1ra-590/2023 — Art. 264 alin. 3 lit. a CP

Igor Gliga a fost apărat de avocatul Marin Popa.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedura generală. Igor Gliga a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. În temeiul art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod procedură penală, instanța nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile.

Instanța de apel a admis apelurile procurorului și părților vătămate, a casat sentinţa şi a pronunţat o nouă hotărâre. Igor Gliga a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat la patru ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis și privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de trei ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de doi ani. Instanța a dispus încasarea de la Igor Gliga în beneficiul lui Vitalie Danul a sumei de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 5.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, precum și a câte 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Dmitrii Petrov și Ion Caragacean.

La 12 și 16 ianuarie 2023, au fost declarate recursuri: de către avocatul Marin Popa, în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum și de părțile vătămate Vitalie Danul, Dmitrii Petrov și Ion Caragacean, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală.

Urmărirea penală a fost pornită la 20 noiembrie 2017 și s-a terminat la 02 aprilie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 aprilie 2018 - 27 decembrie 2019. Instanța de apel a judecat cauza în perioadele 18 februarie 2020 1 - 07 noiembrie 2023. La 14 aprilie 2020, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Igor Gliga a fost învinuit că, la 13 noiembrie 2017, în jurul orei 21:30, conducând autocamionul „MAN” cu semiremorcă „Lagendorf”, la ieșirea de pe teritoriul stației PECO „Avante” din or. Sîngera, nu a manifestat prudența necesară și nu a cedat trecerea unui automobil „Škoda Fabia” care circula pe drumul cu prioritate, încălcând Regulamentul circulației rutiere. În urma impactului, conducătorul automobilului, Vitalie Danul, și pasagerul, Ion Caragacean, au suferit vătămări corporale medii, Dmitrii Petrov – vătămări corporale grave, iar Vitalii Boubătrîn – vătămări corporale ușoare. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza în art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. b. Probatoriul acuzării

Partea vătămată Vitalie Danul, a declarat că, la 13 noiembrie 2017, în timp ce conducea regulamentar automobilul „Škoda Fabia” aparținând IP Bender, în condiții de noapte, ceață și carosabil umed, a observat la aproximativ 30-40 m. un camion ieșit de la stația PECO „Avante”, poziționat pe carosabil și blocând traseul. Deși a inițiat frânarea pentru a evita impactul, automobilul său a tamponat roțile din spate ale semiremorcii, fiind avariat frontal. Partea vătămată a menționat că circula cu circa 50–60 km/h, cu farurile aprinse la fază scurtă. Ea nu este de acord cu schița accidentului și a susținut că vehiculele au fost deplasate după impact, precizând totodată că are pretenții materiale față de inculpat.

Partea vătămată Ion Caragacean a declarat că, la 13 noiembrie 2017, deplasându-se ca pasager în automobilul condus de Vitalie Danul, a fost avertizat despre iminenta coliziune cu un camion poziționat perpendicular pe carosabil, cu semiremorca pe sensul lor de deplasare. Impactul s-a produs în roata stângă a semiremorcii, după care și-a pierdut cunoștința și a suferit leziuni grave, fiind internat și ulterior tratat ambulatoriu. El a menționat că accidentul s-a produs pe partea dreaptă a carosabilului, în condiții de noapte, ceață și iluminare redusă, fără a observa manevrele camionului, și a declarat că susține acțiunea civilă, solicitând repararea prejudiciului moral de 200.000 de lei.

Partea vătămată Dmitri Petrov a declarat că, la 13 noiembrie 2017, aproximativ ora 21:30 deplasându-se ca pasager în automobilul de serviciu pe traseul Chișinău - Anenii Noi, a observat cum un camion a ieșit de pe teritoriul stației PECO „Avante” efectuând o manevră spre stânga fără a ceda trecerea. Vitalie Danul a frânat pentru a evita impactul, însă coliziunea s-a produs în roțile din spate ale semiremorcii. După impact, el și-a pierdut cunoștința și a fost transportat la spital. El a menționat că accidentul s-a produs în condiții de carosabil umed, ceață și vizibilitate redusă. 2

Partea vătămată Vitalii Boubătrîn a declarat că, la 13-14 noiembrie 2017, fiind transportat în calitate de persoană reținută cu automobilul de serviciu pe traseul Chișinău - Anenii Noi, se afla pe bancheta din spate. Din cauza traumatismului suferit la cap, nu își amintește toate circumstanțele accidentului, menționând că automobilul se deplasa cu aproximativ 50-60 km/h, în condiții de ceață, iar înainte de impact conducătorul auto a avertizat pasagerii să se țină. El a observat camionul la o distanță de circa 20 m, cu semnalizatorul de virare conectat, după care și-a pierdut cunoștința în urma impactului. El a solicitat repararea prejudiciului în sumă de 10.000 de lei.

