.000 de lei a fost solicitată pentru influențarea rezultatului expertizei, respingând versiunea apărării privind o plată pentru reparații. În privința probelor, instanța a considerat că acestea sunt autentice și coroborate între ele, iar eventualele nereguli privind suporturile CD sau cercetarea la fața locului nu afectează concluzia de vinovăție. d. Apelul și decizia instanței de apel

La 10 februarie 2023, avocatul Veaceslav Scripnic a declarat apel. El a solicitat achitarea, deoarece Ceban nu a săvârșit infracțiunea de corupere pasivă și nu a pretins sau primit bunuri ce nu i se cuvin. Apelantul a invocat contradicții privind modul în care ar fi fost transmisă suma de bani. Suma de bani ar fi fost lăsată ascunsă, fără ca inculpatul să o observe, iar aceasta exclude intenția și cunoașterea primirii. Există neconcordanțe logice și de timp în legătură cu reținerea. Deplasarea inculpatului a fost justificată și nu a existat un context de eschivare. Timpul reținut de acuzare nu corespunde faptelor descrise. Telefoanele au fost examinate contrar cerințelor procedurale, iar corpurile delicte nu au fost cercetate în ședință. Seria bancnotelor nu au coincis cu cele inițiale și au existat neconcordanțe care au fost ulterior corectate de organul de urmărire penală. Probele audio au fost prezentate selectiv și nu corespund integral stenogramelor. 7 Conținutul discuțiilor nu relevă pretinderea mitei, ci doar referiri la costuri de reparație. Legalitatea extragerii înregistrărilor nu a fost demonstrată. Analiza convorbirilor telefonice a ignorat date relevante favorabile inculpatului, iar instanța ar fi consemnat eronat examinarea unor înregistrări video care, în realitate, nu au fost vizionate în ședință.

La 31 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul. Instanța a reținut că vinovăția inculpatului rezultă din ansamblul probelor coroborate. Faptele au fost corect încadrate pe art. 324 Cod penal, cu reținerea acțiunii de pretindere și primire, prin extorcare, a banilor pentru a influența o expertiză auto în favoarea denunțătorului. Argumentele apărării privind ilegalitatea percheziției și ridicării probelor au fost respinse. Instanța a reținut că neconcordanța seriilor unor bancnote constituie o eroare materială evidentă, care a fost corectată în mod legal. Instanța a respins argumentul privind provocarea. Ea a constatat că inițiativa și conduita relevantă aparțin inculpatului, care ar fi pretins suma de bani anterior sesizării organelor de urmărire penală de către denunțător, ceea ce exclude existența unei provocări în sens juridic. Înregistrările audio sunt veridice și concludente. Ele confirmă în mod clar discuția privind suma de 1.000 de lei pretinsă pentru obținerea unei viteze favorabile. Instanța a respins obiecțiile privind pretinse nulități și a menționat, în conformitate cu art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, apărarea urma să invoce încălcările la momentul finalizării urmăririi penale. e. Cererea de recurs

La 20 martie 2024, avocatul Veaceslav Scripnic, în interesele condamnatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat trimiterea cauzei la rejudecare, deoarece probele nu dovedesc că Vadim Ceban ar fi pretins sume de bani care nu i se cuvin. Agapii a făcut declarații contradictorii privind suma de 1.000 de lei și a interpretat greșit recomandările condamnatului privind evaluarea prejudiciului. Martorul a indicat că a pus banii în sertarul biroului, în timp ce Ceban era cu spatele, ocupat cu copierea unor acte, fără acordul acestuia. Depozițiile martorului Duliga derivă exclusiv din relatările denunțătorului, fără o percepție directă asupra faptelor relevante. Apărarea consideră lipsite de relevanță percheziția corporală și percheziția din birou. Banii găsiți în sertar nu probează vinovăția, având în vedere afirmația că aceștia au fost plasați acolo de denunțător în timp ce Ceban era ocupat cu copierea la xerox a unor acte. Instanța de apel a omis neconcordanțele între fișierele audio și stenogramele din dosar și a făcut referiri generale la probele care ar dovedi extorcarea, fără a le indica în mod concret. Instanța de apel a ignorat explicațiile și cererile privind nulitatea unor acte de urmărire penală.

