1ra-1589/2022 — Art. 287 alin. 2 lit. a, b CP

Alexandr Raiciuc, Igor Potîng și Tatiana Andruh au fost apărați de avocații Valentin Cazac, Alexandr Covdii, Svetlana Popovschi, Corina Movilă, Stela Chiriac și Anatolie Janu.

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedură generală. Instanța a recalificat faptele imputate lui Alexandr Raiciuc, Igor Potîng și Tatiana Andruh din infracțiune în contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. În consecință, procesele penale au fost încetate, cu tragerea inculpaților la răspundere contravențională, iar cauza contravențională a fost încetată în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Instanța de apel a respins apelul lui Tatiana Andruh, ca fiind depus ca peste termen. Apelurile procurorului și părții apărării au fost respinse ca nefondate.

La 19 septembrie și 10 noiembrie 2022 Igor Potîng a depus recurs. La 04 noiembrie și 09 decembrie 2022 a depus recurs și Alexandr Raiciuc. Ei solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare. La 02 noiembrie 2022, a depus recurs și procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Liliana Pasat, care solicită dispunerea rejudecării cauzei.

Urmărirea penală în cauza penală nr. 2016041548 (episodul din 12 septembrie 2016 de la OCT Bălți) a fost pornită la 18 octombrie 2016. Urmărirea penală în cauzele penale nr. 2017040418 (episodul din 17 februarie 2017 de la Liceul teoretic „B. P. Hașdeu”), nr. 2017040419 (episodul din 21 februarie 2017 de la Judecătoria Bălți) și nr. 2017040420 (episodul din 27 februarie 2017 de la Judecătoria Bălți) au fost pornite la 09 martie 2017. La 13 martie 2017, cauzele penale nr. 2017040418, nr. 2017040419 și nr. 2017040420 au fost conexate, cu atribuirea numărului unic de referință 2017040418. La 14 martie 2017, cauza penală nr. 2016041548 a fost conexată la cauza nr. 2017040418. Urmărirea 1 penală s-a terminat la 06 aprilie 2017. Prima instanță a examinat cauza în perioada 22 iunie 2017 – 14 ianuarie 2020. Instanța de apel a examinat cauza între 10 martie 2020 și 23 august 2022. Dosarul a ajuns în instanța de recurs la 21 noiembrie 2022. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Alexandr Raiciuc și Tatiana Andruh au fost învinuiți că, la 12 septembrie 2016, în incinta OCT „Bălți”, din motive huliganice, au manifestat lipsă de respect față de societate, au încălcat ordinea publică și au manifestat obrăznicie deosebită. Ei au îmbrâncit paznicul, au adresat acuzații și au înjosit demnitatea angajaților. Faptele lor au determinat sistarea activității instituției pe o durată de aproximativ două ore.

Alexandr Raiciuc și Igor Potîng au fost învinuiți că, la 17 februarie 2017, din motive huliganice, au încălcat ordinea publică, regulile de conduită în societate, și au manifestat obrăznicie deosebită. Ei au pătruns în biroul directorului Liceului teoretic „B.P. Hașdeu” din mun. Bălți, Dumitru Babin, unde timp de două ore au manifestat comportament huliganic. Pe parcursul celor două ore ei au încercat să clarifice, printre altele, transferul fiicei lui Potîng într-o altă instituție de învățământ și modalitatea de restituire a banilor pentru închirierea manualelor. Ei au folosit cuvinte agresive, fraze provocatoare prin ce au înjosit demnitatea directorului și l-au sustras de la activitatea profesională. Din acest motiv, directorul a lipsit de la orele preconizate.

Alexandr Raiciuc a mai fost învinuit că, după ce anterior a mai săvârșit acte de huliganism, la 21 februarie 2017, la intrarea în Judecătoria Bălți, a încălcat ordinea publică și regulile de conduită în societate. El a manifestat obrăznicie deosebită exprimată prin încercarea de a pătrunde în sediul instanței în timpul orelor de masă și efectuarea unor bătăi în geamul din zona în care se afla paznicul instanței. Ulterior, el l-a împiedicat pe gardian să închidă ușa de la intrare, a discutat batjocoritor cu gardianul și a înaintat învinuiri nefondate acestuia și sistemului judecătoresc.