Martorul Alexandru Parfeni a declarat că, în toamna anului 2017, s-a deplasat la locul accidentului rutier din or. Sîngera, în apropierea stației PECO „Avante”, unde a participat la cercetarea la fața locului. El a confirmat că automobilul „Škoda Fabia” era avariat frontal pe banda sa de deplasare, iar autocamionul cu semiremorcă se afla parțial pe banda acestuia, impactul producându-se în zona roților semiremorcii. Autocamionul nu reușise să treacă complet pe banda sa de deplasare, iar pe banda automobilului „Škoda” nu exista spațiu pentru evitarea coliziunii. Schița și tabelul fotografic corespund situației reale, autocamionul fiind ulterior deplasat după efectuarea măsurătorilor.

Martorul Iurie Țușca a declarat că, la 13 noiembrie 2017, a ajuns la locul accidentului rutier din apropierea stației PECO „Avante” din or. Sîngera, unde a constatat că automobilul „Škoda Fabia” era grav avariat frontal, iar autocamionul „MAN” avea semiremorca poziționată aproape perpendicular pe carosabil, parțial pe banda de deplasare a Skodei, sugerând că ar fi ieșit de pe teritoriul stației PECO. El a observat urme de frânare ale automobilului pe circa 15 m, în condiții de carosabil alunecos și iluminare asigurată de stația PECO. Impactul s-a produs în roata stângă a semiremorcii, pe banda de deplasare a automobilului „Škoda”, iar la ieșirea din stația PECO era instalat indicatorul de cedare a trecerii.

Conform certificatului de înmatriculare din 10 august 2012, proprietar al autovehiculului Škoda Fabia era „Euroasig Grup” SRL. În raportul de inspecție tehnică periodică a vehiculului din 24 februarie 2017 (f.d. 44, vol. I), precum și în polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto din 08 noiembrie 2016 (f.d. 46, vol. I), în calitate de proprietar este indicat Inspectoratul de Poliție Bender. Potrivit extrasului din ordinul nr. 39 din 17 iulie 2014, emis de șeful Inspectoratului de Poliție Bender, Ivan Cebotaru, dreptul de a conduce autovehiculul Škoda Fabia îl aveau Iuri Zatic, Eugeniu Caraman și Vitalie Danul (f.d. 45, vol. I).

Conform procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 13 noiembrie 2017, precum și schemei accidentului rutier cu tabelul fotografic anexat, s-a stabilit că accidentul s-a produs la aceeași dată, în mun. Chișinău, or. Sîngera, str. Chișinăului nr. 54. Sectorul de drum pe care s-a produs accidentul are carosabilul uscat, cu lățimea de aproximativ 10 m, fiind destinat circulației în 3 ambele sensuri, cu trei benzi de deplasare. Pe carosabil sunt aplicate marcajele rutiere 1.14.1, 1.17.2, 1.1.1, 1.1.2, 1.6 și 1.13. Carosabilul este delimitat atât pe partea dreaptă, cât și pe partea stângă de bordură și acostament. Circulația rutieră pe sectorul respectiv este nedirijată. Locul producerii accidentului se află în zona de acțiune a indicatoarelor rutiere 5.50.1, 5.50.2, 3.27, 2.23 și 5.49. La momentul efectuării cercetării, locul accidentului era iluminat artificial de la stația PECO amplasată în apropiere. Potrivit schiței accidentului rutier, anexată la procesul-verbal de cercetare a locului accidentului, pe carosabil nu au fost identificate urme de anvelope, însă au fost constatate pe carosabil urme de frânare ale automobilului de model Škoda Fabia, cu lungimea de aproximativ 48 m. Acestea reprezintă urme lungi și continue, lăsate de roțile din față ale automobilului. Din analiza urmelor s-a stabilit direcția de deplasare a mijloacelor de transport implicate, respectiv automobilul Škoda Fabia se deplasa din direcția mun. Chișinău, iar autocamionul MAN din direcția benzinăriei „Avante”. În urma impactului, automobilul Škoda Fabia a suferit deteriorări exterioare. Autocamionul MAN și remorca acestuia nu prezentau deteriorări vizibile. Totodată, la roata nr. 3 din partea laterală stângă a autocamionului MAN au fost depistate fragmente de caroserie de culoare roșie provenite de la automobilul Škoda Fabia (f.d. 10-24, vol. I).

Potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală din 27 decembrie 2017, partea vătămată Vitalie Danul a suferit traumatisme toracice și cranio-cerebrale, multiple fracturi și contuzie pulmonară, vătămările fiind calificate ca medii, cu dereglare de sănătate de lungă durată. Partea vătămată Ion Caragacean a suferit traumă cranio-cerebrală, fracturi vertebrale și ale humerusului, vătămările fiind calificate ca medii, cu dereglare de sănătate de lungă durată. Partea vătămată Dmitri Petrov a suferit fracturi cominutive ale femurului și olecranului, traumă cranio-cerebrală și excoriații, vătămările prezentând pericol pentru viață și fiind calificate ca grave. Partea vătămată Vitalii Boubătrîn a suferit traumă cranio-cerebrală, fractura oaselor nazale și leziuni ale mucoasei bucale, vătămările fiind calificate ca ușoare, cu dereglare de sănătate de scurtă durată. c. Probatoriul apărării

La 19 aprilie 2019, la demersul părții apărării, instanța a dispus efectuarea unei expertize autotehnice (f.d. 222-225, vol. I). Potrivit Raportului de expertiză judiciară din 17 iunie 2019: i) distanţa necesară pentru oprire în siguranţă a automobilului de model Škoda Fabia, în condiţiile comiterii accidentului rutier, pentru viteza regulamentară de 50 km/h cu încărcătura 4 persoane este de 33 metri; ii) potrivit urmei de frânare cu lungimea de 48 metri, lăsate de roţile punţii din faţă a automobilului de model Škoda Fabia pe partea carosabilă a drumului asfaltată, uscată, orizontală, corespunde viteza pînă la frânare 93 km/h. Luând în consideraţie pierderile energiei cinetice la deformarea caroseriei automobilului de model Škoda Fabia şi amortizarea pneului spate a automobilului de model MAN-18413, viteza lui reală depășea viteza calculată de 93 km/h; iii) în cazul în 4 care conducătorul automobilului de model Škoda, Vitalie Danul în momentul formării urmei de frânare pe carosabil avea să folosească frânarea de la viteza permisă de circulaţie, 50 de km/h, el dispunea de posibilitatea tehnică de evitare a tamponării automobilului MAN (f.d. 228-231, vol. I).

Inculpatul Igor Gliga a declarat că, la 13 noiembrie 2017, după alimentarea autocamionului de model MAN cu semiremorcă la stația PECO „Avante”, a ieșit pe traseu cu intenția de a vira la stânga spre mun. Chișinău. El s-a oprit la indicatorul „Cedează trecerea” și a observat automobilele care se apropiau din stânga la o distanță de aproximativ 200 de metri, apreciind că dispune de timp suficient pentru efectuarea manevrei. El a inițiat manevra de pătrundere pe carosabil cu viteză redusă, de circa 5 km/h. În timpul efectuării manevrei, el a auzit frânarea automobilului de model Škoda, care ulterior s-a tamponat în partea stângă a semiremorcii, în zona primei roți. După impact, autocamionul s-ar fi deplasat aproximativ un metru, iar inculpatul a acordat ajutor persoanelor vătămate și a anunțat organele de poliție. Impactul s-a produs pe banda de deplasare a automobilului Škoda, întrucât semiremorca nu reușise încă să elibereze acea bandă. La momentul coliziunii, partea frontală a autocamionului era deja orientată spre mun. Chișinău, însă semiremorca se afla încă pe banda pe care se deplasa automobilul Škoda. Inculpatul a mai declarat că nu cunoaște viteza cu care se deplasa automobilul Škoda și că nu dorește aplicarea actului de amnistie. d. Acțiunile civile

În cadrul procesului penal au fost înaintate trei acțiuni civile. Vitalie Danul a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 200.000 de lei și cheltuielile pentru asistența juridică de 5.000 de lei (f.d. 237-239, vol. I). Dmitrii Petrov a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 300.000 de lei (f.d. 241-243, vol. I), iar Ion Caragacean a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 200.000 de lei (f.d. 244-246, vol. I). e. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 decembrie 2019, Igor Gliga a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu întruneşte elementele infracţiunii. Cheltuielile judiciare în mărime de 1.280 de lei, au fost trecute în contul statului. Instanța nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile, deoarece a fost pronunțată o sentință de achitare. Instanța a reținut că declarațiile părților vătămate, ale martorilor și înscrisurile din dosar, nu demonstrează întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii. Nu s-a confirmat încălcarea de către inculpat a regulilor de securitate a circulației și nici existența legăturii cauzale dintre conduita acestuia și urmările produse. Producerea accidentului rutier a fost determinată de conduita conducătorului automobilului „Škoda”, Vitalie Danul, care se deplasa cu o viteză ce depășea limita admisă, circumstanță ce întrerupe raportul de cauzalitate și exclude răspunderea penală a inculpatului. Concluziile 5 expertizei tehnice, coroborate cu celelalte probe, confirmă lipsa laturii obiective și subiective ale infracțiunii. Declarațiile părților vătămate conțin unele contradicții, iar probele acuzării nu confirmă în mod concludent învinuirea și nu înlătură versiunea apărării. În aceste condiții, în aplicarea principiului prezumției de nevinovăție, orice dubiu rezonabil urmează a fi interpretat în favoarea inculpatului. f. Procedura de apel

