1ra-1285/2023 — Art. 264/1 alin. 3 și art. 264 alin. 3 lit. a CP

Grigori Lionti a fost apărat de avocatul Elena Stănilă.

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedură generală. Grigori Lionti a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal, el a fost liberat de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 901 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată parțial. Prima parte a pedepsei, de doi ani de închisoare, cu executare, iar restul pedepsei, de doi ani de închisoare, a fost suspendat condiționat, cu stabilirea unui termen de probațiune de doi ani. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea cheltuielilor judiciare.

La 29 martie 2023, instanța de apel a respins apelul părții vătămate și a admis apelul apărării. Ea a casat parțial sentința în partea aplicării art. 901 Cod penal și, în temeiul art. 90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune de doi ani. În rest, sentința a fost menținută.

La 19 iulie 2023, condamnatul Grigori Lionti a depus recurs. El nu este de acord cu soluția adoptată în partea condamnării sale în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și solicită achitarea.

Urmărirea penală în cauza nr. 2019150891 (art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal) a fost pornită la 15 octombrie 2019 și s-a terminat la 21 iulie 2020. Urmărirea penală în cauza nr. 2020150177 (art. 2641 alin. (3) Cod penal) a fost pornită la 10 martie 2020 și s-a terminat la 26 mai 2020. La 13 ianuarie 2021, prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central, cauzele au fost conexate într-o procedură unică (f.d. 116-117 vol. II). Prima instanță a examinat cauza în 1 perioada 29 mai 2020 – 14 iulie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 16 august 2022 și 29 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 07 august 2023. ÎN FAPT

Grigori Lionti a fost învinuit că, la 13 octombrie 2019, aproximativ la ora 23:00, în timp ce conducea un autocamion „MAN” care tracta o semiremorcă „Basculantă” pe drumul public Cahul - Cantemir, din direcția satului Roșu spre satul Andrușul de Jos, nu a manifestat prudența necesară la conducerea mijlocului de transport. El nu a ținut cont de prevederile pct. 10 alin. (1) lit. b) și pct. 45 din Regulamentul circulației rutiere (în continuare Regulamentul sau RCR). Observând în limita vizibilității un biciclist care se deplasa din sens opus, mai aproape de mijlocul drumului, el nu a redus viteza și nu a oprit, ci a trecut pe banda de circulație opusă și a lovit biciclistul Viorel Postu. În urma impactului, victimei i-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Fapta respectivă a fost încadrată în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Grigori Lionti a mai fost învinuit că, la 06 martie 2020, aproximativ la ora 20:20, a condus un automobil printr-o localitate din raionul Cahul. Fiind oprit și suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, el a refuzat să se supună testării alcoolscopice. Acțiunile lui au fost calificate în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal.

Recursul vizează doar soluția de condamnare în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Completul va analiza probele și argumentele aferente accidentului rutier din 13 octombrie 2019. Probele care se referă la acuzația prevăzută de art. 2641 alin. (3) Cod penal nu vor fi redate, deoarece această parte a deciziei nu a fost contestată. a. Probatoriul

Partea vătămată Viorel Postu a declarat că este surdomut. La 13 octombrie 2019, pe parcursul zilei, a lucrat și a consumat băuturi alcoolice. Aproape de miezul nopții, s-a pornit cu bicicleta de acasă spre satul Roșu, la sora sa. A mers pe traseul central. El se deplasa pe partea dreaptă a drumului, în direcția Cantemir - Cahul, iar la un moment dat a observat în față niște pietre și a încercat să le ocolească, ieșind spre mijlocul drumului. În acel moment a fost orbit de lumina unui automobil care venea din față. El nu s-a mai putut orienta, a simțit o lovitură și și-a pierdut cunoștința (f.d. 43, vol. I). În instanță, partea vătămată a precizat că se afla în stare de ebrietate și că este posibil ca, din această cauză, să se fi deplasat șerpuit pe banda sa. El a arătat că a ajuns spre mijlocul drumului în momentul ocolirii pietrelor, însă nu a ieșit pe banda de contrasens. Până la ocolirea pietrelor a văzut că vine din față un automobil și lumina îl orbea. Oricum a efectuat manevra de ocolire a acelor pietre. Totul a fost neașteptat. Nu a reușit să se orienteze. Bicicleta nu avea lumină proprie, își lumina drumul cu telefonul și nu purta elemente reflectorizante (f.d. 136, vol. II). În apel, el a menționat 2 suplimentar că, fiind orbit de lumină, s-a deplasat spre banda pe care circula automobilul condus de Grigori Lionti și că își asumă o parte din vină, deoarece a consumat alcool (f.d. 92, vol. III).