Alexandr Raiciuc a mai fost învinuit că, după ce anterior a mai săvârșit acte de huliganism, la 27 februarie 2017, în incinta Judecătoriei Bălți, a încălcat ordinea publică, regulile de conduită în societate, și a manifestat obrăznicie deosebită. El a intrat în anticamera judecătorului Andrei Guțu și, la solicitarea acestuia de a o părăsi, nu s-a conformat. Raiciuc a adresat judecătorului și avocatului Rodica Cojocar întrebări provocatoare și a filmat incidentul, fapt prin care a înjosit demnitatea acestora și le-a sistat activitatea profesională. La apariția gardianului, Alexandr Raiciuc și-a continuat comportamentul neadecvat, l-a provocat prin adresarea unor întrebări referitoare la orientarea sexuală a acestuia, precum și prin adresarea unor replici batjocoritoare. El i-a înjosit demnitatea în prezența altor persoane. Raiciuc a publicat înregistrările video pe Internet. 2

Acțiunile lui Alexandr Raiciuc, Igor Potîng și Tatiana Andruh au fost calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal.

Prin încheierile Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 16 martie 2017, 11 aprilie 2017 și 12 mai 2017, în privința lui Alexandr Raiciuc a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv pentru fiecare perioadă distinctă, după cum urmează: 13 martie – 12 aprilie 2017, 12 aprilie – 12 mai 2017 și 12 mai – 12 iunie 2017 (f.d. 51–53, 79–81, 183–184, vol. I). b. Probele acuzării

Prin plângerile depuse de Dumitru Babin, Vladimir Tabaranu, Andrei Chetrari și Mircea Rotari, s-a solicitat tragerea la răspundere a lui Igor Potîng, Alexandr Raiciuc și Tatiana Andruh, din motiv că acțiunile acestora au întrerupt activitatea instituțiilor și au încălcat ordinea publică (f.d. 13; 26; 123; 130, vol. I).

Alexandr Raiciuc și Igor Potîng, fiind audiați în calitate de bănuiți, nu au recunoscut vina și au refuzat să dea declarații (f.d. 33, 64, vol. II). Tatiana Andruh, fiind audiată în calitate de bănuită, nu și-a recunoscut vina. Ea a declarat că, la 12 septembrie 2016, s-a prezentat la Oficiul cadastral din mun. Bălți pentru a soluționa o chestiune ce viza imobilul său. Ea a susținut că nu a avut intenția de a comite acte huliganice și a negat că l-ar fi împins pe paznic. Totodată, ea a indicat că s-a prezentat la instituție într-o zi de primire (f.d. 206, vol. I).

Dumitru Babin, fiind audiat în calitate de partea vătămată, a declarat la urmărirea penală că, la 17 februarie 2017, în timp ce se afla în biroul său de la liceul „B. P. Hașdeu” din mun. Bălți, Alexandr Raiciuc și Igor Potîng au intrat în anticamera biroului și au cerut insistent o întrevedere cu acesta. Ei se adresau personalului cu voce ridicată și într-o manieră vulgară, utilizând un ton ridicat. Ulterior, ei au intrat în birou, iar Raiciuc a început să îl filmeze fără acordul acestuia, ignorând solicitarea de a înceta filmarea. În timpul discuției, Raiciuc și Potîng s-au adresat într-o formă jignitoare și pe un ton agresiv. Aceștia manifestau un comportament provocator și conflictual, îl întrerupeau și se adresau într-o manieră vulgară. Discuția a durat în jur de două ore, motiv din care Babin nu s-a prezentat la o lecție prestabilită. Prin comportamentul lor verbal agresivă, aceștia au creat o stare tensionată și conflictuală, afectând ordinea normală a activității în birou și în instituție (f.d. 19–20, vol. I). În ședință de judecată Babin a comunicat că la 17 februarie 2017 a venit Potîng și Raiciuc. El i-a invitat în birou. A indicat că Raiciuc nu avea ce căuta în biroul său și nu trebuia să-l filmeze. El intervenea în discuțiile lui cu Potîng și spunea cum e legea și făcea precizări. El i-a prezentat actele lui Potîng, după care au avut discuții. După discuții el i-a condus pînă afară unde au discutat liniștit și colegial. El a indicat că au fost momente cînd tonurile au fost ridicate și anume atunci cînd se discuta despre doamna manager. Ea a fost numită cu cuvinte batjocoritoare. El nu le-a cerut să părăsească biroul. Nu i-a fost cerută permisiunea pentru a filma. El nu le-a comunicat că trebuie să meargă la ore. Consideră că dacă videoul ar fi publicat i-ar încălca onoarea și demnitatea. A telefonat la poliție peste o oră 3 deoarece era foarte tensionat. Violență fizică nu a fost aplicată. Cuvinte josnice nu i-au fost adresate. Au fost adresări cu cuvinte înjositoare în adresa unor doamne. Ofensele se refereau la faptul că doamnele nu puteau lua decizii corecte, nu pot lucra corect și cu referire la alte acțiuni în gimnaziu (f.d. 122 vol. IV).