La 02 ianuarie și, respectiv, 09 ianuarie 2020, au declarat apel procurorul și părțile vătămate Vitalie Danul, Ion Caragacean și Dmitri Petrov.

Procurorul a susținut că soluţia de achitare a fost întemeiată eronat pe declaraţiile inculpatului, care nu şi-a recunoscut vinovăţia, deşi acestea sunt contrazise de ansamblul probelor administrate, inclusiv de declaraţiile părţilor vătămate. Inculpatul, ieşind de pe un teritoriu adiacent drumului public, avea obligaţia de a ceda trecerea vehiculului care se deplasa regulamentar şi beneficia de prioritate. La momentul iniţierii manevrei, acesta nu dispunea de timpul necesar pentru a elibera banda de circulaţie, circumstanţă ce confirmă existenţa legăturii de cauzalitate directe între acţiunile inculpatului şi producerea accidentului. Argumentul privind culpa părţii vătămate sau posibilitatea evitării impactului nu pot fi reţinute, întrucât situaţia de pericol a fost creată prin încălcarea Regulamentului circulaţiei rutiere de către inculpat.

Părțile vătămate au invocat argumente similare, susținând că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate se confirmă prin declarațiile părților vătămate, ale martorilor și prin probele materiale, între probe neexistând divergențe esențiale. Concluzia instanței de fond privind lipsa componenței de infracțiune este eronată. Inculpatul, ieșind de pe un teritoriu adiacent, avea obligația de a ceda trecerea vehiculului care avea prioritate și să inițieze manevra doar după asigurarea condițiilor de siguranță, iar la momentul începerii acesteia automobilul părților vătămate se afla la aproximativ 48 de metri de locul impactului, distanță insuficientă pentru eliberarea benzii de circulație.

La 07 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile procurorului și părților vătămate, a casat sentința şi a pronunţat o nouă hotărâre. Igor Gliga a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat la patru ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. Potrivit dispozitivului deciziei pronunțate la 07 noiembrie 2022, în privința lui Igor Gliga a fost aplicată pedeapsa complementară anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În dispozitivul deciziei motivate, instanța a aplicat pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de trei ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe un termen de probațiune de doi ani. Instanța a dispus încasarea de la Igor Gliga în beneficiul lui Vitalie Danu, Dmitrii Petrov și Ion Caragacean a câte 10.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și în 6 beneficiul lui Vitalie Danul suma de 5.000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Instanța a constatat că, din declarațiile părților vătămate, ale martorilor, planșele fotografice și circumstanțele stabilite la cercetarea locului accidentului, rezultă că inculpatul nu a respectat cerințele pct. 39 și pct. 45 alin. (1) și (2) din Regulamentul circulației rutiere, potrivit cărora conducătorul vehiculului trebuie să manifeste prudență sporită, să se asigure că manevra efectuată nu creează obstacole altor participanți la trafic și să reducă viteza ori să oprească în cazul apariției unor obstacole în limita vizibilității. Ieșind de pe teritoriul stației PECO și efectuând manevra de cotire la stânga pe drumul principal, el nu a cedat trecerea vehiculului care circula pe drumul cu prioritate și nu s-a asigurat că manevra poate fi executată în siguranță. Semiremorca autocamionului a rămas parțial pe banda de deplasare a automobilului Škoda Fabia, ceea ce a determinat producerea coliziunii. Instanța a apreciat că declarațiile inculpatului constituie o versiune de apărare și sunt infirmate de probele obiective, iar susținerea instanței de fond privind culpa exclusivă a conducătorului automobilului „Škoda Fabia” nu este confirmată de materialul probator. Instanța nu s-a referit în genere la raportul de expertiză autotehnică din 17 iunie 2019 (vezi para. 17).

La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea faptei, caracterul imprudent al acesteia, persoana inculpatului și lipsa antecedentelor penale. Deși a apreciat că fapta justifică aplicarea pedepsei de patru ani de închisoare cu privarea de dreptul de a conduce vehicule timp de trei ani, instanța a considerat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia, motiv pentru care a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de doi ani.