Potrivit raportului de expertiză toxicologică din 11 noiembrie 2019, în proba de sânge pe numele lui Viorel Postu s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,57 g/l (f.d. 67-68, vol. I). Potrivit raportului de expertiză medico-legală Viorel Postu a suferit fractură înfundată parietal stâng, contuzie cerebrală ușoară și plăgi pe cap. Aceste leziuni au fost calificate drept vătămare gravă (f.d. 76-77, vol. I).

Martorul Ghenadie Luchian a declarat că, în seara accidentului, se deplasa cu automobilul din direcția Cantemir spre mun. Cahul, iar pe porțiunea traseului central, după podul din regiunea satului Andrușul de Jos a observat un autocamion de mare tonaj amplasat sub un unghi, cu cabina aproape de copaci și remorca pe carosabil. El a fost oprit de șoferul autocamionului, care era speriat și în stare de șoc, și care l-a rugat să sune la ambulanță. El a observat pe carosabil, aproape de mijlocul drumului, un bărbat căzut, iar la aproximativ 1-2 metri de acesta se afla o bicicletă. Șoferul autocamionului i-a spus că biciclistul se deplasa în fața lui, a ieșit spre mijlocul traseului, iar el a încercat să evite tamponarea (f.d. 45, vol. I). În instanță, martorul a precizat că bicicleta era amplasată în zona marcajului rutier, iar camionul se afla cu cabina aproape de șanț, remorca fiind pe partea carosabilă. Nu a observat grămezi de pietriș. El a observat urme de frânare lungi, de aproximativ 30-40 metri (f.d. 145-146, vol. II).

Procesul verbal de cercetare a locului accidentului rutier atestă că tamponarea a avut loc pe traseul R-34, în extravilanul satului Roșu, raionul Cahul. Cercetarea a fost realizată pe timp de noapte. Carosabilul era asfaltat și uscat, cu două benzi de circulație, fiecare de aproximativ 3,90 de metri. La fața locului a fost identificat autocamionul de model „MAN”, amplasat pe partea stângă a carosabilului (din perspectiva unui observator orientat cu fața spre localitatea Andrușul de Jos), iar remorca era parțial pe acostament. La o distanță de aproximativ 10 metri de autocamion, pe carosabil, lângă marcajul rutier cu linie întreruptă, a fost identificată bicicleta de model necunoscut, de culoare neagră, cu roata din față deteriorată. La aproximativ doi metri de bicicletă se aflau urme de culoare brună, iar de la aceste urme până la autocamion distanța era de aproximativ opt metri. Pe suprafața carosabilului au fost depistate urme de frânare. Urma stângă avea lungimea de 38 de metri și urma dreaptă lungimea de 30,70 de metri (f.d. 5-6, vol. I). Schema accidentului și planșa fotografică denotă că urmele de frânare încep pe banda pe care inițial se deplasa autocamionul (partea dreaptă) și continuă oblic, traversând axa drumului spre banda destinată sensului opus. Schema accidentului indică poziția finală a autocamionului pe partea opusă sensului său de deplasare, iar bicicleta și urmele biologice erau amplasate în zona apropiată axei drumului (f.d. 26, vol. I). Planșa fotografică confirmă poziția autocamionului și a bicicletei pe carosabil, poziția victimei, urmele de frânare și urmele asemănătoare sângelui. Fotografiile indică deteriorări pe partea dreaptă a autocamionului, în zona barei de protecție și a roții din față 3 dreapta, precum și deteriorarea roții din față a bicicletei (f.d. 7-25, vol. I). Certificatele de înmatriculare a mijloacelor de transport denotă că autotractorul de model MAN aveaa masa de 7.315 kg iar semiremorca de model Basculantă avea masa de 8.000 kg.