Tatiana Botnari, fiind audiată în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că la 17 februarie 2017, aproximativ la ora 12:15 se afla în anticamera directorului liceului „B. P. Hașdeu” din mun. Bălți. Igor Potîng și Alexandr Raiciuc au intrat brusc în încăpere. Aceștia s-au interesat de prezența directorului Dumitru Babin. Ei s-au adresat într-o manieră vulgară și pe un ton ridicat și au solicitat să discute cu acesta. Directorul i-a invitat în birou, iar Raiciuc a intrat împreună cu Potîng și a închis ușa după el. Discuția s-a desfășurat aproximativ două ore. În acest timp Raiciuc l-a filmat pe director contrar voinței acestuia. Directorul i-a comunicat ulterior că Potîng și Raiciuc au avut un comportament agresiv și vulgar, au utilizat limbaj excesiv de familiar, iar prin acțiunile lor l-au sustras de la activitatea sa normală (f.d. 21, vol. I). În ședință de judecată Botnari a comunicat că atunci cînd Raiciuc și Potîng insistau să între la director ușa biroului era deschisă. Directorul a ieșit și i-a rugat să revină mai tîrziu în audiență deoarece are ore. Potîng a insistat iar directorul l-a invitat în birou. Au intrat toți și ușa a fost închisă. Ea a revenit de la ore aproximativ la 13:10, din birou se auzeau glasuri, iar secretara i-a spus că acei domni încă sunt la director. Aproximativ la ora 14:00 directorul Dumitru Babin a ieșit și i-a condus pe acei domni spre ieșire. El a revenit și i–a anunțat că a fost filmat în timpul discuției. Ea a aflat astfel că cei doi domni s-au purtat foarte agresiv. Ea nu a auzit ca Potîng și Raiciuc să ofenseze directorul. Ordinea a fost încălcată deoarece directorul nu a mers la ore. Directorul a anunțat că are ore dar cei doi insistau pe problema lor. Prezența lui Potîng și Raiciuc nu a întrerupt activitatea ei. Ea nu a avut relații conflictuale cu Potîng (f.d. 193 vol. IV).

