1ra-363/2026 — Art. 181-1 alin. 1 CP

Mihail Pascari s-a născut în anul 1998 în r-nul Ungheni. El a fost învinuit în baza art. 1811 alin. (1) Cod penal (coruperea electorală). El a fost apărat de avocatul Ina Perțu.

Mihail Pascari a fost învinuit că, în perioada septembrie - octombrie 2024, a primit mijloace financiare în scopul determinării alegătorilor și susținătorilor să- și exercite, într-un anumit mod drepturile electorale în cadrul alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, pentru susținerea și alegerea unui anumit concurent electoral, precum și exteriorizarea unei anumite opțiuni în cadrul referendumului constituțional, a oferit și remis mijloace bănești unor alegători. La 24 octombrie 2024, el i-a transmis lui Raisa Lebeda 2.000 de lei pentru că a votat „NU” la referendumul Republican, iar lui Veronica Coloniţcaia suma de 1.500 de lei cu același scop. Fapta a fost încadrată conform art. 1811 alin. (1) Cod penal.

În prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 27 noiembrie 2025, prin sentința Judecătoriei Ungheni, Mihail Pascari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1811 alin. (1) Cod penal. El a fost condamnat la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1.000 de unități convenționale. Instanța a confiscat mijloace bănești în mărime de 25.362 de lei și un telefon mobil de model „Iphone 16”. Autovehiculul de model „BAIC X3” a fost scos de sub sechestru.

La 11 decembrie 2025, procurorul în Procuratura Ungheni, Maxim Ciugureanu, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri privind confiscarea contravalorii autovehiculului de model „BAIC X3”. Apelantul a susținut că probele administrate demonstrează că inculpatul a utilizat mijlocul de transport în scopul comiterii infracțiunii imputate. În rezultatul percheziției din 24 octombrie 2025, în automobil a fost depistată suma de 23.500 de lei, bani destinați coruperii alegătorilor. Automobilul era folosit de inculpat pentru a se deplasa la întâlnirile cu simpatizanții fostului partid „Șor”. Chiar dacă autovehiculul nu aparține inculpatului, instanța urma să dispună confiscarea contravalorii acestuia, adică a sumei de 291.533,36 de lei. 1

La 26 februarie 2026, Curtea de Apel Nord a respins apelul și a menținut sentința. Ea a constatat că soluția primei instanțe privind refuzul confiscării contravalorii automobilului de model „BAIC X3” și scoaterea acestuia de sub sechestru este întemeiată. Automobilul nu aparține inculpatului. Depistarea mijloacelor bănești în autovehicul nu demonstrează o legătură directă între acesta și infracțiunea comisă. Confiscarea contravalorii autovehiculului reprezintă o măsură disproporționată și o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate al unei persoane terțe. Scopul confiscării și sancționarea inculpatului a fost asigurat prin aplicarea amenzii, confiscarea mijloacelor bănești și a telefonului mobil.

La 22 aprilie 2026, procurorul în Procuratura de circumscripție Nord, Inga Pascari, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită pronunțarea unei noi hotărâri privind confiscarea contravalorii autovehiculului de model „BAIC X3”. Recurentul susține că condamnatul a utilizat autovehiculul în scopul comiterii infracțiunii. Conform percheziției efectuate, în autovehicul au fost depistate mijloace bănești destinate coruperii alegătorilor. Condamnatul utiliza vehiculul pentru a se deplasa la întâlnirile cu simpatizanții fostului partid „Șor”. Autovehiculul a fost utilizat la comiterea infracțiunii, iar faptul că el nu aparține condamnatului nu exclude aplicarea confiscării speciale.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 24 octombrie – 06 decembrie 2024. Prima instanță a examinat cauza în perioada 06 decembrie 2024 – 27 noiembrie 2025. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 18 decembrie 2025 – 26 februarie 2026. La 14 mai 2026, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.

