1ra-75/2026 — Art. 42 ali. 5; 171 alin. 2 lit. d CP

Dumitru Gogu s-a născut în anul 2005 în r-nul Criuleni. El a fost învinuit în temeiul art. 42 alin. (5), 171 alin. (2) lit. d) Cod penal (viol).

Dumitru Gogu a fost apărat de avocatul Oxana Eșanu.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Aceasta i-a găsit vinovați pe inculpați de comiterea infracțiunii incriminate și i-a condamnat la opt ani de închisoare. Instanţa de apel a respins apelurile și a menținut sentința.

La 29 decembrie 2025, avocatul Oxana Eșanu, în numele lui Dumitru Gogu, a depus recurs prin care a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei.

Urmărirea penală a fost pornită la 22 iulie și s-a terminat în 30 august 2024. Prima instanță a examinat cauza în perioada 09 septembrie – 17 decembrie 2024. Instanţa de apel a examinat cauza între 13 ianuarie și 10 decembrie 2025. Instanța de revizuire a examinat cauza între 17 decembrie 2025 și 04 februarie 2026. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 19 februarie 2026. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

La 20 iulie 2024, în jurul orei 02:30, Dumitru Gogu, acționând de comun acord și cu Adrian Chirilov, a pătruns ilegal în gospodăria victimei C.P.. Profitând de starea de ebrietate și somnolență a acesteia, care o făcea incapabilă să se apere, Gogu a iluminat locul cu telefonul, iar Chirilov a comis un act sexual neconsimțit, realizat prin penetrarea vaginului lui C.P. cu gura unei sticle. Acțiunile lui Gogu au fost calificate conform art. 42 alin. (5), 171 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar ale lui Chirilov conform art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal. b. Probatoriul 1

Adrian Chirilov, fiind audiat de mai multe ori, a declarat că își recunoaște vina. El a menționat că, în noaptea de 20 iulie 2024, împreună cu V.P., a intrat în gospodăria victimei, unde aceasta dormea. La inițiativa celuilalt, el a luat din cameră o sticlă cu ulei din plastic, cu volumul de un litru și a introdus-o în vaginul victimei, aceasta trezindu-se ulterior, moment în care ei au fugit. El a recunoscut fapta după ce a vizionat imaginile video, declarând că nu a avut intenția de a comite un act sexual, ci ar fi fost o „joacă” sub influența alcoolului. Ulterior, el a menționat că era împreună cu Dumitru Gogu, nu cu V.P. (f.d. 121-123, 129-130, 135, vol. I).

Dumitru Gogu, fiind audiat la urmărirea penală, a declarat că își recunoaște implicarea. El a menționat că, în noaptea de 20 iulie 2024, împreună cu Adrian Chirilov și V.P., au mers în gospodăria ultimului. Ulterior, el a rămas cu Adrian Chirilov, intrând împreună în foișor unde dormeau victima și concubinul ei. Fiind în stare de ebrietate, el a luminat cu telefonul în timp ce Chirilov a luat o sticlă din cameră și a efectuat acțiuni asupra victimei, inclusiv introducerea acesteia în vagin. După trezirea victimei, cei doi au fugit, iar sticla a fost luată și aruncată de Chirilov. El a mai afirmat că nu a participat la act sexual, susținând că a fost o „glumă” (f.d. 170-172, 177-178, 182, vol. I).

Partea vătămată C.P., fiind audiată la urmărirea penală, a declarat că, în noaptea de 20 iulie 2024, în timp ce dormea în foișor, a simțit durere în zona vaginală și s-a trezit. Ea a observat persoane fugind din curte, iar ea era dezbrăcată de chiloți și cu rochia ridicată. Ulterior, ea a vizionat înregistrările video, din care a observat că în gospodăria sa au intrat Adrian Chirilov și o altă persoană. Ea a mai indicat că nu a avut leziuni vizibile, nu s-a adresat imediat la poliție din dorința de împăcare, iar ulterior a depus plângere și a solicitat recunoașterea în calitate de parte vătămată și parte civilă (f.d. 19-30, vol. I).