Cu referire la latura civilă, instanța a constatat că părțile vătămate au suferit prejudicii morale în urma accidentului rutier. Sumele solicitate (200.000 - 300.000 de lei) au fost considerate exagerate și, aplicând criteriul echității și proporționalității, instanța a dispus acordarea a câte 10.000 de lei pentru fiecare parte vătămată cu titlu de prejudiciu moral, precum și 5.000 de lei cheltuieli de asistență juridică în beneficiul lui Vitalie Danu. Decizia motivată a fost pronunțată la 20 decembrie 2022. g. Procedura de recurs

La 12 ianuarie 2023, avocatul Marin Popa, în numele inculpatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței. Potrivit recursului, există neconcordanță dintre dispozitivul pronunțat și dispozitivul deciziei motivate în partea pedepsei complimentare stabilite. Potrivit dispozitivului pronunțat la 07 noiembrie 2022 s-ar fi dispus anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport, iar în dispozitivul deciziei motivate pronunțată la 20 decembrie 2022 s-a indicat pedeapsa complementară de trei ani de privare a dreptului de a conduce 7 mijloacele de transport, fără a fi emisă o încheiere de corectare a erorii materiale. De asemenea, instanța de apel a indicat eronat data pronunțării hotărârii motivate. Instanța a apreciat unilateral probele acuzării și a ignorat probele apărării, în special raportul de expertiză autotehnică din 17 iunie 2019. Acest raport demonstrează că accidentul s-a produs ca urmare a depășirii vitezei legale de către conducătorul automobilului „Škoda”, iar dacă acesta ar fi circulat cu viteza de 50 de km/h, impactul putea fi evitat. Urmele de frânare și deformările vehiculelor, indică o viteză semnificativ mai mare decât limita legală. Instanța de apel nu a analizat eventualele încălcări ale Regulamentului circulației rutiere de către conducătorul automobilului „Škoda” și nici nu a examinat dacă conduita acestuia se află în legătură cauzală cu producerea accidentului, aspect care ar putea exclude sau cel puțin diminua răspunderea inculpatului.

La 16 ianuarie 2023, părțile vătămate Vitalie Danul, Dmitrii Petrov și Ion Caragacean au declarat recursuri identice după conținut, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. Ei au solicitat casarea deciziei instanței de apel în partea individualizării pedepsei și a soluționării acțiunii civile. Ei au susținut că pedeapsa aplicată este nejustificat de blândă, întrucât suspendarea executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal nu corespunde gravității consecințelor produse și nu realizează scopurile pedepsei. Lipsa antecedentelor penale și caracterizarea pozitivă a inculpatului nu justifică aplicarea unei asemenea măsuri, cu atât mai mult cu cât acesta nu a recunoscut vinovăția, nu a reparat prejudiciul și nu a manifestat o atitudine responsabilă față de părțile vătămate. Ei au contestat și cuantumul despăgubirilor morale acordate, susținând că suma stabilită de instanța de apel este disproporționat de mică în raport cu gravitatea leziunilor, durata tratamentului și suferințele fizice și psihice suportate. Instanța nu a aplicat corespunzător criteriile legale privind determinarea prejudiciului moral, motiv pentru care s-a solicitat admiterea integrală a acțiunilor civile și încasarea sumelor solicitate.

La 14 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 17 mai 2023, avocatul Marin Popa a depus referință prin care a solicitat respingerea recursurilor părților vătămate ca inadmisibile și admiterea recursului apărării.

Prevederile relevante din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, sunt următoarele: ,,4. Orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că şi ceilalţi participanţi la trafic execută cerinţele acestuia. [...] 39. 1) Înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcţiei de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranţă şi nu va crea obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic. 2) În cazul în care vehiculul iese de pe un teritoriu adiacent drumului, conducătorul trebuie: a) să se informeze prin intermediul mijloacelor de semnalizare rutieră şi să circule doar în direcţia permisă de deplasare pe drumul respectiv; b) să cedeze trecerea pietonilor şi vehiculelor care circulă pe acest drum. 3) În cazul în care conducătorul are intenţia de a preselecta banda, el trebuie să cedeze trecerea vehiculelor care circulă în aceeaşi direcţie pe această bandă. La preselectarea concomitentă, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea vehiculului care circulă în aceeaşi direcţie şi se află pe banda din dreapta. 4) În localităţi conducătorii de vehicule sînt obligaţi să cedeze trecerea vehiculelor de rută, în cazul în care acestea încep deplasarea de la staţia semnalizată. Totodată, conducătorii vehiculelor de rută pot începe deplasarea, asigurîndu-se că li se cedează trecerea. Ei nu sînt scutiţi de obligaţia de a lua toate măsurile de precauţie pentru a evita accidentul în traficul rutier. 5) În afara intersecțiilor, în cazul în care liniile de tramvai intersectează partea carosabilă, tramvaiul are prioritate în raport cu alte vehicule, cu excepția cazurilor ieșirii acestuia din depou. 45. 1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ţinînd permanent seama de următorii factori: 9 a) starea psihofiziologică ce influenţează atenţia şi reacţia; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situaţiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului şi particularităţile încărcăturii; d) situaţia rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apare un obstacol care poate fi observat de conducător, acesta, fără a pune în pericol siguranța traficului, poate ocoli obstacolul, iar dacă nu este posibil – trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească vehiculul.”