Grigori Lionti nu a recunoscut vina și a invocat vina părții vătămate în producerea accidentului. El a declarat că, în seara accidentului, se deplasa regulamentar cu autocamionul din direcția satului Roșu spre satul Andrușul de Jos, cu o viteză de aproximativ 50-70 km/h, cu luminile conectate la faza scurtă. În regiunea drumului adiacent care duce spre casa pădurarului, unde drumul este ușor în curbă, a observat în fața sa un biciclist care se deplasa haotic pe drum. El a redus viteza, a început să frâneze și a virat spre banda opusă, după ce s-a asigurat că din sens opus nu se deplasa niciun vehicul, pentru a evita tamponarea biciclistului. Biciclistul a luat-o brusc în direcția autocamionului, iar el nu putea opri imediat, deoarece conducea un mijloc de transport de mare tonaj. După ce a oprit autocamionul și a vrut să coboare, a auzit o lovitură în partea dreaptă a mașinii, iar ulterior a observat că biciclistul era căzut pe carosabil, lângă bicicletă. Consideră că dacă nu vira pe banda opusă, biciclistul nimerea sub roțile automobilului (f.d. 51-52, vol. I). În prima instanță, el a precizat că biciclistul nu avea vestă reflectorizantă sau lumină corespunzătoare. A văzut că biciclistul vine pe contrasens și la 20-30 metri a trecut pe partea cealaltă. Erau aproximativ 50 de metri când l-a văzut și până a stopat (f.d. 7-10, vol. III). În instanța de apel a menționat că l-a observat pe biciclist de la o distanță de 50 de metri, că a frânat deplasându-se spre stânga și că impactul s-a produs pe banda biciclistului, în momentul în care autocamionul era staționat. El a reiterat că biciclistul se deplasa haotic, a virat la stânga ca să evite tamponarea. Nu cunoștea pe ce parte v-a sta victima deoarece ea mergea ba în dreapta ba în stînga. A văzut că victima venea în fața sa și a luat-o spre stînga. Ulterior victima a mers din dreapta spre stînga de aceea tamponarea a avut loc la mijlocul drumului, în felul indicat în schița accidentului (f.d. 93, vol. III).

Potrivit rezultatului testării alcoolscopice efectuate lui Lionti Grigori după accident, concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat a fost de 0,00 mg/l (f.d. 27, vol. I). b. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 14 iulie 2022, Grigori Lionti a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. El a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat la patru ani de închisoare cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 901 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată parțial. Prima parte a pedepsei, de doi ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei, de doi ani de închisoare, a fost suspendată 4 condiționat, cu stabilirea unui termen de probațiune de doi ani. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a încasat de la Grigori Lionti în beneficiul lui Viorel Postu prejudiciul moral în mărime de 15.000 de lei. În partea ce ține de prejudiciul material, acțiunea civilă a fost admisă în principiu. Instanța a dispus și încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 530 de lei în beneficiul statului.

Instanța a constatat că vina inculpatului este confirmată prin declarațiile părții vătămate, a martorului Postu, a rapoartelor de expertiză, a procesului verbal de cercetare la fața locului dar și a declarațiilor lui Leonti. Sentința arată că latura obiectivă a infracțiunii este întrunită deoarece inculpatul a încălcat pct. 10 și pct. 45 lit. a), b) c) și d) din Regulamentul circulației rutiere. În calitate de șofer, Lionti era obligat să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, să ţină seama de factorii care îi pot afecta atenţia şi reacţia, de dexteritatea în conducere, de starea tehnică a vehiculului, de particularităţile încărcăturii și de situaţia rutieră. El trebuia să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranţa traficului, din moment ce în limita vizibilităţii au aparut obstacole pe care le-a observat. Instanța a reținut că inculpatul nu a manifestat prudența necesară, nu a ținut cont de situația rutieră și a trecut pe banda de circulație opusă. Instanța a reținut faptul că partea vătămată se afla în stare de ebrietate alcoolică și se deplasa cu bicicleta haotic în preajma axei ce separă benzile de circulație a drumului (pe mijlocul drumului). A indicat că în asemenea condiții șoferul nu a frînat imediat pentru a opri camionul, dar a ieșit la depășire. Instanța a reținut ca veridică informația din schița accidentului rutier și din procesul verbal de cercetare la fața locului aferentă depistării a două urme de frînare cu lungimea de 38 și respectiv de 30,7 metri care încep pe banda de deplasare a camionului și se termină pe banda opusă. La fel a fost reținută ca veridică afirmația inculpatului că l-a văzut pe biciclistul care venea pe contrasens și la 20-30 metri, el a virat camionul pe banda cealaltă. Prima instanță a concluzionat că anume inculpatul a manifestat imprudență la trafic. Afară era întuneric ceea ce impunea dexteritate sporită și după caz oprirea deplasării. Șoferul trebuia imediat să frâneze, sau chiar să oprească camionul, din momentul în care a văzut biciclistul. El nu a acționat astfel, însă a ieșit la depășire. Prin aceasta el nu și-a realizat obligația de a întreprinde măsurile necesare evitării impactului rutier. Argumentul apărării referitor la rolul deplasării haotice a părții vătămate a fost respins. În sentință se afirmă că acest factor poate fi luat în calcul la numirea pedepsei și nu exclude culpa inculpatului deoarece el avea obligația de a evita impactul prin toate procedeele posibile fără să iasă pe contrasens. S-a reținut că impactul cu bicicleta condusă de Viorel Postu s-a produs pe banda de circulație opusă. Impactul nu ar fi avut loc dacă banda nu era schimbată. În opinia primei instanțe legătura cauzală dintre încălcarea regulilor de circulație și vătămarea gravă cauzată părții vătămate este dovedită.

