1ra-168/2026 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

Victor Crețu a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal (încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport). Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 29 septembrie 2023, Victor Crețu a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la șase ani de închisoare și privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de patru ani. În baza art. 901 Cod penal, a fost dispusă executarea parțială a pedepsei cu închisoarea: trei ani cu ispășirea efectivă în penitenciar de tip deschis și trei ani suspendați condiționat pe un termen de probațiune de trei ani. Totodată, a fost pusă în sarcina inculpatului plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 7.843,24 de lei. Acțiunea civilă a fost admisă parțial și a fost dispusă încasarea în beneficiul succesorului părții vătămate, Anjela Voina, a sumei de 250.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 6.000 de lei pentru cheltuieli pentru asistență juridică.

Prin decizia Curții de Apel Sud din 27 ianuarie 2026, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de reprezentantul părții vătămate și admis apelul avocatului inculpatului. Sentința a fost casată parțial, exclusiv în partea ce vizează pedeapsa, fiind stabilită o pedeapsă redusă de patru ani de închisoare. În temeiul art. 901 Cod penal, s-a dispus executarea parțială a pedepsei: doi ani în penitenciar de tip deschis și doi ani cu suspendarea condiționată a executării.

La 17 februarie 2026, avocatul Svetlana Cotea, în interesele succesorului părții vătămate Anjela Voina a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei contestate și stabilirea unei pedepse de șase ani de închisoare cu executare integrală. 1

La 18 martie 2026, avocatul Ignat Dumitran, în interesele lui Victor Crețu, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 11 ianuarie 2018 și s-a terminat la 11 august 2021. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 17 august 2021 – 29 septembrie 2023. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 06 noiembrie 2023 – 27 ianuarie 2026. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 18 martie 2026. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Victor Crețu a fost învinuit că, la 03 ianuarie 2018, în jurul orei 19:50, conducând un automobil de model „Dacia Logan” în mun. Cahul, nu a respectat regulile de circulație rutieră, întrucât nu a apreciat corect situația din trafic, nu a redus viteza și nu a acordat prioritate pietonului care traversa carosabilul, deși era obligat să o facă. El a tamponat pietonul, provocându-i leziuni grave care au dus ulterior la deces. Acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. b. Probatoriul

Victor Crețu a negat acuzațiile. El a declarat că, în seara de 03 ianuarie 2018, în jurul orelor 19:30, transporta doi pasageri și se deplasa regulamentar, cu aproximativ 40 km/h, având semafor verde, din direcția magazinului „Bomba” spre autogară. După traversarea intersecției, în apropierea magazinului „Flamingo”, un pieton i-a apărut brusc în fața automobilului din partea stângă, la o distanță foarte mică. Deși a început să frâneze, el nu a reușit să evite impactul, pietonul fiind lovit, proiectat pe parbriz și târât câțiva metri, după care a căzut în fața mașinii. Acesta a susținut că nu a încălcat limita de viteză, automobilul era în stare tehnică bună, iar dacă ar fi observat un obstacol în limita vizibilității sale ar fi oprit. Pietonul nu se afla pe trecerea de pietoni și nu era vizibil anterior, apărând brusc după ce a trecut intersecția și trecerea de pietoni, deplasându-se de la stânga la dreapta. El nu a lovit pietonul nici în timpul traversării la culoarea verde a semaforului și nici pe trecerea de pietoni. După producerea accidentului au fost chemate ambulanța și poliția, existând și pasageri martori ai incidentului.