Rita Pasat, fiind audiată în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că la 17 februarie 2017, aproximativ la ora 12:15 se afla în anticamera directorului liceului „B. P. Hașdeu” din mun. Bălți. Alexandr Raiciuc și Igor Potîng au intrat în încăpere și au solicitat audiență la directorul Dumitru Babin. Ei s-au adresat pe un ton ridicat și într-o manieră vulgară au insistat asupra întrevederii cu directorul. Au insistat chiar dacă li s-a comunicat că acesta urma să intre la lecție. Ei au continuat să insiste și au manifestat agresivitate verbală. Au declarat că explicațiile oferite nu prezintă pentru ei autoritate. Directorul Dumitru Babin a ieșit în anticameră și a încercat să le explice situația. Potîng și Raiciuc au continuat să insiste în manieră agresivă asupra audienței. Directorul l-a invitat în birou pe Potîng. Raiciuc a intrat fără invitație și a închis ușa. Din anticameră se auzea vocea ridicată a lui Potîng și Raiciuc. Ei discutau în mod vulgar, în timp ce vocea directorului era greu perceptibilă. În momentul în care a intrat în birou pentru a prezenta dosarul elevei, a observat că Alexandr Raiciuc îl filma pe Dumitru Babin cu o cameră video. Potîng și Raiciuc au rămas în biroul directorului aproximativ două ore, iar prin comportamentul lor directorul a fost 4 sustras de la activitatea didactică, ratând ora programată cu clasa a IX-a (f.d. 22, vol. I). În ședință de judecată Pasat a declarat că Potîng a intrat cu Raiciuc în anticameră. Primul a solicitat în mod agresiv audiență la director chiar dacă ea le-a spus că el are ore și nu-i poate primi. Dl director le-a spus că are ore și nu-i poate primi. Potîng a continuat să insiste agresiv iar directorul i-a primit. Au intrat în birou și au închis ușa. Din birou se auzeau vocile celor doi. Ea a intrat în biroul directorului și a observat că Raiciuc filma. Ei au stat aproximativ două ore. În tot acest timp ei au purtat discuții aprige. Conduita lor a întrerupt activitatea ei și a directorului. Ea nu cunoaște dacă directorul a permis filmarea. Potîng a fost mai înainte pentru a cere dosarul fiicei lui dar ei nu i l-au dat. Dna Moraru nu i-a dat dosarul. Atunci Potîng a solicitat poliția deoarece i s-a refuzat eliberarea dosarului. Potîng și Raiciuc nu au manifestat agresiune fizică (f.d. 197 vol. IV).

Viorica Moraru, fiind audiată în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că la 17 februarie 2017, aproximativ la ora 13:10 se afla în anticamera directorului liceului „B. P. Hașdeu” din mun. Bălți. În biroul directorului Dumitru Babin se aflau deja de mai mult timp Alexandr Raiciuc și Igor Potîng. Din cauza lor directorul a ratat ora programată cu clasa a IX-a. Ea a intrat în biroul directorului, unde a observat că Potîng purta discuția cu Dumitru Babin pe un ton ridicat și într-o manieră agresivă. Alexandr Raiciuc filma discuția de lângă ușă. După o perioadă de timp ea a revenit în birou și situația era aceeași. Potîng și Raiciuc adresau întrebări provocatoare directorului. Ei spuneau că nu îi interesează regulamentele instituției. Ea le-a făcut observație că trebuie să elibereze biroul pentru alți părinți, dar ei nu au luat-o în seamă. Directorul Dumitru Babin le-a solicitat lui Raiciuc și Potîng să părăsească biroul. Comportamentul acestora a fost neadecvat și conflictual, iar din cauza acțiunilor lor directorul a fost sustras de la activitatea sa obișnuită (f.d. 23, vol. I). În ședință de judecată Moraru a comunicat că a fost chemată de secretară în biroul directorului. Pe coridor l-a văzut pe Potîng. El i-a spus că toate femeile sunt necărturare și nu are ce discuta cu ea. Ea l-a convins să meargă în biroul directorului. În biroul Potîng a spus că nu are nici o problemă și doar dorește să i se elibereze actele fiicei, deoarece în cadrul liceului i-a fost sustras un telefon. După aceasta la 17 februarie 2017 a fost chemată în biroul directorului ca să povestească cele întîmplate. Acolo era Potîng și Raiciuc. Ea a explicat de ce nu a eliberat actele fiicei lui Potîng. Raiciuc era foarte agresiv, repeta de cîteva ori aceeași întrebare și ea a spus cum el s-a purtat anterior și a numit-o cu cuvinte necenzurate. După ce a ieșit ea a auzit glasuri, scandal și vocea ridicată a lui Raiciuc în biroul directorului. A indicat că persoanele care se aflau în anticameră erau împiedicate de la zgomotul care era. Elevii înțelegeau că ceva nu este în regulă. Activitatea sa la fel a fost înreruptă deoarece ea a ratat o oră de activitate. Pînă a intra în biroul directorului pe Raiciuc nu-l cunoștea. Fiind confruntată cu declarațiile date anterior, ea a indicat că nu poate explica divergențele și neconcordanțele. Potîng amenința că el cunoaște unde trebuie să se adreseze. A indicat că a auzit că directorul i-a preîntîmpinat pe cei doi că are ore. Ea la 17 5 februarie 2017 nu a fost maltratată sau agresată fizic. Ea nu a fost amenințată cu răfuială fizică. Nu a văzut ca Potîng să maltrateze pe cineva. Nu ține minte dacă Potîng a adresat cuvinte necenzurate în adresa ei sau a altor persoane. Ordinea publică a fost încălcată prin voce ridicată și agresivitate. Ei făceau gălăgie că nu pot fi primiți de director. (f.d. 162 - 172 vol. VI).