Martorul N.C. a declarat că, în noaptea de 20 iulie 2024, după ce a consumat alcool împreună cu concubina sa, C.P., s-a culcat cu aceasta în foișor. Dimineața, el a aflat de la ea că, în timpul nopții, ea s-a trezit din cauza unei persoane care a introdus o sticlă în vaginul ei, observându-l pe Adrian Chirilov și o altă persoană fugind din curte. Ulterior, el a vizionat înregistrările video din care a dedus că în gospodărie au intrat Chirilov și o altă persoană. El nu a observat incidentul, dar a sunat la 112 după ce a aflat. Ulterior, el și-a dat seama că în imagini apare Dumitru Gogu, și că nu poate indica exact cine a realizat acțiunile asupra victimei, presupunând că a fost o „farsă”. El a mai declarat că nu a cunoscut detalii la momentul faptei și că avea relații bune cu persoanele implicate (f.d. 34-36, vol. I).

Martorul V.P. a declarat că, la 19 iulie 2024, el s-a aflat în localitate împreună cu mai multe persoane, însă el a rămas în drum, în timp ce inculpații au mers la gospodăria sa, motivând că merg să bea apă. El a observat că au avut o sticlă de ulei, pe care au aruncat-o ulterior peste gard. El a auzit despre existența 2 unei înregistrări video, dar pe care nu a văzut-o. El nu știe exact ce s-a întâmplat în gospodărie și nu a fost martor al incidentului (f.d. 50-51, vol. I).

Martorul Sergiu Stici a declarat că îi cunoaște pe Gogu și Chirilov. La 19 iulie 2024, ei s-au întâlnit în localitate, au consumat bere la bar, iar apoi au mers la discotecă, unde au stat aproximativ două ore, după care au plecat spre casă. Pe drum, el s-a oprit din cauza unei stări de rău, în timp ce inculpații s-au îndreptat spre locuința victimei. Ulterior, el a auzit din sat zvonuri despre presupuse fapte comise de aceștia în acea gospodărie (f.d. 52-54, vol. I).

La materialele cauzei există un fișier video ridicat de la C.P., înregistrat pe un CD-R. Acesta are o durată de șase minute și 51 de secunde și este făcută cu o cameră de supraveghere video ce captează imagini din gospodăria acesteia. Potrivit înregistrării, ograda este lumintată de un bec aflat în curte. Camera video captează intrarea în foișor. Patul pe care doarme victima se află lângă ușa, care este deschisă. În înregistrare apar Chirilov și Gogu mergând direct spre foișorul, unde dormea partea vătămată, fără a avea o sticlă în mână. Atunci când intră în curte, unul din cei doi are în mână un telefon cu blițul aprins. Cei doi intră în foișor, fiind surprins de camera și momentul scoaterii chiloților victimei și a introducerii unui obiect între picioarele ei de către persoana care nu avea în mână telefonul. În foișor, persoana care avea telefonul în mână a stins de câteva ori blițul și pe urmă iarăși l-a aprins (f.d. 60-61, vol. I). La materialele cauzei mai există patru secvențe video din telefonul lui Dumitru Gogu, înregistrate la 20 iulie 2024. Acestea sunt de câteva secunde fiecare și pe înregistrări e întuneric. Pe fundal se aude o voce în șoaptă și sunete de sforăit. Înregistrările au fost stocate pe un CD-R (f.d. 84-85, vol. I).

Raportul de expertiză medico-legală din 15 august 2024 arată că la examinarea lui C.P. nu au fost constatate leziuni corporale, inclusiv la nivel genital (f.d. 92-93, vol. I).

În cadrul confruntării din 23 iulie 2024, Chirilov a declarat că a pătruns în foișor împreună cu Gogu și a introdus o sticlă în vaginul victimei, în timp ce Gogu doar ținea lanterna. Anterior, el l-a indicat pe V.P., fiul victimei, în locul lui Gogu, pentru a-l proteja pe ultimul. Gogu a confirmat că a ținut lanterna, dar a negat orice contact cu victima (f.d. 97-98, vol. I).

În ședința de judecată, Adrian Chirilov nu și-a recunoscut vina, declarând că a mers inițial în gospodărie cu V.P., iar apoi a intrat în ogradă și în foișor împreună cu Dumitru Gogu, unde a deschis ușa pentru a verifica dacă V.P. era acolo. El a încercat doar să facă o farsă, ridicând rochia victimei și luând o sticlă de ulei, fără a o introduce în vagin și fără intenție sexuală, iar Gogu doar ținea lanterna. După ce victima s-a trezit, ei au fugit, aruncând sticla în timp ce fugeau (f.d. 153-154, vol. II). Aceste declarații au fost susținute și în instanța de apel.