Potrivit procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 03 ianuarie 2018, întocmit în intervalul orelor 20:10-20:30 de către organele de poliție din mun. Cahul, s-a constatat că accidentul s-a produs pe bd. Republicii, în apropierea magazinului „Flamingo”, pe un carosabil asfaltat, uscat, în pantă, cu două sensuri de circulație, dirijat de semafor și iluminat artificial. La fața locului a fost identificat automobilul de model „Dacia Logan”, cu deteriorări la capotă și parbriz în partea șoferului, fără urme de anvelope, cu lipsă de urme de anvelope și urme de frânare lungi cuplate, inclusiv fără urme ale victimei. Sistemele tehnice ale 2 automobilului erau funcționale și conforme normelor, fiind întocmită schița accidentului fără obiecții din partea participanților. Potrivit imaginilor anexate la procesul-verbal, iluminatul stradal era în stare de funcționare. Conform schiței accidentului rutier anexate la procesul-verbal, autoturismul implicat în accident se afla la o distanță de 16,1 m de trecerea de pietoni, fiind indicate schematic și urme de frânare pe o distanță de 11,10 m, iar locul impactului era situat la 13,7 m de trecerea de pietoni.

La urmărirea penală, Andrei Moraru a declarat că, la 03 ianuarie 2018, în jurul orelor 18:40, se afla împreună cu Constantin Voina în apropierea magazinului „Flamingo”, unde s-au oprit la un chioșc. Fiind cu spatele la carosabil, el a auzit o lovitură puternică și, întorcându-se, l-a văzut pe Constantin Voina căzut pe carosabil, înainte de trecerea de pietoni, fără a fi auzit zgomot de frânare și fără a fi observat momentul impactului sau direcția din care a apărut victima. În instanța de judecată, Andrei Moraru a declarat că automobilul taxi de model „Dacia”, condus de Victor Crețu, se deplasa cu viteză excesivă (circa 80 km/h) și ar fi trecut la culoarea roșie a semaforului, impactul producându-se în apropierea trecerii de pietoni, la aproximativ 15 m de aceasta. Aceste circumstanțe pe care nu le-a indicat inițial, nu le-a perceput direct, întrucât nu a văzut momentul impactului.

Martorul Alexandr Proseanchin a declarat că, la 03 ianuarie 2018, în jurul orelor 19:40, s-a urcat într-un taxi pentru a se deplasa spre domiciliu, așezându-se pe bancheta din față și neacordând atenție drumului. În regiunea restaurantului „Flamingo”, în timp ce forma un număr de telefon, a auzit o lovitură puternică. Ridicând privirea, el a observat impactul în parbriz și ceva proiectat în fața mașinii. Șoferul a oprit imediat, au coborât, iar martorul a văzut o persoană tamponată, aflată la circa 3-4 metri de automobil, fără semne de viață. El nu a observat momentul impactului și nici direcția exactă din care a apărut victima, însă, după poziția acesteia, presupune că venea din partea stângă.

Martorul Nichita Antohi a declarat că, la 04 ianuarie 2018, în jurul orelor 19:50, se deplasa cu automobilul pe str. Prospectul Republicii din mun. Cahul și s- a oprit la semaforul roșu la intersecția cu str. B.P. Hașdeu, observând în fața sa alte două vehicule staționate. Lângă primul automobil, se afla un pieton care s-a deplasat ulterior spre stânga, la aproximativ 1,5 m de trecerea de pietoni, moment în care din sens opus a venit un taxi cu viteză, care inițial avea semafor roșu, dar în apropierea intersecției semaforul s-a schimbat pe verde, iar acesta și-a continuat deplasarea. Pietonul ar fi ezitat pentru scurt timp, după care a încercat să traverseze, fiind lovit de taxi și proiectat în spatele coloanei de vehicule, inclusiv în direcția sa. În cadrul experimentului la fața locului, el s-a deplasat cu un autoturism la viteza de aproximativ 5 km/h, cu faza scurtă aprinsă, oprindu-se la semnalul asistentului procedural, fiind efectuate mai multe măsurători privind vizibilitatea pietonului în diferite condiții de iluminare și îmbrăcăminte (fără vestă reflectorizantă și cu vestă, precum și cu și fără iluminat stradal), stabilindu-se distanțe de vizibilitate cuprinse între 37,8 m și 87,30 m în funcție de condiții. 3