În perioada relevantă, art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal prevedea următoarele: „Articolul 324. Corupere pasivă (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. (2) Aceleaşi acţiuni săvârșite: … c) cu extorcare de bunuri sau servicii enumerate la alin.(1); se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Argumentele din recurs vizează deficiențe de motivare și apreciere a probelor, precum și dezacordul cu respingerea cererii de nulitate a actelor procesuale. Având în vedere motivele invocate, recursul urmează a fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. 9 a. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024, și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nici o instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nici o bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Recurentul susține că decizia instanței de apel este bazată pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, invocând interpretarea eronată a declarațiilor martorului Ruslan Agapii, precum și lipsa unor dovezi clare care să demonstreze pretinderea a banilor.

În recurs sunt reluate argumentele invocate în apel, fără a se indica în mod concret în ce constă eroarea de apreciere a probelor. Instanța de apel a examinat probele administrate și a explicat motivele pentru care a ajuns la concluzia că soluția primei instanțe este corectă. Ea a ținut cont de faptul că Vadim Ceban activa în calitate de specialist superior al Serviciului documentare accidente rutiere din cadrul DP mun. Chișinău și că, în exercitarea acestei funcții, a intrat în contact cu Ruslan Agapii în legătură cu accidentul rutier din 08 februarie 2020. Instanța de apel a apreciat declarațiile lui Ruslan Agapii, Igor Duliga și Vladimir Lungul, în coroborare cu înregistrările audio extrase din telefonul denunțătorului, procesul- verbal privind controlul transmiterii banilor, procesul-verbal de urmărire vizuală și rezultatele percheziției efectuate în biroul de serviciu al condamnatului. Autenticitatea înregistrărilor audio și concordanța acestora cu conținutul cauzei au fost verificate prin examinarea suporturilor optice și ascultarea nemijlocită în ședințele de judecată, fără ca apărarea să demonstreze existența unor vicii de natură să afecteze sensul discuțiilor reținute de instanțele de fond și apel. În urma audierii, s-a confirmat că înregistrarea conține discuția în care Vadim Ceban îi comunică denunțătorului suma de 1.000 de lei drept cost pentru stabilirea unei viteze de 58 km/h, fapt ce confirmă ipoteza acuzării.

Potrivit instanței de apel, înregistrările audio extrase din telefonul lui Ruslan Agapii confirmă succesiunea clară a faptelor. La 12 februarie 2020, în legătură cu expertiza auto-tehnică privind accidentul din 08 februarie 2020, Vadim Ceban îi comunică interlocutorului că o expertiză ar putea genera consecințe 10 nefavorabile, afirmând „numai în baza asta numesc o expertiză și…dă alt rezultat… te doare capul… dacă anexez tot asta”. La 18 martie 2020, în discuția înregistrată, Ceban îi spune lui Agapii „acolo la tine este depășire de viteză” și că expertul „o stabilit după urma de frânare viteza ta de deplasare…și treb să clarifice să facă 58 viteza ta de deplasare”. La întrebarea lui Agapii „da așa cum?”, Ceban răspunde „da așa a să te fac pe tine vinovat și încă plus depășire de viteză”, reluând ulterior „treb de clarificat cu dânsul, ca să ne dea cincizeci și opt km la oră, ca să nu fac nici depășire”. La întrebarea „și ce mă costă?”, Ceban precizează suma: „cât trebuie să dai pentru depășirea de viteză treb să dai amu… măcar vreo mie de…”, iar la insistența lui Agapii „cât?”, răspunde „macar o mie” lei pentru ca expertul să stabilească o viteză favorabilă, evitând astfel sancțiunea pentru depășirea vitezei legale. Modalitatea efectivă de transmitere a banilor este descrisă constant de martor. Acesta a confirmat că a pus suma de 1.000 de lei pe masă, iar Ceban a luat banii cu ajutorul unei mape și i-a pus în sertarul mesei, după care a inițiat o convorbire telefonică cu un expert privind viteza vehiculului. Instanțele au reținut că Ceban a acționat din inițiativă proprie și a determinat denunțătorul să transmită banii prin invocarea unor presiuni din partea superiorilor. Consecvența declarațiilor martorului cu cele din faza urmăririi penale a fost confirmată de instanța de apel, care a constatat o concordanță în mare măsură.

Aprecierea probelor de mai sus nu este irațională. Ea este confirmată și de comportamentul condamnatului și poziția apărării. Condamnatul a încercat să se eschiveze în momentul reținerii, ce fortifică versiunea acuzării. Banii au fost găsiți în alt loc decât el susține că au fost puși de către denunțător. De asemenea, versiunea apărării este contradictorie. Pe de o parte, ea susține că condamnatul nu știa de transmiterea banilor, iar pe de altă parte ea susține că banii erau pentru evaluarea prejudiciului material pentru reparația automobilului. Completul reiterează că niciun polițist nu poate primi bani de la persoanele implicate în accidente rutiere documentate de ei.