Dumitru Gogu, fiind audiat în prima instanță, a recunoscut parțial vina, declarând că, după ce au consumat alcool, a mers împreună cu alții spre casa lui 3 V.P., unde el și Chirilov au intrat în ogradă și apoi în foișor. El a susținut că Chirilov a ridicat rochia victimei și a folosit o sticlă în zona genitală, fără ca el să știe exact ce intenționa sau dacă a avut loc penetrarea. El a afirmat că nu a intervenit, că era în stare de ebrietate și că ulterior au fugit, menționând că declarațiile din instanță sunt cele reale ( f.d. 155-156, vol. II). Aceste declarații au fost susținute și în instanța de apel.

Partea vătămată, fiind audiată în instanța de fond, a declarat că, în timp ce dormea, a fost luminată în față și ulterior o persoană i-a ridicat rochia și i-a introdus o sticlă între picioare, provocându-i dureri și trezirea. Ea a recunoscut din imaginile video pe Adrian Chirilov, însă pe Dumitru Gogu nu l-a identificat inițial. Ea a menționat că erau două persoane implicate, că nu are pretenții față de inculpați și că dorește retragerea plângerii (f.d. 51-52,vol. II).

Martorul N.C. a declarat că, fiind în stare de ebrietate, nu a perceput cele întâmplate, aflând despre incident ulterior de la soție și din înregistrările video, unde l-a recunoscut pe Chirilov ( f.d. 76-77, vol. II).

Martorul Serghei Stici a declarat că inculpații au mers la domiciliul victimei pentru a lua chei, însă el nu a fost prezent la incident și cunoaște doar din auzite despre implicarea unei sticle (f.d. 84, vol. II).

Expertul legist Ecaterina Gancioglo a declarat că nu au fost constatate leziuni la examinarea victimei și că nu poate confirma existența durerilor, a unui act sexual sau a penetrării. Pe baza datelor obiective, nu se poate confirma sau infirma introducerea unui obiect în vagin (f.d. 146, vol. II). c. Sentința și procedura de apel

La 17 decembrie 2024, prin sentinţa Judecătoriei Criuleni, sediul Central, Dumitru Gogu și Adrian Chirilov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnați fiecare la câte opt ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. În cazul lui Gogu, instanța a reținut că acesta a fost complice, încadrând infracțiunea prin prisma art. 42 lain. (5) Cod penal. Instanța a reținut că vinovăția inculpaților este dovedită prin probele administrate, precum declarațiile victimei, înregistrările video și faptul că inițial inculpații au recunoscut fapta. Apărările lor și versiunea „farsei” sunt considerate necredibile, chiar dacă nu au fost constatate leziuni. Fapta întrunește elementele infracțiunii de viol, fiind săvârșită prin profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra și cu intenție directă. La individualizarea pedepsei instanța a ținut cont de gravitatea faptei, de persoana inculpaților și de lipsa antecedentelor penale, iar în cazul lui Chirilov a fost aplicată reducerea limitelor de pedeapsă datorită vârstei.

Instanța a constatat că fapta urmează a fi încadrată conform art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal deoarece două persoane au fost implicate în incident, iar Gogu nu a intervenit pentru a-l stopa pe Chirilov și a luminat cu lanterna 4 acțiunile de scotere a chiloților și momentul penetrării vaginului. Din înregistrarea video rezultă că inculpații au intrat direct în foișor, ceea ce vorbește despre intenția comună a acestora.

La 21 decembrie 2024, avocatul Corneliu Pleșca, în numele lui Dumitru Gogu, a depus apel. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Gogu. Avocatul a susținut că condamnarea lui Gogu se bazează pe declarații contradictorii și nesigure ale victimei, aflate în stare de ebrietate, precum și pe probe neconcludente. Apelantul a invocat lipsa leziunilor confirmate medico-legal, neconcordanțele în declarațiile victimei și faptul că martorii nu confirmă acuzația. De asemenea, un martor nu este ocular, iar depozițiile sale se bazează pe presupuneri, fiind inadmisibile pentru condamnare.

La 23 decembrie 2024, avocatul Oxana Eșanu și Dumitru Gogu au depus apel. Ei au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Gugu, deoarece acesta nu a avut intenția de a comite infracțiunea, iar probele administrate nu îi confirmă vinovăția. Înregistrările nu demonstrează implicarea sa, raportul medico-legal este neconcludent, iar simpla sa prezență la locul faptei nu echivalează cu complicitatea, întrucât nu a avut un rol activ și nu a sprijinit comiterea faptei.