Martorul Dumitru Chedric a declarat că, la data de 24 iunie 2021, ora 22:30, a participat la un experiment organizat de poliție în apropierea magazinului „Flamingo”, unde a fost poziționat în locul pietonului lovit, atât cu vestă fluorescentă, cât și fără aceasta. Atunci când purta vestă, automobilul de model „Dacia” s-a oprit la o distanță mai mare, iar fără vestă s-a oprit mult mai aproape, la circa 2-3 metri. Experimentul s-a desfășurat pe timp de seară, cu faza scurtă a farurilor și semaforul în funcțiune, iar în automobil se mai afla o persoană de gen feminin. De asemenea, el a indicat că automobilul se deplasa cu viteză, dar a frânat fără a lăsa urme vizibile de frânare pe carosabil.

Succesorul părții vătămate, Anjela Voina, a declarat că Constantin Voina a decedat la 12 ianuarie 2018 în Spitalul Raional Cahul în urma leziunilor suferite în accidentul rutier din 03 ianuarie 2018. El era fratele ei și nu era căsătorit. În ziua accidentului, ea a fost anunțată telefonic de un medic de la Spitalul Raional Cahul că fratele ei a fost implicat într-un accident rutier, fiind internat în stare gravă. Ulterior, ea a discutat cu martorul Andrei Moraru, care i-a relatat că, în seara producerii accidentului, se afla împreună cu fratele ei, au oprit la un chioșc, iar când a auzit o lovitură puternică și s-a întors, l-a văzut pe acesta căzut la pământ în urma impactului cu un automobil, fără a i se permite apropierea imediată de victimă. În acea seară vorbise telefonic cu fratele său. Ulterior, ea a aflat că șoferul implicat în accident este Victor Crețu.

Potrivit testului „Drager 6810” din 03 ianuarie 2018, ora 20:34, în urma testării lui Victor Crețu, s-a stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat era de 0,00 mg/l.

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 21 mai 2018, decesul lui Constantin Voina a survenit în urma hemoragiilor la nivelul trunchiului cerebral, ca o complicație a unui traumatism cranio-cerebral grav suferit în accident. Examinarea medico-legală a evidențiat multiple leziuni severe, inclusiv traumă cranio-cerebrală închisă, hematoame și hemoragii intracraniene, contuzie cerebrală, precum și fractura claviculei drepte. Leziunile au fost produse prin acțiunea unui obiect contondent dur, au pus în pericol viața și au fost încadrate ca vătămări corporale grave.

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 15 martie 2018, s-a stabilit că, până la momentul producerii accidentului rutier, automobilul de model „Dacia Logan” nu prezenta defecte tehnice la sistemele de frânare sau direcție care ar fi putut contribui la producerea accidentului.

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 04 mai 2018, s-a stabilit că urmele de frânare cu lungimea de 12,6 m, lăsate de automobilul de model „Dacia Logan”, în condițiile rutiere existente la momentul accidentului, corespund unei viteze de deplasare de aproximativ 50,0 km/h înainte de inițierea frânării, cu condiția că urmele au fost generate de anvelopele unei singure axe.

Potrivit procesului-verbal al experimentului în cadrul urmăririi penale din 09 noiembrie 2020, s-a constatat că Victor Crețu a refuzat să participe la efectuarea 4 experimentului judiciar, motivând că condițiile actuale de realizare nu corespund celor de la data producerii accidentului, în special din cauza existenței iluminării la momentul experimentului, care ar fi lipsit la data săvârșirii faptei.