La individualizarea pedepsei, instanța a reținut gravitatea infracțiunii, caracterul prejudiciabil al acesteia și urmările produse prin cauzarea vătămării 5 corporale grave părții vătămate. Instanța a constatat că nu au fost identificate circumstanțe atenuante sau agravante și a concluzionat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate. Instanța a considerat că nu este rațional ca inculpatul să execute întreaga pedeapsă în penitenciar. Ea a aplicat prevederile art. 901 Cod penal și a dispus executarea efectivă a jumătate din pedeapsă, iar restul l-a suspendat condiționat. c. Cererea de apel și decizia

La 27 iulie 2022, avocatul Elena Stănilă în interesele inculpatului Grigori Lionti, a declarat apel. Ea a solicitat casarea sentinței în partea condamnării în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și achitarea sa. A invocat lipsa probelor care ar demonstra vinovăția. Regulile de circulație au fost încălcate de biciclist și nu de șoferul camionului. Primul se deplasa în stare de ebrietate, haotic prin mijlocul drumului. Șoferul a reacționat adecvat în vederea evitării impactului prin virare la stînga. Dovezi că acesta ar fi încălcat obligațiile ce-i reveneau conform pct. 45 din Regulamentul circulației rutiere nu există.

La 29 iulie 2022, avocata Galina Reșulschi, în interesele părții vătămate, a declarat apel. Ea a solicitat casarea sentinței în latura civilă cu admiterea integrală a acțiunii civile.

La 29 martie 2023, Curtea de Apel Cahul a respins apelul părții vătămate și a admis apelul apărării. Instanța a casat sentința în partea aplicării art. 901 Cod penal și, în temeiul art. 90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probațiune de doi ani.

Instanța a apreciat că starea de fapt a fost corect stabilită prin sentință. Chiar dacă victima mergea haotic pe mijlocul și pe dreapta drumului, șoferul a fost cel care a încălcat Regulamentul circulației rutiere prin virare pe banda stîngă a carosabilului. În rezultat, biciclistul aflat în mijlocul drumului a fost lovit cu partea dreaptă a camionului. Această conduită denotă lipsa dexterității în conducere, neluarea în considerație a stării tehnice, a stării rutiere și a stărilor ce influențează atenția și reacția. Inculpatul observând în limita vizibilității un biciclist drept obstacol, care se deplasa în sens opus mai aproape de mijlocul drumului, nu a redus viteza până la oprire și nu a evitat punerea în pericol a siguranței traficului, ci a trecut pe banda de circulație opusă. Instanța a reținut ca veridice declarațiile lui Lionti care a indicat că a schimbat direcția de mers la aproximativ 20-30 de metri de locul în care era Postu. Instanța a apreciat că Grigori Lionti a încălcat pct. 10 și pct. 45 din Regulamentul circulației rutiere. În rezultat, a lovit bicicleta condusă de Postu Viorel, cauzându-i din imprudență, vătămarea corporală gravă, periculoasă pentru viață. Instanța a apreciat că din procesul verbal de cercetare la fața locului și schema accidentului rutier nu rezultă că mijlocul de transport condus de inculpat staționa în momentul impactului. Din probe rezultă că inculpatul a observat biciclistul, a manevrat spre stânga, iar impactul s-a produs pe banda opusă direcției sale de deplasare. La 6 individualizarea pedepsei, instanța a apreciat că executarea efectivă a unei părți din pedeapsă nu este necesară, ținând cont și de conduita neregulamentară a părții vătămate, care a contribuit la crearea situației de pericol. Ea a menținut cuantumul de patru ani de închisoare și anularea dreptului de a conduce, dar a considerat suficientă suspendarea condiționată integrală a executării pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal, pe un termen de probațiune de doi ani. Decizia motivată a fost pronunțată la 19 iunie 2023. d. Recursul