Articolul 264 alin. (3), lit. a) Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii, prevedea următoarele: ,,(1) încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă o vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, … , (3) Acţiunea prevăzută la alin.(1), care a provocat: a) vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății; se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani.”

Articolul 387 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(2) În cazul cînd se dă o sentinţă de achitare, instanţa: 2) nu se pronunţă asupra acţiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sînt întrunite elementele infracţiunii sau există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, prevăzute în art.35 al Codului penal.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Curtea 10 Supremă de Justiție poate dispune rejudecarea de către instanţa de apel doar „în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanţa de recurs”. Prin urmare, remiterea la rejudecare este excepția, iar înlăturarea de către instanța de recurs a erorii, fără remitere la rejudecare, este regula (mutatis mutandis decizia CSJ nr. 1ra-1737/2022, § 30). Atunci când în calea de atac se examinează exclusiv chestiuni de drept și nu este inversată soluția instanței precedente cu privire la vinovăție, convocarea părților în ședință nu este absolut necesară (vezi hot. CtEDO Seliwiak v. Polonia, 2009, § 54; Sibgatullin v. Rusia, 2009, § 36). Convocarea părților în ședință este totuși necesară atunci când instanța ierarhic superioară are dubii în ceea ce privește aprecierea dată probelor testimoniale în hotărârea contestată (vezi hot. CtEDO Dan v. Moldova nr. (2), 2020, §§ 57-67), sau când personalitatea inculpatului este determinantă la individualizarea pentru prima dată a pedepsei (vezi hot. CtEDO Cani v. Albania, 2012, § 63). Pentru a decide asupra corectitudinii aprecierii înscrisurilor, înregistrărilor sau fotografiilor, convocarea părților în ședință nu este obligatorie.

Recursul avocatului Marin Popa se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Deși se invocă două temeiuri de recurs, recurentul nu a menționat distinct argumentele pentru fiecare temei. El critică soluția de condamnare, în condițiile absenței legăturii de cauzalitate între acțiunea și urmarea prejudiciabilă, modalitatea de apreciere a probelor dată de instanța de apel, inclusiv omisiunea aprecierii probelor apărării, în special a raportului de expertiză autotehnică, indicarea eronată a datei pronunțării deciziei motivate și modificarea pedepsei complementare fără o încheiere distinctă.

Având în vedere motivele invocate, recursul va fi examinat prin prisma temeiurilor prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). Acest temei include cinci situații distincte. Recurentul nu este de acord cu aprecierea probelor dată de instanța de apel și omisiunea aprecierii probelor apărării, în special a raportului de expertiză autotehnică.

Efectuarea expertizei autotehnice a fost dispusă în instanța de fond, la demersul părții apărării (a se vedea para. 17). Raportul de expertiză din 17 iunie 2019 a fost examinat în cadrul cercetării judecătorești și a fost valorificat de instanța de fond la adoptarea sentinței de achitare. Din procesele-verbale ale ședințelor instanței de apel din 18 februarie 2021, 20 mai 2021 și 31 octombrie 2023 rezultă că, instanța de apel a audiat suplimentar părțile vătămate, martorii, inculpatul, și au cercetat probele materiale ale acuzării. Raportul de expertiză autotehnică din 17 iunie 2019 nu a fost nici enumerat printre probele cercetate în ședința instanței de apel. Instanța de apel a schimbat soluția pronunțată de prima instanță, casând sentința de achitare și dispunând condamnarea inculpatului. 11 Omisiunea instanței de apel de a cerceta raportul de expertiză, care era principala probă a apărării, constituie o încălcare a art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală.