Potrivit instanței de apel, elementul de extorcare rezultă din acțiunile de presiune exercitate de Vadim Ceban asupra denunțătorului. Ele constau în amenințarea cu consecințe nefavorabile ale expertizei și determinarea acestuia să evite problemele prin transmiterea banilor. Inculpatul a pretins explicit suma de 1.000 de lei pentru influențarea rezultatului expertizei. El a invocat presiuni din partea superiorilor pentru a justifica necesitatea plății. De asemenea, acesta a menținut controlul asupra unor probe relevante și a creat un cadru conspirativ pentru discutarea remunerației, intensificând presiunea psihologică. Instanțele au reținut că aceste acțiuni întrunesc elementele extorcării, întrucât inculpatul și-a folosit funcția pentru a constrânge denunțătorul să ofere o remunerație ilicită.

Versiunea potrivit căreia suma de 1.000 de lei ar fi reprezentat o evaluare a prejudiciului material pentru reparația automobilului este contrazisă prin declarațiile martorului Agapii și conținutul înregistrării din 18 martie 2020, în care discuția se referă explicit la stabilirea unei viteze favorabile de 58 km/h, iar nu la 11 costul vreunei reparații. Subiectul reparației a fost tratat separat, prin recomandarea unui service cu tarife de 250-350 de lei.

Susținerea că banii ar fi fost lăsați în sertar fără cunoștința condamnatului este infirmată de declarațiile constante ale martorului Agapii. El a descris modalitatea de transmitere a banilor și a subliniat că a scos banii din buzunar, din gesturile lui Ceban a înțeles că acesta nu îi va primi în mână și i-a pus pe masă. Agapii a menționat și gestul activ al lui Ceban – preluarea banilor cu ajutorul unei mape – și faptul că, imediat după aceasta, Ceban a contactat telefonic un expert pentru a discuta despre viteza vehiculului, comportament incompatibil cu ignorarea tranzacției.

Instanța de apel nu a apreciat declarațiile martorului Igor Duliga, ca probă directă a transmiterii banilor, ci ca element coroborator în contextul denunțului depus de Agapii. Aceasta reprezintă o utilizare adecvată a unei probe indirecte, fără a afecta caracterul rezonabil al aprecierii de ansamblu. Referitor la pretinsele neconcordanțe dintre înregistrările audio și stenograme, instanța a verificat nemijlocit autenticitatea și conținutul înregistrărilor în ședință și a constatat caracterul lor concludent, iar recurentul nu a indicat în recurs vreo discrepanță concretă de natură să afecteze sensul discuțiilor reținute.

Recurentul nu a explicat de ce aprecierea probelor de către instanța de apel este irațională. El s-a limitat la reiterarea argumentelor invocate în apel și la propunerea unei interpretări alternative a probelor, fără a indica vreun element concret care să facă vădit nerezonabilă concluzia instanței de apel privind pretinderea și primirea, prin extorcare, a sumei de 1.000 de lei de la Ruslan Agapii. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat. b. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

Argumentele din recurs privind nulitatea actelor procesuale vor fi examinate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

În recurs se solicită recunoașterea validității cererii de nulitate depuse în ședința preliminară și constatarea caracterului neîntemeiat al refuzului de a o examina sub pretextul tardivității. Apărarea nu indică concret actele pe care le consideră afectate de vicii procedurale. Cererea de nulitate a probelor a fost respinsă ca tardivă de către instanțele de judecată inferioare deoarece nu a fost formulată până la terminarea urmăririi penale (vezi para. 32, 34). Instanța este de acord cu această abordare. De asemenea, nulitatea relativă a actelor de procedură poate fi invocată doar dacă este afectată echitatea procesului sau drepturile părților (încheierea nr. 1ra-1138/24, § 46 și 48). Apărarea nu a indicat la nici o etapă a procesului care eventuale drepturi i-au fost afectate lui Vadim Ceban și nici de ce cercetarea materialelor ridicate în cadrul percheziției în lipsa acestuia ar afecta echitatea procesului sau drepturile lui. Prin urmare, acest argument este vădit neîntemeiat. 12

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Veaceslav Scripnic împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Leonid Chirtoacă 13