La 19 iulie 2023, condamnatul Grigori Lionti a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Recurentul a reiterat argumentele invocate în apel (para. 19). El a susținut că instanțele nu au motivat suficient soluția de condamnare și au reiterat poziția acuzării, fără a analiza în ansamblu probele administrate. Recurentul susține că situația de pericol a fost creată de biciclist, care se afla în stare de ebrietate, nu avea echipament corespunzător, nu avea lumină proprie și se deplasa neregulamentar pe traseu. El a invocat lipsa unor probe care să demonstreze că a încălcat Regulamentul circulației rutiere și susține că instanțele au încălcat principiile contradictorialității, egalității armelor și prezumției nevinovăției. e. Modul de executare a pedepsei

La 16 mai 2024, Judecătoria Cahul, sediul Central, a anulat condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și a dispus executarea pedepsei de patru ani de închisoare. Instanța a reținut că Grigori Lionti nu s-a prezentat cu regularitate la biroul de probațiune, nu a acoperit prejudiciul cauzat, a comis mai multe contravenții și a început a consuma alcool. La 09 septembrie 2024, Curtea de Apel Cahul a menținut această încheiere. Potrivit informațiilor ANP, de la 19 noiembrie 2024 Grigori Leonti execută pedeapsa stabilită.

La 07 august 2023 și 24 iunie 2026, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. Scrisoarea cu aviz de recepție expediată părții vătămate Viorel Postu nu a fost recepționată și a fost restituită cu mențiunea „plecat”. La 24 iunie 2026, avocata părții vătămate, Galina Reșulschi, a recepționat solicitarea de depunere a referinței prin poșta electronică, însă nu a depus referință. La 06 iulie 2026, procurorul Sergiu Crijanovschi a depus referință și a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Dacă argumentele invocate în recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului, în motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiție poate invoca argumente suplimentare, pentru a ușura înțelegerea hotărârii sale și a contribui la rolul său principal - asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție. Atunci când admite recursul, Curtea Supremă de Justiție de asemenea poate să nu fie de acord cu încadrarea juridică sugerată de recurent, atât în ceea ce privește temeiul de recurs (decizia nr. 1ra-1220/2023, § 58), cât și în ceea ce privește alte aspecte de procedură sau de drept material. Recursul a fost declarat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (hotărârile nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). În decizia nr. 1ra-854/2022, § 114, Curtea a indicat situațiile în care poate fi reținută eroarea judiciară de la pct. 8) Cod de procedură penală. Recurentul contestă soluția de condamnare. El invocă conduita părții vătămate și mai susține că lipsesc probe care ar demonstra încălcarea de către el a Regulamentului circulației rutiere. Încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere reprezintă un semn calificativ obligatoriu al laturii obiective a componenței de infracțiune stabilite de art. 264 alin. (3) Cod penal. Instanța de fond (para. 17) și de apel (para. 22) au reținut că partea vătămată a condus bicicleta în stare de ebrietate deplasîndu-se haotic în preajma axei ce separă benzile de circulație a drumului (pe mijlocul drumului). Ele au apreciat că în asemenea condiții șoferul a încălcat obligațiile ce-i reveneau conform art. 45 din Regulamentul circulației rutiere deoarece nu a frînat imediat pentru a opri camionul, dar a ieșit la depășire. Având în vedere argumentele invocate de recurent, dar și circumstanțele faptice constate de instanțele ierarhic inferioare, recursul va fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Componența de infracțiune prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal este una materială. Pentru calificarea faptei în baza acestei norme trebuie să existe o încălcare a regulilor de securitate a circulaţiei rutiere, urmările prejudiciabile stabilite de lege, o legătură de cauzalitate directă între încălcare și rezultat, precum și mijlocul de comitere a infracțiunii. Stabilirea legăturii cauzale 9 dintre încălcarea regulii de circulație rutieră și rezultatul prejudiciabil poate fi dificilă atunci cînd încălcări ale regulilor de circulație au fost admise de mai mult de un participant la trafic, au fost determinate de careva factori exogeni sau cînd acțiunea făptuitorului este mediată de faptele altor persoane. În primul rînd, în astfel de cazuri, urmează să se identifice cu exactitate regula de circulație încălcată. În al doilea rînd, trebuie să se stabilească dacă, în timp, încălcarea a precedat producerea rezultatului și nu a succedat-o. La fel urmează să se stabilească că urmările prejudiciabile au survenit anume din cauza încălcării de către făptuitor a regulilor de securitate. Atunci cînd urmările prejudiciabile s-ar fi produs oricum, indiferent dacă autorul respecta sau nu regulile de securitate a circulației, legătura cauzală nu există. În asemenea ipoteză, cauza nu rezidă în fapta inculpatului ci în alți factori. În accidentele rutiere, o încălcare a regulilor circulației rutiere admisă de victimă întrerupe dezvoltarea unui lanț de cauzalitate și devine punctul inițial al unui nou lanț de cauzalitate (decizia nr. 1ra-590/2023, § 44). La calificarea unei infracțiuni în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal elucidarea aspectelor enunțate este imperios necesară. Prin urmare, identificarea încălcării, a momentului în timp al survenirii ei, precum și stabilirea lanțului de cauzalitate, inclusiv impactul factorilor străini acuzatului asupra conduitei lui, dar și a rezultatului prejudiciabil constituie o obligație a instanței.