La 23 decembrie 2024, și partea vătămată a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Ea a declarat că nu are pretenții față de Dumitru Gogu și că, potrivit expertizei medico-legale și declarațiilor medicului, nu au fost constatate leziuni în zona sa intimă.

La 14 ianuarie 2025, avocatul Victor Pavlov, în numele lui Adrian Chirilov, a depus apel în care solicită casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. El susține că în acțiunile lui Chirilov lipsesc elementele infracțiunii de viol, în special penetrarea, fără de care fapta nu poate fi considerată consumată. Se invocă declarațiile neclare ale victimei, lipsa leziunilor și starea acesteia. Martorii nu confirmă acuzația, iar declarațiile și concluziile expertului nu confirmă penetrarea. Inculpații au intrat în curte cu alt scop, nu pentru a comite infracțiunea, iar interpretarea probelor în defavoarea acestora reprezintă o eroare și o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

La 10 decembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelurile și a menținut sentința prin hotărâre motivată. Instanța a constatat că încadrarea juridică este corectă, reținând vinovăția inculpaților în baza probelor coroborate, inclusiv declarațiile victimei, imaginile video și declarațiile martorilor V.P, N.C. și Serghei Stici. Instanța a stabilit că a avut loc un act sexual neconsimțit prin penetrare cu un obiect, profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra, iar Dumitru Gogu a avut rol de complice. Instanța a apreciat că lipsa leziunilor nu exclude fapta. De asemenea, instanța a menționat printr-o declarație generală că încadrarea faptei conform art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal este corectă. d. Procedura de revizuire 5

La 11 decembrie 2025, avocatul Tatiana Lozovscaia, în numele lui Chirilov, a depus cerere de revizuire. Ea a invocat că examinarea a fost incompletă, întrucât condamnarea pentru infracțiunea de viol a avut loc fără audierea părții vătămate și a expertului, precum și fără confirmarea printr-un raport de expertiză. De asemenea, la 09 decembrie 2025 inculpatul a solicitat reluarea procesului, însă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestei cereri și a emis decizia la 10 decembrie 2025.

La 04 februarie 2026, Curtea de Apel Centru a respins ca inadmisibil cererea de revizuire. Instanța constată că decizia din 10 decembrie 2025 nu este irevocabilă, deoarece putea fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen legal, termen care încă nu expirase. e. Cererea de recurs

La 29 decembrie 2025, avocatul Oxana Eșanu, în numele lui Dumitru Gogu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală. Recurentul solicită casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. În recurs se susține că hotărârea este contrară jurisprudenței Curții Supreme de Justiție și CEDO, fiind bazată pe o interpretare eronată a noțiunii de act sexual neconsimțit și a complicității. Penetrarea nu a fost dovedită prin probe certe (lipsesc leziuni și confirmări medico-legale), iar instanța a transformat simple probabilități în certitudini, încălcând principiul „dincolo de orice îndoială rezonabilă”. De asemenea, simpla prezență și luminarea nu constituie complicitate, iar încadrarea juridică este contradictorie, deoarece pentru forma agravată sunt necesari doi autori, nu autor și complice. Se mai invocă ignorarea probelor favorabile apărării, a declarațiilor contradictorii ale victimei și a poziției acesteia, precum și caracterul neconcludent al imaginilor video și al expertizei.

Art. 42 alin. (5) Cod penal prevede următoarele: 6 „(5) Se consideră complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

Art. 1322 Cod penal prevede următoarele: „(1) Prin act sexual se înțelege acțiunea de penetrare vaginală, anală sau orală de natură sexuală cu orice parte corporală sau obiect. … (3) Se consideră neconsimțit actul sexual sau acțiunea cu caracter sexual care este însoțită de o constrângere fizică sau psihică, aplicată victimei ori altei persoane, sau în care se profită de imposibilitatea persoanei de a se apăra sau de a-și exprima voința.”

La ziua faptei, art. 171 alin. (2) Cod penal prevedea următoarele: „(1) Violul, adică actul sexual neconsimțit, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani. (2) Violul: … d) săvârșit de două sau mai multe persoane; se pedepsește cu închisoare de la 7 la 12 ani.”

