- Dosarul nr.
- 1cs-85/2026
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 28 mai 2026
- Părțile
- Dumitru Cepraga
- Pe scurt
- Art. 46-49 CPP
1cs-85/2026 — Art. 172 al. 3 lit. a CP
ÎNCHEIERE
cu privire la cererea de strămutare în cauza penală de învinuire a lui Dumitru Cepraga (Dosarul nr. 1cs-85/2026) Nr. PIGD: 1-26054549-01-1cs-20052026) Cererea de strămutare respinsă; Cererea de strămutare este în esență o cerere de recuzare deghizată, care, în principiu, nu poate constitui temei de strămutare. 28 mai 2026 Textul corespunde originalului Soluționând în lipsa părților cererea de strămutare a cauzei penale de învinuire a lui Dumitru Cepraga, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Preşedinte, Leonid Chirtoacă, Alexandru Negru, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 30 aprilie 2026, pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, a fost înregistrată cauza penală în privința lui Dumitru Cepraga, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 172 alin. (3) lit. a) Cod penal. Cauza a fost repartizată spre examinare judecătorului Igor Negreanu.
La 20 mai 2026, avocatul Serghei Mocanu, în interesele părții vătămate minore, a solicitat strămutarea cauzei de la Judecătoria Orhei, sediul Rezina, la o altă instanță egală în grad. Cererea este întemeiată pe existența unor circumstanțe care, privite cumulativ, pot afecta aparența de imparțialitate a judecătorului Igor Negreanu și încrederea părții vătămate în desfășurarea obiectivă a procesului. Cauza vizează acuzații grave privind pretinse acte sexuale și constrângeri sexuale asupra unui minor, ceea ce impune garanții sporite de neutralitate și protecție procesuală. Partea vătămată invocă că inculpatul Dumitru Cepraga ar fi fost anterior cercetat pentru viol, iar într-o cauză distinctă de trafic de influență s-ar face referire la intervenții pentru obținerea unei măsuri preventive mai favorabile. De asemenea, se susține că inculpatul ar fi continuat să contacteze și să amenințe victima minoră și familia acesteia chiar după aplicarea arestului la domiciliu. Avocatul părții vătămate a cerut înlocuirea arestului la domiciliu cu arest preventiv, invocând încălcarea obligațiilor și riscul influențării participanților la proces. Judecătorul ar fi remis cererea procurorului, fără a se pronunța efectiv asupra ei. Ulterior, cererea de recuzare a judecătorului a fost respinsă, iar cererea de formare a unui complet din trei judecători nu ar fi fost examinată printr-un act motivat. În ansamblu, aceste circumstanțe creează, în opinia solicitantului, o îndoială obiectivă asupra imparțialității cadrului procesual și justifică strămutarea cauzei pentru asigurarea unui proces echitabil, neutru și lipsit de orice aparență rezonabilă de influență.
La 20 mai 2026, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
4. Articolul 39 pct. 5) Cod de procedură penală prevede următoarele: „5) Curtea Supremă de Justiție soluţionează cererile de strămutare.”
În conformitate cu art. 46 Cod de procedură penală: 1 „(1) Curtea Supremă de Justiţie strămută judecarea unei cauze penale de la instanţa competentă la o altă instanţă egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obţine soluţionarea ei obiectivă, rapidă, completă şi se asigură desfăşurarea normală a procesului. (2) Strămutarea cauzei poate fi cerută de preşedintele instanţei de judecată sau de una dintre părţi.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
6. Conform art. 39 pct. 5) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție are competența exclusivă de a examina cererile de strămutare a cauzelor penale, care pot fi formulate de către președintele instanței de judecată sau de una din părți. Instituția strămutării este o excepție de la competența instanțelor judecătorești. Având în vedere importanța respectării competenței stabilite de lege a instanțelor judecătorești pentru buna funcționare a acestora și fortificarea încrederii în sistemul judecătoresc, strămutarea poate fi admisă doar în situații deosebit de convingătoare.
Toate cazurile de incompatibilitate ale judecătorilor la examinarea cauzelor penale sunt menționate exhaustiv în art. 33 Cod de procedură penală. Cererea de abținere se întemeiază pe art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei dacă există circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului.
Argumentele invocate în cererea de strămutare reprezintă de fapt o cerere de recuzare deghizată. Strămutarea nu poate substitui instituția recuzării, iar conform art. 34 alin. (4) Cod de procedură penală, recuzarea anticipată a tuturor judecătorilor dintr-o instanță nu este admisă (încheierile nr. 1cs-540/2024, nr. 1cs- 556/2024, nr. 1cs-539/2024, nr. 1cs-124/2025). Pretinsele nereguli invocate nu reprezintă un motiv suficient pentru a pune la îndoială imparțialitatea tuturor judecătorilor instanței în care se examinează cauza (a se vedea, pentru standardele relevante, încheierea nr. 1cs-615/2024).
Imparțialitatea judecătorului trebuie prezumată până la proba contrarie (a se vedea hot. CEDO Kyprianou v.Cipru [MC], 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO 2 Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58). Această justificare, în cea mai mare parte, se referă la legăturile ierarhice, sau de altă natură, dintre judecător și părți (a se vedea hot. CEDO Micallef v. Malta [MC], 2009, § 97). Având în vedere încrederea pe care instanțele de judecată ar trebui să o inspire publicului, inclusiv persoanelor acuzate, într-o societate democratică, chiar și aparențele au o anumită importanță (a se vedea hot. CEDO Morice v. France [MC], 2015, § 78).
În această cauză, se solicită strămutarea din cauza suspiciunilor privind lipsa de imparțialitate și obiectivitate a judecătorului Igor Negreanu, pe fondul soluționării unor cauze, precum și a examinării altor cauze în care inculpatul sau 2 membrii familiei acestuia au fost implicați. Cererea este în esență o cerere de recuzare, care, în principiu, nu poate constitui temei de strămutare. Strămutarea pentru asemenea motive poate avea loc doar dacă cererea de recuzare a fost admisă și în instanța respectivă nu poate fi constituit un complet care să examineze cauza. În aceasta cauză, recuzarea judecătorului Igor Negreanu a fost respinsă.
Completul reiterează că, conform art. 50 Cod de procedură penală, o altă cerere de strămutare poate fi înaintată doar în baza unor motive care nu au fost și nu au putut fi cunoscute anterior. Dacă o nouă cerere de strămutare nu respectă această cerință, în temeiul art. 50 alin. (3) Cod de procedură penală, ea se anexează la dosar fără a fi expediată Curții Supreme de Justiție pentru examinare.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 46-49 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de strămutare depusă de avocatul Serghei Mocanu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 3