Potrivit procesului-verbal de efectuare a experimentului la fața locului din 31 octombrie 2018, s-a stabilit, în baza schemei accidentului rutier din 03 ianuarie 2018 produs în mun. Cahul, bd. Republicii, locul tamponării. În zona trecerii de pietoni de pe bd. Republicii, partea stângă a carosabilului, direcția nord-sud, au fost amplasate trei unități de transport, una după alta, cu farurile aprinse pe faza scurtă. La locul presupusei tamponări a fost amplasată o persoană de gen masculin, îmbrăcată în haine întunecate, cu înălțime și constituție similare părții vătămate. La intersecția str. B.P. Hașdeu cu bd. Republicii a fost amplasat regulamentar automobilul de model „Dacia Logan”, la o distanță de aproximativ 80 m de locul tamponării, la volan urcându-se Victor Crețu. La semnalul organului de urmărire penală, conducătorul auto a pornit deplasarea în direcția nord-sud cu viteza de 4 km/h, iar în momentul în care a observat persoana amplasată, a oprit, stabilindu-se o distanță de 17,80 m între locul opririi și locul tamponării. În cadrul unui al doilea experiment, desfășurat în aceleași condiții, însă cu persoana amplasată la locul tamponării echipată cu vestă reflectorizantă, conducătorul auto a oprit în momentul perceperii vizuale, rezultând o distanță de 49,2 m până la locul tamponării. Al treilea experiment a avut ca scop stabilirea timpului de deplasare al victimei de la portiera din față stânga a primului automobil până la locul tamponării, fiind efectuate două parcurgeri cu pas normal, rezultând timpii de 00:02:96 și 00:02:77 secunde. Al patrulea experiment a stabilit distanța dintre ușa din față stânga a automobilului și locul tamponării, aceasta fiind de 2,7 m. Martora Svetlana Cotea, aflată pe bancheta din spate ca pasager, a declarat că persoana tamponată era vizibilă în mod evident cu aproximativ 25 m înainte de locul indicat al impactului, și nu doar de la 17,80 m, cum s-a stabilit inițial.

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 21 martie 2019, însoțit de fototabel, s-a concluzionat că, la deplasarea cu viteza de 50 km/h, în momentul în care conducătorul auto al automobilului „Dacia Logan” a observat în lumina farurilor pietonul care se deplasa pe partea carosabilă spre banda de circulație a automobilului fără vestă fluorescentă, conducătorul auto nu dispunea de posibilitate tehnică de a evita producerea accidentului rutier prin frânare în condițiile rutiere existente la 03 ianuarie 2018. Expertiza a stabilit că, în ipoteza în care pietonul ar fi fost echipat cu elemente fluorescente, iar acestea ar fi fost vizibile în momentul inițierii deplasării pietonului pe carosabil spre banda de circulație a automobilului, conducătorul auto ar fi dispus de posibilitate tehnică de a evita tamponarea prin frânare.

Potrivit comunicării Primăriei municipiului Cahul din 23 iunie 2021, pe str. B.P. Hașdeu, la intersecția cu bulevardul Republicii, în perioada 13 decembrie – 21 decembrie 2017, au fost instalate corpuri de iluminat de tip LED. Prin urmare, la 03 ianuarie 2018, în același sector rutier era instalat și în stare de funcționare iluminatul stradal. 5