Hotărîrea plenului Curții Supreme de Justiție despre practica judiciară în cauzele din categoria infracţiunilor privind viaţa sexuală nr. 17, din 07 noiembrie 2005, prevedea următoarele: „10. Calificarea violului (art. 171 Cod penal) sau a acţiunilor violente cu caracter sexual (art. 172 Cod penal), ca fiind săvârşite de două sau mai multe persoane, poate avea loc în cazul în care persoanele (nu mai puţin de două) participante la viol acţionau de comun acord, în privinţa victimei. Ca viol sau acţiuni violente cu caracter sexual, săvârşite de două sau mai multe persoane, sunt calificate nu doar acţiunile persoanelor care au săvârşit raportul sexual (actul de homosexualitate sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse), dar şi acţiunile persoanelor care, prin aplicarea constrângerii fizice sau psihice faţă de victimă, au făcut posibilă săvârşirea acţiunii sexuale respective. … Violul şi/sau acţiunile violente cu caracter sexual, săvârşite de două sau mai multe persoane, trebuie deosebite de complicitatea la aceste infracţiuni, când faptele comise sunt calificate, potrivit art. 42 alin.(5), raportat la art.171 sau 172 Cod penal. 7 Complice la viol şi/sau acţiuni violente cu caracter sexual este persoana care: a ademenit victima într-un loc dinainte convenit, comod pentru săvârşirea infracţiunii; a pus la dispoziţie mijlocul său de transport, în scopul săvârşirii infracţiunii; a pregătit mijloacele necesare aducerii victimei în starea de imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa; a săvârşit cu victima un raport sexual şi/sau un act de homosexualitate, sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, în mod benevol, creând imediat condiţiile pentru comiterea violului şi/sau a acţiunilor violente cu caracter sexual, de către alte persoane, cu care a intrat în înţelegere prealabilă, etc.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală, însă nu menționează argumente concrete care să justifice incidența temeiurilor invocate. Având în vedere motivarea recursului, aceasta va fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) (lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și încadrarea fapte conform art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal) și 6) Cod de procedură penală (exitența pentrării).

Curtea Supremă de Justiție a menționat în Avizul Consultativ nr. 1avc-5/25 că, atunci când în calea de atac se examinează exclusiv chestiuni de drept și nu este inversată soluția instanței precedente cu privire la vinovăție, convocarea părților în ședință nu este absolut necesară (vezi hot. CtEDO Seliwiak v. Polonia, 2009, § 54; Sibgatullin v. Rusia, 2009, § 36 sau Deliktaş v. Turcia, 2023, § 44). Convocarea părților în ședință este totuși necesară atunci când instanța ierarhic superioară are dubii în ceea ce privește aprecierea dată probelor testimoniale în hotărârea contestată (vezi hot. CtEDO Dan v. Moldova nr. (2), 2020, §§ 57-67), sau când personalitatea inculpatului este determinantă la individualizarea pentru prima dată a pedepsei (vezi hot. CtEDO Cani v. Albania, 2012, § 63). Pentru a decide asupra corectitudinii aprecierii înscrisurilor, înregistrărilor sau fotografiilor, convocarea părților în ședință nu este obligatorie. Convocarea părților în ședință nu este obligatorie nici atunci când discreția acordată prin lege judecătorului la stabilirea pedepsei este limitată, sau atunci 8 când instanța intenționează să aplice o pedeapsă aproape de minim (vezi deciziile nr. 1ra-572/2023, § 33; 1ra-503/2024, § 54). Având în vedere cele de mai jos, instanța de recurs a decis să nu convoace părțile în ședință.

În ceea ce privește existența penetrării, instanțele ierarhic inferioare au constatat că aceasta a avut loc. Ele au ajuns la această concluzie în baza declarațiilor inițiale ale lui Chirilov, care a recunoscut introducerea sticlei în vaginul victimei (vezi para. 8), declarațiile părții vătămate, care a spus că a simțit o durere în zona vaginală și s-a trezit din acest motiv (vezi para. 10) și martorilor N.C., Sergiu Stici și V.P.. De asemenea, din înregistrarea video se observă apropierea inculpaților de victimă și acțiuni orientate asupra zonei intime, iar condamnații au declarat că au intrat în foișor pentru a comite penetrarea. Instanța nu consideră această concluzia ca fiind bazată pe o apreciere irațională a probelor. În această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

Apărarea nu contestă că penetarea vaginală cu orice obiect dur, în timp ce victima doarme, reprezintă viol. Aspectul central al acestui recurs este corectitudinea încadrării faptei conform art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal. Acest argument urmează a fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală (interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție).