Instanța de apel era obligată să se pronunțe asupra probei care a stat la baza sentinței de achitare. O asemenea analiză este necesară pentru a demonstra că schimbarea concluziilor privind situația de fapt se întemeiază pe o evaluare efectivă a probatoriului. Instanța de apel nu a apreciat concluziile raportului de expertiză și nu a explicat dacă acestea sunt neconcludente sau contrazise de alte probe. În lipsa unei asemenea motivări, devine imposibilă verificarea modului în care instanța de apel a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului, ceea ce afectează caracterul complet al motivării deciziei.

Cu referire la temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, avocatul a invocat neîntrunirea elementelor infracțiunii, în condițiile absenței legăturii de cauzalitate între acțiunea și urmarea prejudiciabilă. Instanța de fond, achitându-l pe Gliga Igor, a reținut că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, deoarece accidentul rutier a fost determinat exclusiv de acțiunile părții vătămate, Danul Vitalie. Această concluzie s-a întemeiat pe Raportul de expertiză judiciară din 17 iunie 2019, potrivit căruia automobilul „Škoda Fabia” se deplasa cu aproximativ 93 de km/h, depășind semnificativ limita legală de 50 de km/h pe sectorul respectiv de drum. Expertiza a indicat că, dacă partea vătămată s-ar fi deplasat cu viteza regulamentară, ea ar fi avut posibilitatea tehnică de a evita impactul prin frânare, ceea ce ar fi întrerupt lanțul cauzal al producerii accidentului. Potrivit declarațiilor lui Igor Gliga, el s-a oprit la indicatorul „Cedează trecerea” și a observat automobilele care se apropiau din stânga la o distanță de aproximativ 200 de metri, apreciind că dispune de timp suficient pentru efectuarea manevrei. Inculpatul a declarat că a început virarea la stânga cu viteză redusă și a fost surprins de impact în momentul în care manevra era aproape finalizată. În aceste condiții, instanța de fond a concluzionat că Gliga a acționat cu prudență și că nu putea prevedea viteza excesivă a celuilalt vehicul.

Componența de infracțiune prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal este una materială. Pentru calificarea faptei în baza acestei norme trebuie să existe o legătură de cauzalitate directă între încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei și urmările prejudiciabile. Instanța de fond a aplicat corect teoria „lanțului de cauzalitate”. În accidentele rutiere, încălcarea unei norme de către un participant (viteza excesivă) poate deveni punctul inițial al unui nou lanț de cauzalitate care conduce spre urmări, întrerupând legătura de cauzalitate cu manevra celuilalt participant. Absența legăturii de cauzalitate exclude răspunderea penală.

Instanța de fond a reținut că viteza excesivă a automobilului Škoda Fabia a fost cauza accidentului. Instanța a stabilit că Gliga, atunci când a început manevra, a făcut un calcul bazat pe o situație rutieră previzibilă, contând pe faptul că şi ceilalţi participanţi respectă regulile de circulație. Apariția unui vehicul cu o viteză 12 de peste 93 de km/h într-o zonă de 50 de km/h a creat o situație imprevizibilă care a întrerupt dezvoltarea lanțului de cauzalitate inițiat de manevra de virare. Practic, Gliga nu putea anticipa că un vehicul aflat la o distanță considerabilă va ajunge la el într-un timp atât de scurt din cauza încălcării grave a regulilor de viteză de către celălalt șofer.

Conducătorul automobilului Škoda Fabia a acționat într-un mod atât de neregulamentar, încât a făcut imposibilă anticiparea accidentului de către inculpat care a calculat manevra în condiții de trafic normale, iar această conduită a devenit punctul inițial al unui nou lanț de cauzalitate. Acest argument este susținut de Raportul de expertiză judiciară din 17 iunie 2019, care a stabilit că automobilul Škoda condus de Vitalie Danul avea o viteză de cel puțin 93 de km/h (limita fiind de 50 -70 km/h), viteza reală fiind chiar mai mare având în vedere energia cinetică pierdută prin deformarea caroseriei. Expertiza a concluzionat că, dacă Vitalie Danul s-ar fi deplasat cu viteza regulamentară de 50 km/h, distanța necesară pentru oprirea în siguranță ar fi fost de doar 33 de metri. Urma de frânare lăsată a fost de 48 de metri, iar acest lucru demonstrează că, în ipoteza unei viteze legale, șoferul ar fi reușit să oprească vehiculul cu 15 metri înainte de impact, deci accidentul nu s-ar fi produs. Această concluzie este susținută și de pozele făcute la locul accidentului și anexate la dosar. Remorca camionului condus de Igor Gliga practic finalizase virajul, aflându-se pe banda opusă de circulație celei pe care era automobilul Škoda. Ultimul s-a tamponat în ultima roată a remorcii care se afla pe banda de circulație a automobilului Škoda. Dacă automobilul Škoda ar fi respectat limita de viteză, cei 200 m. ar fi fost parcurși cu 6.7 secunde mai lent, ceea ce cu siguranță permitea finalizarea manevrei începute de Gliga. Igor Gliga prezuma că șoferul automobilului observat de el va respecta viteza de deplasare (art. 4 din Regulamentul Circulației Rutiere). În temeiul acestei prezumții calculul său privind efectuarea manevrei în siguranță era unul adaptat situației rutiere. Accidentul s-a produs din cauza depășirii viteze de către șoferul automobilului Škoda. De asemenea, din poze rezultă că automobilul Škoda nu a încercat să evite remorca prin partea dreaptă, unde era loc suficient pentru a o ocoli chiar și cu virajul nefinalizat al camionului condus de Gliga, în acea porțiune de drum lățimea carosabilului fiind de 10 m., suficient pentru trei benzi de circulație.