Potrivit procesului-verbal de efectuare a experimentului la fața locului din 24 iunie 2021, s-a stabilit că, conform schemei anexate la procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 03 ianuarie 2018, locul tamponării a fost determinat prin amplasarea asistentului procedural Dumitru Chedric în punctul respectiv. Pe partea stângă a carosabilului, la semafor, au fost amplasate trei autoturisme cu farurile aprinse pe faza scurtă. De la locul tamponării s-a măsurat distanța de 100 m, unde a fost amplasat automobilul de model „Dacia Logan”, la volan fiind asistentul George Putregai, iar pe bancheta din spate aflându-se avocatul Svetlana Cotea. La semnalul organului de urmărire penală, s-a inițiat deplasarea cu viteza de 5 km/h, în condiții de iluminare stradală activă, automobilul circulând cu farurile aprinse pe faza scurtă, acesta oprindu-se în momentul observării pietonului îmbrăcat în haine întunecate, fiind stabilită o distanță de 37,8 m între locul opririi și locul pietonului. În cadrul celui de-al doilea experiment, efectuat în aceleași condiții, cu deosebirea că asistentul procedural a purtat vestă reflectorizantă, iar iluminatul stradal era activ, conducătorul a oprit la observarea pietonului, fiind măsurată o distanță de 83,30 m. Al treilea experiment s-a realizat în condiții similare, însă cu iluminatul stradal deconectat, iar pietonul fiind îmbrăcat în haine de culoare închisă; în momentul observării, conducătorul a oprit, rezultând o distanță de 60,10 m între locul opririi și pieton. Al patrulea experiment a repetat condițiile celui de-al treilea, cu diferența că pietonul purta vestă reflectorizantă, iar la momentul observării acestuia s-a oprit automobilul, stabilindu-se o distanță de 87,30 m între locul opririi și poziția pietonului. c. Sentința

La 29 septembrie 2023, prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, Victor Crețu a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la șase ani de închisoare. În baza art. 901 Cod penal, a fost dispusă executarea parțială a pedepsei: trei ani cu ispășire efectivă în penitenciar de tip deschis și trei ani suspendați condiționat pe un termen de probațiune de trei ani, precum și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de patru ani. Totodată, a fost pusă în sarcina inculpatului plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor judiciare de 7.843,24 de lei. Acțiunea civilă a fost admisă parțial și a fost dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate Anjela Voina a sumei de 250.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 6.000 de lei – cheltuieli pentru asistență juridică.

Instanța a reținut că fapta lui Victor Crețu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, constând în încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, care a avut ca urmare din imprudență decesul victimei Constantin Voina. Inculpatul, în calitate de conducător auto, nu a adaptat conduita la condițiile de drum și de vizibilitate existente la momentul producerii accidentului, contrar pct. 45 alin. (1) al Regulamentului circulației rutiere. Decesul victimei au fost consecința lipsei de prudență din partea conducătorului auto. 6

Instanța a apreciat că între acțiunile și omisiunile inculpatului și rezultatul prejudiciabil produs există o legătură cauzală directă. Argumentele apărării, invocate în sensul existenței unei culpe a victimei sau al unor condiții obiective de drum, au fost respinse, întrucât acestea nu sunt de natură să exonereze inculpatul de obligația de a conduce cu atenție sporită și de a adapta viteza și manevrele la condițiile concrete de trafic. Instanța a respins concluziile raportului de expertiză din 21 martie 2019 (vezi para. 22) pe motiv că acesta se baza pe ipoteza că automobilul se deplasa cu viteza de 50 km/h, deși circumstanțele rutiere impuneau o viteză mai redusă.

În ceea ce privește acțiunea civilă, instanța a reținut că aceasta este întemeiată, întrucât prin fapta ilicită a inculpatului s-a cauzat un prejudiciu cert și direct constând în suferințe morale suportate de părțile civile ca urmare a decesului victimei, motiv pentru care a admis parțial acțiunea civilă. d. Procedura de apel

La 02 octombrie 2023, procurorul Dumitru Popușoi a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Victor Crețu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de șase ani, cu executare în penitenciar de tip deschis. Procurorul a susținut că instanța de fond, deși a încadrat corect fapta inculpatului Victor Crețu în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a stabilit o pedeapsă prea blândă, fără a aprecia corespunzător gravitatea faptei și circumstanțele cauzei. Nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția, a avut un comportament necorespunzător ulterior infracțiunii, inclusiv prin ignorarea pretențiilor succesorului victimei, precum și de faptul că acesta a săvârșit o nouă infracțiune în domeniul transporturilor în cursul procesului. Procurorul a considerat eronată aplicarea art. 75-78 Cod penal, subliniind că fapta comisă este o infracțiune gravă, soldată cu decesul unei persoane, ceea ce impune o reacție penală fermă. Doar izolarea inculpatului de societate, prin executarea efectivă a pedepsei închisorii, poate asigura reeducarea și prevenirea săvârșirii altor infracțiuni.