Art. 106 alin. (1) și (2) Cod penal prevede următoarele: „(1) Confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate sau confiscarea acestora este imposibilă din orice alt motiv, se confiscă prioritar un alt bun cu valoare echivalentă, iar în lipsa acestuia, contravaloarea acestora. (2) Sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): 2 a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri sau foloase ce derivă din astfel de bunuri; c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; d) deținute contrar dispozițiilor legale; e) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile sau foloasele obținute din aceste bunuri; f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Deși procurorul invocă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, criticile formulate în recurs vizează exclusiv un aspect de drept - confiscarea contravalorii autovehiculului de model „BAIC X3”. Asemenea aspecte urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

În încheierea nr. 1ra-1750/2023, Curtea Supremă de Justiție a menționat următoarele: 46. … confiscarea specială nu reprezintă o a doua pedeapsă pentru aceeași faptă penală. Ea are scopul de a preveni comiterea unei alte infracțiuni identice sau similare. În fiecare caz când se solicită confiscarea urmează totuși a fi aplicat testul de proporționalitate. În caz contrar, există riscul de încălcare a dreptului de proprietate (a se vedea hot. CtEDO Paulet v. Marea Britanie, 2014, §§ 63-69; Rustamkhanli v. Azerbaidjan, 2024, § 53-66).

Având în vedere cele menționate în paragraful precedent, confiscarea automată a obiectului infracțiunii nu este admisibilă (mutatis mutandis hot. CtEDO Karapetyan v. Georgia, 2020, § 37). Pentru ca o asemenea confiscare să fie aplicată, ea trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim și să fie 3 proporțională cu scopul legitim urmărit. În recursul în interesul legii nr. 4-1ril- 5/2019, Curtea Supremă de Justiție a menționat că, pentru confiscarea specială, este necesară existența unei legături reale și indispensabile între bun și infracțiune.

Procurorul susține că instanța de apel a respins în mod eronat confiscarea contravalorii autovehiculului de model „BAIC X3”. Potrivit recursului, acest autovehicul a fost utilizat la comiterea infracțiunii și urma a fi confiscată contravaloarea acestuia, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Potrivit art.106 alin. (1) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate sau confiscarea acestora este imposibilă din orice alt motiv, se confiscă prioritar un alt bun cu valoare echivalentă, iar în lipsa acestuia, contravaloarea acestora. Art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, prevede că sunt supuse confiscării speciale bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Confiscarea specială nu operează automat asupra tuturor bunurilor ridicate în cadrul urmăririi penale. Pentru aplicarea acestei măsuri este necesar ca instanța să stabilească o legătură concretă între bun și infracțiune, precum și caracterul proporțional al ingerinței în dreptul de proprietate (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 46 și deciziile nr. 1ra- 1417/2022, §§ 35-38 și nr. 1ra-1838/2023, §§ 21-23).

Automobilul de model „BAIC X3” nu aparține condamnatului Mihail Pascari (f.d.33-34, vol. I). Bunul a fost recunoscut drept corp delict, iar asupra acestuia a fost aplicat sechestru. Aceste măsuri procesuale nu constituie, prin ele însele, temei pentru confiscarea bunului sau a contravalorii acestuia. Condamnatul a declarat că a împrumutat automobilul de la Rada Duda pentru câteva ore. Legea nu prevede că simpla folosire a unui bun destinat utilizării obișnuite în activitatea cotidiană echivalează cu „utilizarea” acestuia în sensul art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal. Depistarea în cadrul percheziției în acest vehicul a unor mijloace bănești nu este suficient pentru a justifica confiscarea acestuia. Acuzarea nu a susținut că automobilul a fost adaptat pentru comiterea infracțiunii. Infracțiunea putea fi comisă și fără folosirea automobilului. Aceste împrejurări nu demonstrează existența unei legături directe și nemijlocite între automobil și infracțiunea pentru care persoana a fost condamnată.

Completul reiterează că confiscarea specială nu reprezintă o a doua pedeapsă pentru aceeași faptă penală. Ea are scopul de a preveni comiterea altor infracțiuni similare. Acuzarea nu a explicat cum confiscarea contravalorii automobilului ar servi acestui scop. Instanța de fond a dispus deja confiscarea mijloacelor bănești în mărime de 25.362 de lei și a telefonului mobil de model „Iphone 16”, care au fost utilizate la comiterea infracțiunii. În consecință, concluzia instanței de apel privind respingerea confiscării speciale a contravalorii autovehiculului este legală și întemeiată, iar criticile formulate de procuror sunt vădit neîntemeiate. 4

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Inga Pascari împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 26 februarie 2026. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Stella Bleșceaga Leonid Chirtoacă 5