Pct. 10 și pct. 45 alin. (2) din Regulamentul circulației rutiere nu pot fi interpretate ca un gir din partea legiuitorului, ce permite angajarea răspunderii penale a oricărui conducător auto pentru simplul fapt că a fost implicat într-un accident rutier. În același timp, nu orice implicare a victimei în accident este în măsură să-l absolvească pe șofer de răspundere. Încălcarea regulilor de circulație de către victimă nu este, prin ea însăși, suficientă pentru exonerarea de răspundere penală a conducătorului auto (mutatis mutandis, decizia nr. 1ra-168/2026, § 47. De fiecare dată, elucidarea minuțioasă a semnelor constitutive ale laturii obiective (vezi para. 29) trebuie să facă diferența dintre faptele penal condamnabile și alte evenimente rutiere.

Instanțele (para. 17 și 22) au reținut că Grigori Lionti a încălcat pct. 10 alin. (1) lit. b) și pct. 45 din Regulamentul circulației rutiere deoarece observând biciclistul care se deplasa haotic, nu a redus viteza pînă la oprire, însă a trecut pe banda destinată sensului opus, unde și s-a produs impactul. Ele au apreciat că deplasarea haotică a părții vătămate nu exclude culpa inculpatului și nu interferează cu lanțul de cauzalitate.

În cauză, nu se contestă că Grigori Lionti conducea camionul, iar Viorel Postu bicicleta. Instanțele au constatat că înainte de tamponare, Viorel Postu fiind în stare de ebrietate, a condus bicicleta haotic prin mijlocul drumului și cel puțin o dată s-a deplasat spre banda pe care circula autocamionul. Nici partea vătămată și nici acuzatorul nu a contestat aceste circumstanțe faptice. Este constatat că bicicleta condusă de Viorel Postu a fost tamponată cu partea dreaptă a camionului, iar impactul a avut loc la mijlocul drumului. În urma impactului, biciclistul Viorel Postu a suferit vătămări corporale grave. Aceste circumstanțe 10 sunt relevate de schița accidentului rutier, procesul-verbal de cercetare la fața locului dar și de declarațiile părților și martorului.

