1ra-630/2025 — Art. 152 alin. 1 CP

Arcadii Avdalian s-a născut în anul 1986 în Georgia. El a fost învinuit în baza art. 152 alin. (1) Cod penal (vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății).

Arcadii Avdalian a fost învinuit că, la 18 septembrie 2023, aproximativ la orele 21:00, în timp ce se afla în fața gospodăriei Emiliei Cibotari, situată în r-nul Orhei, în urma unui conflict apărut spontan, intenționat a aplicat violenţă fizică Emiliei Cibotari și Angelei Ignat, manifestată prin aplicarea mai multor lovituri peste diferite părți ale corpului și bruscare. Potrivit rapoartelor de expertiză judiciară, Emilia Cibotari a suferit traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoţie cerebrală, calificate ca vătămare corporală uşoară, iar Angela Ignat, fractură închisă de radius distal bilateral, prin comoţie cerebrală, calificate ca vătămare medie. Fapta a fost încadrată conform art. 152 alin. (1) Cod penal.

În prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central, din 11 noiembrie 2024, Arcadii Avdalian a fost condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la un an de închisoare. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal, instanța a suspendat executarea pedepsei cu închisoarea pentru un termen de probațiune de un an de zile. Instanța a încasat de la Arcadii Avdalian în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 1.024 lei. De la inculpat a fost încasat în beneficiul Emiliei Cibotari prejudiciul material în sumă de 709,62 lei, prejudiciu moral în sumă de 5.000 de lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 1.500 de lei, iar în beneficiul Angelei Ignat prejudiciul material în sumă de 4.048,36 lei, prejudiciul moral de 10.000 de lei și cheltuieli de asistență juridică de 3.000 de lei.

Instanța a constatat că vinovația lui Avdalian a fost probată prin declaraţiile martorilor Alisa Cibotari, Andrei Ignat și a părţilor vătămate Emilia Cibotari și Angela Ignat. Ultimele au indicat direct asupra aplicării violenţei fizice asupra lor de către inculpat. La individualizarea pedepsei, instanța de judecată a reținut că infracțiunea comisă se califică ca mai puțin gravă, inculpatul a acționat cu intenție directă și a conștientizat caracterul ilegal al faptei. Instanța a luat în considerare gravitatea faptei, personalitatea inculpatului și de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante. Instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea 1 condiționată a executării pedepsei.

În ceea ce privește acțiunile civile, instanța a reținut că acestea sunt întemeiate și le-a admis parțial. Prin faptele ilicite inculpatul a cauzat părților vătămate prejudicii certe.

La 18 noiembrie 2024, inculpatul a declarat apel. El a solicitat efectuarea expertizei repetate în privința Angelei Ignat și respingerea acţiunilor civile. El consideră că concluziile primei instanțe sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Expertiza eronat a stabilit leziunile corporale la Angela Ignat, deoarece în seara zilei de 18 septembrie 2023, când a venit ambulanța, medicii nu au depistat careva traumatisme și nu au acordat ajutor medical părților vătămate. Acestea erau în stare de ebrietate. Vătămările corporale la ambele părți vătămate au fost stabilite a doua zi.

La 18 noiembrie 2024 și avocatul Marcel Tetelea în interesele părții vătămate Angela Ignat, a declarat apel. El a solicitat admiterea integrală a acțiunii civile.

În ședința de apel, inculpatul nu a solicitat numirea expertizei. El și-a modificat cerințele din cererea de apel și a solicitat achitarea.

La 21 august 2025, Curtea de Apel Nord a respins apelul inculpatului. Apelul avocatului Marcel Tetelea, în numele părții vătămate Angela Ignat, a fost admis. Instanța a încasat de la inculpat în beneficiul Angelei Ignat prejudiciul moral de 50.000 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică de 6.000 de lei. În rest, ea a menținut sentința. Decizia motivată a fost pronunțată la 21 august 2025.

Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului în faptele incriminate a fost dovedită pe deplin, iar acțiunile acestuia au fost corect calificate corect. Ea a analizat detaliat materialul probator, inclusiv informația despre infracțiuni și contravenții din 18 septembrie 2023 (f.d. 15, vol. I), plângerea din 18 septembrie 2023 depusă de Angela Ignat (f.d. 16, vol. I), plângerea din 19 septembrie 2023, depusă de Emilia Cibotari (f.d. 22, vol. I), rapoartele de expertiză judiciară din 21 septembrie 2023 (f.d. 25-26, 40-41, vol. I), declaraţiile părţilor vătămate Emilia Cibotari și Angela Ignat și a martorilor Alisa Cibotari și Andrei Ignat. Probele cercetate în cumul confirmă vinovăția inculpatului, iar argumentele acestuia nu corespund împrejurărilor stabilite de instanța de fond. Probele cercetate demonstrează că inculpatul a comis faptele ce i se incriminează.

Instanța de a apel a menționat că inculpatul și apărătorul, deși au solicitat încetarea urmăririi penale din motivul lipsei elementelor infracțiunii, nu au contestat la etapa urmăririi penale ordonanța procurorului din 02 ianuarie 2024 (f.d. 124, vol. I).

Instanța de apel, a considerat că prima instanță eronat a apreciat cuantumul prejudiciului moral cauzat Angelei Igna. Raportul de expertiză judiciară din 21 septembrie 2023 (f.d. 40-41, vol. I), confirmă că acesteia, în urma acțiunilor 2 intenționate a inculpatului, i-a fost cauzat prejudiciu moral, manifestat prin suferințe fizice și psihice. Loviturile aplicate peste diferite părți ale corpului, bruscarea, fractura închisă de radius distal bilateral cu deplasarea de fragmente, traumatismul cranio-cerebral manifestat prin comoţie cerebrală, a condiționat dereglarea sănătății mai mult de 21 zile, fiind calificate ca vătămare corporală medie.