După cum rezultă din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 17/2005, violul şi/sau acţiunile violente cu caracter sexual, săvârşite de două sau mai multe persoane, trebuie deosebite de complicitatea la aceste infracţiuni (vezi para. 37). Reținerea concomitentă a încadrării conform art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal, adică a violului comis de două persoane, și în același timp a încadrării faptei uneia din aceste două persoane drept complicitate (art. 42 alin. (5) Cod penal) nu poate avea loc, deoarece coautoratul și complicitatea se autoexclud în cazul aceleiași fapte de viol. În hotărârea Plenului nr. 17/2005, Curtea Supremă menționat că fapta poate fi încadrată conform art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal, când a doua persoană nu a săvârșit raportul sexual, doar în cazul aplicării de către a două persoană a constrângerii fizice sau psihice faţă de victimă, care a făcut posibilă săvârşirea acţiunii sexuale respective (idem.). În această cauză, Gogu nu a fost învinuit de constrângerea victimei. Prin urmare, încadrarea faptei conform art. 171 alin. (2) lit. d) Cod penal este eronată și în această parte hotărârea și sentința urmează a fi casate.

Având în vedere cele menționate în para. 41 și admiterea recursului din cauza încadrării greșite a faptei, instanța nu a considerat necesară convocarea participanților în ședință sau trimiterea cauzei la rejudecare.

În această cauză, recursul a fost declarat doar în numele lui Dumitru Gogu. Învinuirea privește acțiuni comise în comun cu Adrian Chirilov. Întrucât soluția asupra recursului ar putea influența soluția în privința tuturor participanților, inclusiv a celor care nu au declarat recurs, prin prisma efectului 9 extensiv (art. 426 Cod de procedură penală), instanța de recurs este obligată să analizeze cauza în privința tuturor condamnaților (decizia nr. 1ra-726/2024, § 47). Prin urmare, completul dispune casarea deciziei instanței de apel și a sentinței în privința ambilor condamnați.

Raportul sexual neconsimțit a fost comis doar de către Chirilov, iar Gogu nu a constrâns victima pentru a face posibil violul. Această faptă a lui Chirilov urmează a fi încadrată conform art. 171 alin. (1) Cod penal.

Completul constată că Dumitru Gogu nu a realizat nemijlocit actul de penetrare, însă conduita sa depășește prezența pasivă la locul faptei. Acesta a acționat în mod conștient în sprijinul autorului (Chirilov), înlăturând obstacolele pentru săvârșirea infracțiunii. Gogu a asigurat iluminarea spațiului cu lanterna telefonului. De asemenea, acesta a deconectat de câteva ori iluminarea pentru a nu trezi victima. Din înregistrările de pe telefonul mobil (vezi para. 14) rezultă că Gogu Dumitru a realizat patru secvențe video în intervalul temporal al comiterii faptei, în care se aud voci în șoaptă, ceea ce confirmă dorința sa de nu trezi victima în timp ce Chirilov a scos chiloții victimei. Intenția comună a celor doi rezultă și din modul cum aceștia au intrat în curtea victimei, îndreptându-se direct spre locul unde dormea victima. Aceste acțiuni întrunesc elementele complicității, în sensul art. 42 alin. (5) Cod penal, întrucât acesta a înlesnit săvârșirea infracțiunii de către Chirilov. Faptele lui Gogu urmează a fi încadrate drept complicitate la infracțiunea comisă de Chirilov, adică conform art. 42 alin. (5) Cod penal coroborat cu art. 171 alin. (1) Cod penal.

Art. 171 alin. (1) Cod penal prevede aplicarea pedepsei cu închisoarea de la trei la șapte ani. La stabilirea pedepsei, completul a ținut cont de personalitatea condamnaților, prezența circumstanței atenuante (Chirilov a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vîrsta de 21 de ani) și lipsa circumstanțelor agravante. Ea de asemenea a ținut cont de eroarea admisă de prima instanță și cea de apel la încadrarea faptei, precum și de modalitatea de comitere a infracțiunii și de lipsa pretențiilor victimei. În asemenea circumstanțe, completul consideră potrivită stabilindu-i-se pedeapsa fiecărui condamna sub formă de trei ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul avocatului Oxana Eșanu; Casează decizia Curții de Apel Centru din 10 decembrie 2025 și sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 17 decembrie 2024, în partea încadrării juridice a faptei, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care: 10 a. Adrian Chirilov se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (1) Cod penal și se condamnă la trei ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis; b. Dumitru Gogu se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 171 alin. (1) Cod penal și și se condamnă la trei ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. În rest, menține sentința și decizia. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 11