La 12 octombrie 2023, avocatul Svetlana Cotea, în numele succesorului victimei, a declarat apel, în care a solicitat casarea sentinței în latura stabilirii pedepsei și excluderea suspendării parțiale a executării pedepsei aplicate. Avocatul a susținut că instanța de fond a apreciat eronat circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului, întrucât nu a ținut cont de faptul că acesta nu și-a recunoscut vinovăția, nu a reparat prejudiciul cauzat și a avut anterior o condamnare relevantă, fiind sancționat pentru încălcarea regulilor de circulație rutieră. De asemenea, instanța a reținut în mod greșit lipsa circumstanțelor agravante, nu a acordat relevanță lipsei circumstanțelor atenuante, și nu a motivat corespunzător concluzia privind aplicarea unei executări doar parțiale a pedepsei, în condițiile în care inculpatul nu este la prima abatere de la regulile rutiere. 7

La 13 octombrie 2023, avocatul Ignat Dumitran a declarat apel în interesele inculpatului, solicitând achitarea acestuia, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. El a invocat că sentința este întemeiată pe o apreciere selectivă și neunitară a probelor administrate în favoarea acuzării, în special a declarațiilor martorului ocular Nichita Antohi și ale martorului Andrei Moraru, precum și pe mai multe rapoarte de expertiză și acte procedurale (procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița accidentului, rezultatele testului Drager, rapoarte de expertiză tehnică și procese-verbale de experiment). Unele probe, în special procesul-verbal de efectuare a experimentului la fața locului din 24 iunie 2021, au fost administrate cu încălcarea normelor de procedură penală și nu pot fi reținute ca mijloace de probă. Cu referire la locul impactului, apărarea arată că acestea sunt neclare și contrazise de schițele accidentului și de declarațiile martorului ocular, din care ar rezulta că tamponarea nu a avut loc pe trecerea de pietoni, ci la o distanță de aceasta. Instanța a interpretat contradictoriu declarațiile aceluiași martor, reținând selectiv anumite aspecte și ignorând altele esențiale din faza urmăririi penale și din ședința de judecată. Instanța nu a ținut cont de principiul „așteptării conduitei regulamentare” a participanților la trafic, consacrat de Regulamentul circulației rutiere, potrivit căruia fiecare participant poate conta pe respectarea regulilor de către ceilalți. Victima, traversând neregulamentar carosabilul la culoarea roșie a semaforului, fără vestă reflectorizantă și într-o zonă cu vizibilitate redusă, ar fi creat starea de pericol rutier, ceea ce ar fi exclus imputarea consecințelor inculpatului. Potrivit concluziilor expertizei tehnice, inculpatul nu dispunea de posibilitate tehnică de evitare a impactului, precum și faptul că viteza de deplasare era una de aproximativ 50 km/h, fără depășirea limitelor legale. Inculpatul a respectat cerințele Regulamentului circulației rutiere. Legătura de cauzalitate dintre conduita inculpatului și rezultatul fatal nu este dovedită, iar responsabilitatea pentru producerea accidentului revine în mod exclusiv victimei, care a încălcat regulile de circulație.

La 27 ianuarie 2026, Curtea de Apel Sud a respins ca nefondate apelurile declarate de procuror și de reprezentantul succesorului victimei și a admis apelul apărării. Sentința a fost casată parțial, în partea pedepsei, fiind stabilită o pedeapsă de patru ani de închisoare. În temeiul art. 901 Cod penal, s-a dispus executarea parțială a pedepsei: doi ani de închisoare în penitenciar de tip deschis și doi ani cu suspendarea condiționată a executării, cu stabilirea unui termen de probațiune de doi ani, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței.