Atît Grigori Lionti cît și Viorel Postu erau participanți la trafic (pct. 7 din Regulament). Fiecare din ei era obligat să respecte regulile RCR și putea conta că și ceilalți participanți vor respecta aceste reguli (art. 3 și 4 din Regulament). Potrivit pct. 109.1 din Regulamentul circulației rutiere în calitate de conducător al bicicletei, Viorel Postu trebuia să mențină în timpul deplasării pe drumul public, un interval nu mai mare de un metru, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului. El trebuia să exploateze o bicicletă dotată cu catadioptri în faţă de culoare albă (sau far), pe lateral − portocalie, în spate − roşie și să fie îmbrăcat în vestă de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizantă. Conducerea în stare de ebrietate de către Postu a bicicletei era interzisă de pct. 109.4 lit. h) din RCR. În calitate de conducător al autocamionului, conform pct. 10.1 din Regulament Grigori Lionti trebuia, printre altele să conducă, fiind apt din punct de vedere psihofiziologic şi medical și să posede dexteritatea necesară conducerii în siguranţă a vehiculului. El mai trebuia să conducă cu respectarea limitei de viteză stabilită și să ţină seama de: a) starea psihofiziologică ce-i poate influenţa atenţia şi reacţia, b) dexteritatea în conducere ce-i permite să prevadă situaţiile periculoase, c) starea tehnică a vehiculului şi particularităţile încărcăturii și d) situaţia rutieră. El mai era obligat ca în cazul apariției în limita vizibilităţii a obstacolelor pe care le observă să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranţa traficului.

Este cert stabilit că Viorel Postu, fiind în stare de ebrietate, a condus bicicleta haotic prin mijlocul drumului și cel puțin o dată s-a deplasat spre banda pe care circula autocamionul (vezi para. 17, 22 și 32). Însuși Postu a recunoscut că era la mijlocul carosabilului atunci cînd a observat farurile camionului și fiind orbit de lumină, s-a deplasat spre banda pe care circula automobilul. Postu a admis că se deplasa haotic din cauza stării de ebrietate (vezi para. 10). O asemenea manieră de conducere a bicicletei, reprezintă o încălcare a cel puțin două, din regulile imperative stabilite de pct. 109.1 din RCR (păstrarea unui interval nu mai mare de un metru, în raport cu marginea din dreapta a carosabilului și interdicția de a conduce bicicleta în stare de ebrietate). Deși au reținut maniera de conducere a bicicletei de către Postu, instanțele nu au analizat dacă aceasta a avut impact asupra conduitei celuilalt participant la trafic și dacă aceasta a fost în măsură să inițieze un lanț de cauzalitate care să genereze rezultatul prejudiciabil sub formă de impact (vezi para. 29).

Instanța de apel a menționat că posibilitatea tehnică de evitare a accidentului trebuie apreciată în funcție de situația rutieră concretă și de momentul în care conducătorul poate obiectiv să perceapă pericolul. Totuși, ea nu a stabilit care a fost, în cauza dată, acest moment. Ea s-a limitat să constate că Grigori Lionti a observat biciclistul și că ulterior a trecut pe sensul opus fără a evalua maniera în care conduita victimei a influențat lanțul de cauzalitate. Instanța nu a verificat dacă frânarea și manevrarea spre stânga au fost acțiuni 11 primare sau au fost orientate spre evitarea impactului și dacă modificarea frecventă a traiectoriei deplasării biciclistului a influențat apariția rezultatului prejudiciabil. Asemenea omisiuni reprezintă erori de calificare care poate influența soluția.

Grigori Lionti conducea camionul MAN și o remorca de model necunoscut. Masa totală a acestui ansamblu de vehicule era de 15.315 kg (vezi para. 13). Un simplu calcul matematic relevă că un vehicul cu o asemenea masă, care se deplasează cu 70 km/h, din momentul acționării frînelor și pînă la staționarea definitivă, parcurge o distanță de minim 37,81 metri. Această distanță crește cu mult (se dublează practic), dacă se iau în calcul distanțele parcurse în timpul de reacție a șoferului și în timpul de funcționare a sistemului de frînare. Instanțele au reținut că Lionte a schimbat banda de deplasare la o distanță de 20-30 de metri de biciclist (vezi para. 17 și 22). Schița accidentului rutier și planșa fotografică denotă că urmele de frînare încep pe banda de deplasare a autocamionului, intersectează linia mediană a drumului și continuă pe banda opusă. O urmă de frînare are lungimea de 38, iar alta de 30,7 de metri. Raportarea lungimii lor la distanța ipotetică, minim necesară pentru reacția șoferului, acționarea frînelor și oprirea vehiculului denotă că oprirea în siguranță pînă la obstacol era imposibilă. Este de dexteritatea șoferului să aprecieze dacă distanța pe care o are a parcurge pînă la un obstacol este sau nu suficientă pentru a opri în siguranță. Este evident că în speță, șoferul autocamionului a frînat imediat ce a observat biciclistul care se deplasa haotic din mijlocul drumului spre banda sa de circulație. Atunci cînd distanța era de 20 de metri pînă la biciclist, șoferul a virat pe banda de sens opus pentru a evita impactul. Instanțele au calificat această manevră drept o acțiune primară și o încercare de depășire, implicit o încălcare a RCR. Această apreciere este greșită. Regulamentul circulației rutiere stabilește că reprezintă o conducere preventivă, comportamentul unui conducător de vehicul care asigură prevenirea accidentelor în traficul rutier prin neadmiterea situațiilor periculoase în timpul conducerii vehiculului, precum și prin anticiparea și evitarea situațiilor periculoase ce pot fi provocate de ceilalți participanți la trafic (pct. 7 din Regulament). Prin urmare, manevra de virare a camionului pe banda opusă nu a constituit o încălcare a RCR ci o punere în aplicare a obligațiilor ce-i reveneau lui Leonte conform pct. 10 și 45 din RCR, în condițiile în care distanța de oprire în siguranță era insuficientă pentru evitarea impactului.