Vladimir Tabaranu, fiind audiat în calitate de martor, a declarat la urmărirea penală că activează în calitate de agent de pază în cadrul Î.S. „Servicii Pază a MAI” și asigură paza clădirii Judecătoria Bălți. La 21 februarie 2017, aproximativ la ora 13:30, Alexandr Raiciuc s-a apropiat de ușa instituției și filma cu o cameră video. El forța demonstrativ ușa de acces, chiar dacă ea era încuiată din cauza pauzei de masă. El i-a comunicat că accesul este temporar interzis. Raiciuc a oprit ușa cu mâna și a început să-i reproșeze pe un ton ridicat faptul că nu i se permite intrarea. Raiciuc a continuat să țină ușa cu mâna și ignora solicitările repetate de a se conforma. El a fost nevoit să forțeze ușa pentru a o închide. După acesta Raiciuc bătea în geam, vorbea cu voce ridicată și adresa reproșuri persoanelor care intrau în clădire. El striga și adresa întrebări provocatoare agenților de pază, precum „ce veți face acum, mă veți bate, mă veți împușca?”. Comportamentul era unul agresiv și provocator, motiv din care a solicitat intervenția poliției. La 27 februarie 2017 a mai avut loc un incident. L-a depistat pe Alexandr Raiciuc pe holul Judecătoriei Bălți. El se adresa cu voce ridicată și provocator judecătorului Andrei Guțu și personalului instanței. Tot atunci el filma aceste scene. Alexandr Raiciuc s-a răstit la el și a folosit expresii batjocoritoare, inclusiv întrebări jignitoare privind orientarea sexuală a acestuia. Raiciuc manifesta frecvent un comportament provocator și vulgar, filmează angajații instanței și le înjosește demnitatea prin cuvinte jignitoare, în prezența altor persoane (f.d. 41–43, vol. I). În ședință de judecată Tabaranu a indicat că la 21 februarie 2017 se afla la serviciu. Avea indicația președintelui judecătoriei ca în timpul mesei (de la 13:00 la 14:00) accesul în instanță să fie restricționat persoanelor străine. La ora 13:00 a încuiat ușa. La 13:30 Raiciuc a solicitat acces, iar el i-a spus că în pauză nu este permis accesul. El a început să strige și să tragă de ușă. El a încercat să închidă ușa pentru a o închide, însă Raiciuc a pus piciorul în ușă și trăgea de ușă împiedicînd închidere ei. Din aceste motive a apelat paza și poliția. La sosirea grupei operative Raiciuc a devenit foarte agresiv și s-a certat tare cu ei. Tot ce s-a întîmplat el a filmat. Un colaborator din pază a încercat să-l ia într-o parte și a încercat să-i explice că nu e frumos ce face, iar ordinul președintelui trebuie respectat. După venirea poliției toți au plecat la inspectorat. Raiciuc nu a exprimat cuvinte injurioase și nici nu a aplicat violență în raport cu el. El a lovit cu pumnul în ușă și vorbea cu voce tare. El nu a fost înjosit de Raiciuc. Cu referire la episodul din 27 februarie 2017 a relatat că a auzit la un moment dat cum două doamne strigă la etajul II. Raiciuc era în anticamera judecătorului. Judecătorul îi cerea lui Raiciuc să iasă din anticameră și să-i permită să lucreze. Raiciuc spunea în rusă că nu înțelege. El s-a apropiat de Raiciuc și i-a spus în rusă să se calmeze și să iasă din birou. Acesta s-a liniștit și a 6 ieșit în coridor. Raiciuc a început să vorbească cu cele două doamne. După aceasta el s-a deplasat la postul lui de muncă, iar Raiciuc și doamnele au rămas la etajul II. Injurii și ofense el nu a auzit în acest episod. Raiciuc nu a manifestat agresivitate în raport cu Raiciuc. El a negat că ar fi spus ceva referitor la ofensa privind orientarea sexuală (f.d. 239 vol. IV).