Instanța de apel a realizat o confuzie între normele privind adaptarea vitezei prevăzute de pct. 45 din Regulamentul circulației rutiere și normele referitoare la prioritatea de trecere. Pct. 45 reglementează exclusiv obligația conducătorului de a-și ajusta viteza în funcție de situația rutieră pentru a putea reacționa la obstacole, însă această normă a fost aplicată în mod nejustificat unei manevre de virare la stânga executate cu viteză minimă, în contextul ieșirii de pe un teritoriu adiacent. Prin urmare, utilizarea acestei norme pentru a sancționa conduita lui Gliga reprezintă o calificare juridică neconformă situației de fapt. Instanța de apel a reținut și încălcarea pct. 39 din Regulamentul circulației rutiere, motivând-o exclusiv prin producerea impactului, ceea ce constituie un raționament viciat, 13 bazat pe simpla succesiune a faptelor. Instanța a omis că Gliga s-a asigurat înainte de efectuarea manevrei, observând Škoda la o distanță de peste 200 m, distanță care, în condiții de circulație regulamentară, ar fi permis finalizarea manevrei în siguranță. Motivarea instanței a ignorat dreptul lui Igor Gliga de a conta pe respectarea regulilor de către ceilalți participanți la trafic, potrivit pct. 4 din același Regulament.

Instanța de apel nu explică în ce mod pretinsa lipsă de atenție sau starea psihofiziologică a lui Gliga ar fi determinat producerea accidentului, fără a analiza rolul determinant al vitezei excesive a automobilului „Škoda”, care circula cu aproximativ 93 km/h pe o porțiune de drum unde limita de viteză era de 50 km/h.

Completul observă că părțile vătămate au invocat existența ceții și a unui carosabil umed pentru a explica lungimea urmei de frânare. Totuși, procesul-verbal de cercetare la fața locului, semnat de participanți imediat după producerea accidentului, indică că carosabilul era uscat, iar vizibilitatea era normală. Acest document, întocmit la scurt timp după producerea accidentului și în prezența participanților, prezintă o valoare probatorie sporită. Divergența dintre aceste mențiuni și declarațiile ulterioare ale părților vătămate diminuează credibilitatea acestora și susține concluzia instanței de fond potrivit căreia lungimea urmei de frânare a fost determinată în principal de viteza excesivă a vehiculului, și nu de condițiile meteorologice. Starea carosabilului este confirmată și de concluziile expertizei, în special în ceea ce privește posibilitatea opririi vehiculului prin frânare înainte de producerea impactului.

Cele menționate în para. 43-49 exclud vinovăția lui Igor Gliga, în condițiile în care lipsește legătura de cauzalitate directă între acțiunile inculpatului și consecințele survenite. Din motivele menționate, decizia instanței de apel urmează a fi casată în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, și menținută sentința.

Celelalte argumente care vizează motivarea deciziei instanței de apel (indicarea eronată a datei pronunțării deciziei motivate și contradicția dintre pedeapsa complementară stabilită în dispozitivul deciziei și dispozitivul deciziei integrale), invocate prin prisma temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Codul de procedură penală, completul nu consideră necesar să le examineze având în vedere soluția de casare a deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.

Avînd în vedere că decizia instanței de apel este casată și menținută sentința de achitare, decade necesitatea expunerii asupra argumentelor din recursurile părților vătămate. Acestea sunt vădit neîntemeiate, deoarece pleacă de la premisa că Igor Gliga este vinovat de cauza accidentului.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 14 Declară inadmisibile recursurile părților vătămate Vitalie Danul, Dmitrii Petrov și Ion Caragacean; Admite recursul declarat de către avocatul Marin Popa, casează decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2022 și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 decembrie 2019. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 15