Faptele constatate de instanțele inferioare și raționamentele specificate la paragraful precedent denotă că schimbarea benzii de deplasare de către Grigori Lionti nu a reprezentat o acțiune singulară. Ea a fost determinată de maniera de conducere a bicicletei adoptată de Viorel Postu. Acțiunea lui Grigore Lionte nu a fost una primară, dar a succedat deplasarea haotică a lui Postu cu bicicleta prin mijlocul drumului spre banda de deplasare a camionului. Impactul s-a produs nu din cauza schimbării benzii de circulație a camionului ci din cauza încălcării de către Viorel Postu a celor două reguli ce-i reveneau conform pct. 109.1 și 109.4 12 lit. h) din Regulament. Deplasarea haotică a biciclistului prin mijlocul drumului spre banda pe care circula camionul a reprezentat incidentul care a declanșat lanțul de cauzalitate, care în final a dus la rezultatul prejudiciabil (impact). Înainte de apariția factorului exogen (conduita lui Viorel Postu), Grigori Lionti nu a încălcat careva reguli de securitate a circulației rutiere, sau de exploatare a mijlocului de transport. Din motivele enunțate, el nu poate fi făcut penal responsabil de omisiunea de a preîntâmpina sau evita consecințele situației de accident provocată de victimă, mai ales în condițiile în care el a pus în aplicare toate posibilitățile de care dispunea în acel moment pentru a evita impactul. Prin urmare, la caz faptele lui Lionte nu conțin o încălcare a Regulamentului și nu au o legătură de cauzalitate cu rezultatul prejudiciabil exprimat prin tamponarea lui Viorel Postu. Lipsa acestor semne exclud posibilitatea reținerii laturii obiective a infracțiunii stabilite de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. Prin urmare, Grigori Lionti urmează a fi achitat pe marginea acuzației aduse în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală.

Informațiile specificate la para. 24 relevă că Grigore Lionti se află în custodia statului în vederea executării pedepsei privative de libertate aplicate acestuia. Deoarece sentința și decizia urmează a fi casate în partea condamnării acestuia, Grigore Lionte urmează a fi liberat imediat din detenție, dacă privarea de libertate a acestuia nu este determinată și de alte acte de dispoziție.

Având în vedere că Grigori Lionti este achitat deoarece nu sunt întrunite elementele infracțiunii, în temeiul art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, completul nu se pronunță asupra temeiniciei acțiunii civile. 26. Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Grigori Lionti și, a. casează decizia Curţii de Apel Cahul din 29 martie 2023 și sentința judecătoriei Cahul (sediul Central) din 14 iulie 2022, în partea condamnării lui Grigore Lionte în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și admiterii acțiunii civile. c. rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care Grigori Lionti se achită de învinuirea în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii; d. nu se pronunță asupra acțiunii civile; e. Grigore Lionte se consideră reabilitat pe marginea acuzației de comitere a infracțiunii stabilite de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și urmează a fi liberat imediat din detenție, dacă nu există alte temeiuri de privare a acestuia de libertate. 13 f. Celelalte dispoziții ale sentinței se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 14