La 15 octombrie 2025, Arcadii Avdalian a declarat recurs, fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală. La 30 octombrie 2025, deoarece recursul nu îndeplinea cerințele prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, instanța i-a oferit termen pentru a înlătura neajunsurile.

La 24 noiembrie 2025, condamnatul a depus un nou recurs în care a invocat temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare. Condamnatul consideră că fapta incriminată nu întrunește semnele infracțiunii prevăzute de art. 152 Cod penal. Instanța nu a ținut cont că el a venit acasă la părțile vătămate cu intenții bune. El le-a preîntâmpinat că vine după datorie, era treaz și a discutat cu ele în ogradă. Deoarece a fost împins de cineva, a fost nevoit să reacționeze. El nu a comis infracțiunea imputată intenționat, a fost impus să riposteze agresivității părților vătămate. El nu a cauzat părților vătămate leziuni corporale, nu a lovit-o și nu a împins-o pe Angela Ignat. Instanța de apel nu a adoptat o hotărâre în privința solicitării sale de efectuare a expertizei medico-legale repetate.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 03 octombrie 2023 – 02 ianuarie 2024. Prima instanță a examinat cauza în perioada 05 ianuarie – 11 noiembrie 2024. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 23 decembrie 2024 – 21 august 2025. La 15 octombrie 2025, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit materialelor cauzei, la 21 martie 2013, Arcadii Avdalian a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Botanica de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), 192/1 alin. (2) lit. a), b), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. El a fost condamnat la cinci ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pentru un termen de patru ani (f.d. 81-88 vol.I).

Curtea Supremă de Justiție nu a solicitat prezentarea referinței la recurs.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele 3 invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurentul invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El pretinde că decizia este bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, deoarece instanța de apel nu a dispus efectuarea expertizei medico-legale repetate. Aceste aspecte cad sub incidența temeiurilor de la art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. a. Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

În decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38, Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6). Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra- 1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Recurentul nu explică în ce mod decizia atacată ar fi contrară unei norme imperative și nu explică clar de ce soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. El nu indică vreo normă imperativă încălcată și nu dezvoltă critici privind aprecierea probatoriului de către instanța de apel. Mai mult, recursul nu conține o argumentare clară a erorilor, limitându-se la reproducerea argumentelor deja prezentate în instanța de apel, care au fost analizate în decizia instanței de apel (vezi para. 8-12).

Instanța de apel a constatat că probele administrate în cadrul cauzei penale demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal. Concluzia instanței se bazează pe aprecierea declarațiilor părţilor vătămate Emilia Cibotari, Angela Ignat, a martorilor Alisa Cibotari, Andrei Ignat, precum și pe rapoartele de expertiză judiciară din 21 septembrie 2023.

Aceste aspecte au fost motivate în decizia instanței de apel, iar recurentul 4 nu a indicat concret de ce soluția ar fi irațională.

Partea vătămată Angela Ignat a solicitat despăgubiri morale în mărime de 50.000 de lei. Instanța de apel a apreciat caracterul și gravitatea suferințelor acesteia și a încasat prejudiciul în cuantumul solicitat. Recurentul nu a indicat de ce aceste aprecieri sunt arbitrare sau vădit nerezonabile.

Referitor la cheltuielile judiciare, potrivit interpretării sistemice a art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt de regulă suportate de condamnat. Ele sunt suportate de stat doar în cazul tipurilor de cheltuieli menționate la art. 229 alin. (2), sau în cazul eliberării condamnatului de plata cheltuielilor de către instanța de judecată ca urmare a situației materiale. Recurentul nu a probat existența unei astfel de situații excepționale. Incapacitatea de plată cu greu poate justifica eliberarea unei persoane tinere și apte de muncă de la plata cheltuielilor judiciare (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-1057/2023, § 20).

Referitor la cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 6 000 lei, încasate în beneficiul părții vătămate, instanța a constatat că acestea au fost necesare pentru aportul avocatului ales la soluționarea cauzei și examinarea acțiunii civile. Prin urmare, recursul în această parte este vădit neîntemeiat. b. Art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

Condamnatul susține că instanța de apel nu a adoptat o hotărâre în privința solicitării sale de a se efectua o expertiză medico-legale repetată. Acest argument va fi examinat de instanța de recurs în baza art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Instanța de apel nu s-a pronunțat privind solicitarea din cererea de apel de efectuare a expertizei repetate deoarece în ședință inculpatul și-a modificat cerințele și a solicitat achitarea. Potrivit art. 144 alin. (11) Cod de procedură penală, cererea de solicitare a efectuării expertizei judiciare se formulează în scris, cu indicarea faptelor şi împrejurărilor supuse constatării, a obiectelor și materialelor care trebuie investigate de expert. Potrivit materialelor cauzei, inculpatul în cererea de apel a solicitat efectuarea expertizei repetate, iar în ședința de judecată a solicitat să fie achitat (f.d.15-16, vol.II). Procesul-verbal al ședinței de judecată din 10 iunie 2025 confirmă că partea apărării nu a solicitat numirea expertizei repetate și nu a înaintat vreo cerere scrisă. În apel inculpatul și avocatul său nu au explicat instanței în ce constau neclaritățile sau contradicțiile în concluziile expertului care a efectuat rapoartele de expertiză judiciară din 21 septembrie 2023. Ei nu au solicitat audierea expertului pentru a înlătura îndoielile în privința veridicității concluziilor din expertiză. Astfel, concluzia instanței de apel în privința solicitării unei expertize judiciare repetată, nu este vădit nerezonabilă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, 5 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatului Arcadii Avdalian împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 21 august 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 6