Rodica Cojocari, fiind audiată în calitate de martor, a declarat că activează în calitate de avocat în mun. Bălți. La 27 februarie 2017, aproximativ la ora 09:00, la biroul său s-au prezentat Alexandra Timoșina și Alexandr Raiciuc. În timpul discuției, Alexandr Raiciuc filma cu o cameră video și se indigna și comenta pe un ton critic, afirmând că avocatul nu acordă timp clientului. Deoarece se grăbea la ședință de judecată, le-a propus să discute ulterior. În pofida acestui fapt, Alexandr Raiciuc a continuat să filmeze și să comenteze, iar ulterior a urmat-o pe martoră până la sediul Judecătoria Bălți. Raiciuc a intrat fără permisiune în anticamera judecătorului și a insistat, în mod repetat, să i se acorde atenție Alexandrei Timoșina, continuând să filmeze și să adreseze întrebări. Raiciuc a refuzat să părăsească anticamera, invocând caracterul public al spațiului. Judecătorul Andrei Guțu a ieșit în anticameră și a solicitat lui Raiciuc să părăsească încăperea deoarece activitatea instanței era perturbată. În loc să se conformeze, Raiciuc a insistat asupra solicitării unui traducător, continuând discuția pe un ton insistent. În final, după intervenția personalului de pază, acesta a părăsit anticamera. Ulterior, în fața sediului instanței, Raiciuc a continuat să o urmeze și să-i adreseze întrebări, fapt pentru care ea l-a avertizat că va apela la poliție. După acest avertisment, acesta s-a oprit. Raiciuc a publicat pe platforma YouTube o înregistrare video, care, în opinia sa, a fost editată selectiv, fiind eliminate fragmentele în care ea explica soluția juridică pentru clientă. Ea a concluzionat că prin aceste acțiuni i-au fost afectate imaginea profesională și demnitatea, iar comportamentul lui Alexandr Raiciuc a perturbat activitatea sa, a grefierei și a judecătorului (f.d. 53–54, vol. I).

Andrei Guțu, fiind audiat în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că activează în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Bălți. La 27 februarie 2017, aproximativ la ora 09:30 se alfa în biroul de serviciu în deliberare într-o cauză contravențională. A auzit zgomot din anticamera biroului și o voce ridicată a unei persoane de gen masculin. Cînd a ieșit l-a observat pe Alexandr Raiciuc, care, cu voce ridicată, îi reproșa anumite aspecte avocatului Rodica Cojocari. Raiciuc filma concomitent cele întâmplate cu camera sa. El i-a solicitat politicos lui Raiciuc să părăsească anticamera și să iasă pe hol deoarece gălăgia îi perturbă activitatea profesională. Acesta a ignorat solicitarea și a insistat, pe un ton ridicat, să i se acorde un traducător, deoarece nu înțelege cele discutate. El a repetat de mai multe ori solicitarea și i-a arătat spre ușă. Raiciuc a ignorat solicitările și a continuat să ceară un traducător. El a fost nevoit să solicite intervenția gardianului Judecătoriei Bălți, care a apelat la poliție. Raiciuc, prin acțiunile sale, i-a întrerupt activitatea profesională, întrucât a fost sustras de la deliberarea și pronunțarea unei sentințe într-o cauză contravențională (f.d. 50, 7 vol. I). În ședință de judecată Guțu a indicat că din cauza comportamentului obraznic manifestat de Raiciuc a solicitat grefierei să apeleze la poliție. Raiciuc pereclita activitatea sa de serviciu. În anticameră se mai afla avocatul Rodica Cojocaru care dorea să concretizeze o dată a ședinței de judecată. Nu-și amintește să fi avut ședință cu Cojocaru în acea zi. Ea deasemenea se plîngea de comportamentul lui Raiciuc. El nu a cerut permisiunea să filmeze. Andrei Guțu a indicat că nu dorește să fie recunoscut parte vătămată pe dosar. Raiciuc nu a folosit violență sau cuvinte injurioase, dar se comporta obraznic și provocator. El vorbea cu glas tare, nu se supunea cerințelor de a vorbi mai încet și de a părăsi anticamera. Activitatea sa a fost întreruptă de gălăgia pe care Raiciuc o făcea (f.d. 220 vol. VI).