Instanța a stabilit că inculpatul a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere, manifestând imprudență prin neadaptarea vitezei și neaprecierea corespunzătoare a situației rutiere în condiții de vizibilitate redusă. Ea a subscris argumentelor din sentință. Acțiunile inculpatului au condus la tamponarea pietonului și, ulterior, la decesul acestuia. Vinovăția a fost confirmată prin ansamblul probelor administrate, inclusiv declarațiile martorilor și rapoartele de expertiză, fiind exclusă ipoteza unei culpe exclusive a victimei. Coroborarea declarațiilor martorilor oculari, declarațiilor inculpatului, probelor materiale și 8 rapoartelor de expertiză confirmă întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate. Inculpatul nu a adaptat viteza la condițiile de drum și vizibilitate și nu a întreprins măsuri de evitare a impactului, deși avea posibilitatea reală de a observa pietonul și de a preveni accidentul, iar poziționarea victimei pe carosabil nu a fost una bruscă sau imprevizibilă, eventualele abateri ale acesteia nefiind de natură să întrerupă legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și rezultatul produs. Instanța a apreciat ca neîntemeiate criticile formulate de procuror și partea vătămată referitoare la pretinsa blândețe excesivă a pedepsei, reținând că prima instanță nu a individualizat corect pedeapsa, în lipsa circumstanțelor agravante, stabilind una prea severă în raport cu circumstanțele cauzei și persoana inculpatului. e. Recursurile

La 17 februarie 2026, avocatul Svetlana Cotea, în interesele lui Anjela Voina, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei contestate și stabilirea unei pedepse de șase ani de închisoare cu executare integrală, considerată proporțională cu gravitatea infracțiunii comise. Ea susține că soluția instanței de apel este neîntemeiată și arbitrară, deoarece instanța de apel nu a respectat principiile de individualizare a pedepsei, limitându-se la argumente generale fără a le raporta la circumstanțele concrete ale cauzei. Nu au fost analizate corespunzător elemente esențiale precum gravitatea faptei soldate cu decesul victimei, lipsa recunoașterii vinovăției de către inculpat, nerepararea prejudiciului, precum și antecedentele acestuia pentru fapte similare. Instanța de apel nu a justificat de ce o pedeapsă mai blândă ar fi suficientă pentru atingerea scopului sancțiunii penale.

La 20 martie 2026, avocatul Ignat Dumitran, în interesele condamnatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a condamnatului. El susține că instanțele inferioare au stabilit eronat situația de fapt și au apreciat necorespunzător probele administrate. În opinia apărării, materialul probator, analizat în mod obiectiv și coroborat relevă o altă situație de fapt decât cea reținută. Accidentul rutier s-a produs ca urmare a comportamentului imprudent și neregulamentar al pietonului, care traversa carosabilul la culoarea roșie a semaforului, într-un loc slab iluminat și fără a se asigura, fiind în stare de ebrietate. Pietonul a creat o stare de pericol iminent, apărând brusc în fața automobilului, astfel încât inculpatul nu a avut posibilitatea tehnică de a evita impactul. Inculpatul se deplasa regulamentar, cu o viteză conformă limitei legale, la culoarea verde a semaforului, iar lipsa urmelor de frânare până la momentul impactului confirmă că nu a observat pietonul. Apărarea subliniază că această împrejurare exclude încălcarea obligațiilor prevăzute de Regulamentul circulației rutiere, în special a celor referitoare la adaptarea vitezei și prevenirea obstacolelor.

Curtea Supremă de Justiție nu a solicitat prezentarea referinței la recurs. 9

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). Pentru a asigura o înțelegere ușoară a hotărârii, recursurile vor fi examinate separat. a. Recursul avocatului părții vătămate

Deși avocatul a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală, el contestă în principal blândețea pedepsei aplicate. Orice critică adusă pedepsei aplicate de judecător trebuie să fie examinată conform art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. O interpretare care ar permite examinarea motivării pedepsei conform pct. 6) ar face ca pct. 5) să devină inaplicabil, ceea ce este inadmisibil (încheierea nr. 1ra-738/2024, § 21). Prin urmare, argumentele recursului referitoare la individualizarea pedepsei vor fi examinate doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50). b. Recursul apărării

Recursul apărării se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fiind pretinsă aprecierea vădit nerezonabilă a probelor în baza cărora a fost constatată vinovăția lui Victor Crețu.

Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție poate declara inadmisibil un recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală fără citarea părților în ședință. Conform art. 433 alin. (3) Cod de procedură penală, convocarea părților 10 în ședință este obligatorie doar în cazul recursurilor bazate pe art. 427 alin. (1) pct. 6) „considerate admisibile”, adică a recursurilor considerate prima facie de către Curtea Supremă de Justiție că ar avea șanse mari de a fi admise (încheierea nr. 1ra- 426/2024, § 21).

În încheierile nr. 1ra-1085/2024 și nr. 1ra-307/24, Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

În motivarea recursului se susține, în esență, că instanțele inferioare ar fi reținut eronat situația de fapt, întrucât accidentul rutier s-ar fi produs exclusiv din culpa victimei, care ar fi traversat neregulamentar carosabilul, în stare de ebrietate, în condiții de vizibilitate redusă, apărând brusc în fața automobilului, iar inculpatul nu ar fi dispus de posibilitate tehnică de evitare a impactului. Recurentul invocă aprecierea selectivă a probelor și ignorarea concluziilor expertizei autotehnice (vezi para. 22).

Instanța de apel a analizat în mod detaliat întregul material probator, inclusiv declarațiile martorilor oculari, concluziile expertizelor tehnice și medico- legale, procesele-verbale de cercetare la fața locului și experimentele judiciare, precum și dinamica producerii accidentului. Ea a explicat în mod coerent decizia sa, reiterând în mare parte și argumentele din sentință. În sentință a fost menționat de ce instanța de judecată a respins concluziile expertizei tehnice. În esență, recurentul doar își exprima dezacordul cu această apreciere a probelor, fără a explica de ce instanța de apel a dat o apreciere irațională probelor.

Completul notează că încălcarea regulilor de circulație rutieră de către victimă nu este prin sine suficient pentru exonerarea de răspundere penală a șoferului care a tamponat pietonul. Obligația de dexteritate a șoferului persistă în orice circumstanțe. Potrivit condamnatului, el se deplasa cu viteza maximă admisibilă (50 km/h) peste puțin timp după aprinderea culorii verde a semaforului, 11 în apropierea unei intersecții și a trecerii de pietoni, pe timp de noapte și în condiții de iluminare proastă. Toate aceste circumstanțe impuneau șoferului să nu circule cu viteza maximă admisibilă în apropierea trecerilor de pietoni, mai ales având în vedere obligația conducătorilor auto impusă de pct. 58 alin. (3) Regulamentul circulației rutiere de a permite pietonilor să finalizeze traversarea drumului, chiar dacă s-a aprins lumina verde a semaforului. Anume din acest motiv, prima instantă a refuzat să ia în considerare concluziile expertizei autotehnice, care se baza pe versiunea că victima nu putea fi observată la deplasarea cu viteza de 50 km/h. Instanța de recurs nu consideră această abordare irațională. Completul de asemenea notează contradicțiile în poziția apărării, care puteau șubrezi versiunea apărării că condamnatul nu a observat victima. Deși apărarea susține că locul accidentului nu era iluminat, din pozele făcute la locul accidentului (f.d. 10, vol. I) rezultă contrariul, fiind observați stâlpi de iluminare cu lumina aprinsă.

Din considerentele menționate mai sus, recursul este vădit neîntemeiat și, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocaților Svetlana Cotea și Ignat Dumitran împotriva deciziei Curții de Apel Sud din 27 ianuarie 2026. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 12