Victoria Cuțuc, fiind audiată în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că activează în calitate de grefieră a judecătorului Andrei Guțu, în cadrul Judecătoriei Bălți. La 27 februarie 2017, aproximativ la ora 09:30 se afla la serviciu. În anticameră a intrat avocatul Rodica Cojocaru, care urma să participe la o ședință de judecată. După ea a intrat Alexandr Raiciucși pe ton ridicat a început să îi reproșeze anumite aspecte avocatului Rodica Cojocaru. Avocatul i-a solicitat lui Raiciuc să părăsească anticamera și să iasă pe hol. I-a spus că urmează să participe la ședința de judecată și că, după finalizarea acesteia, îi va putea acorda atenție. Raiciuc a refuzat să părăsească încăperea și continua să filmeze. Judecătorul Andrei Guțu, care se afla în deliberare într-o cauză contravențională, la auzul gălăgiei, a ieșit din birou, și i-a solicitat lui Raiciuc să părăsească anticamera și să iasă pe hol. Raiciuc și-a îndreptat atenția către judecător, a început să-l filmeze și, concomitent, a insistat asupra acordării unui traducător, refuzând să părăsească încăperea. Andrei Guțu a repetat de mai multe ori solicitarea de a părăsi anticamera, însă fără rezultat. Raiciuc a continuat să se contreze cu judecătorul. În final, a fost necesară intervenția gardianului Judecătoriei Bălți, precum și a colaboratorilor de poliție. Raiciuc, prin acțiunile sale, a întrerupt activitatea sa profesională, a avocatului Rodica Cojocaru și a judecătorului Andrei Guțu (f.d. 51–52, vol. I). În ședință de judecată Cuțuc a indicat că la 27 februarie 2017, aproximativ la ora 09:30 ea se afla în anticameră iar judecătorul în biroul său în deliberare. În anticameră a intrat avocata Cojocari care trebuia să participe în ședință la alt judecător. După ea a intrat Raiciuc și îi punea avocatei diverse întrebări cu voce ridicată. Ea a solicitat ca Raiciuc să părăsească încăperea. Din cauza gălăgiei a ieșit judecătorul din birou și a solicitat lui Raiciuc să părăsească încăperea. Raiciuc a spus că nu înțelege și a solicitat interpret. A fost chemată paza. Acțiunile lui Raiciuc au determinat perturbarea activității ei, a avocatului și a judecătorului. În raport cu ea Raiciuc nu a folosit forța fizica sau cuvinte umilitoare. Activitatea judecătorului a fost întreruptă deoarece acesta nu se putea concentra din cauza gălăgiei. Activitatea avocatului a fost întreruptă deoarece ea nu putea intra în ședință din cauza că Raiciuc îi punea întrebări. Agresiunea s-a exprimat prin intrarea rapidă și forțată precum și prin filmarea neautorizată (f.d. 83 vol. V) 8

Ludmila Priseachina, fiind audiată în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că la 12 septembrie 2016, în incinta OCT Bălți, Tatiana Andruh și Alexandr Raiciuc au manifestat un comportament zgomotos și conflictual. Andruh striga cu voce ridicată, aducând acuzații nefondate instituției și solicitând ca Raiciuc să filmeze personalul. Aceștia au perturbat activitatea instituției timp de aproximativ 1–2 ore, ignorând solicitările personalului de a se calma. Ei au pătruns în incintă și au continuat să se manifeste zgomotos (f.d. 173–174, vol. I). În ședință de judecată Priseachina a comunicat că Raiciuc și Andruh doar vorbeau pe tonuri ridicate. A indicat că activitatea sa nu a fost perturbată, dar ce a fost la etajul doi ea nu cunoaște. După ce i-au fost citite declarațiile anterioare, ea a indicat că le susține, dar nu poate spune pe cît timp a fost întreruptă activitatea ei. Ea a indicat că nu poate spune dacă activitatea altor funcționari a fost întreruptă. Ea a explicat că atunci cînd a indicat despre întreruperea activității a avut în vedere că gălăgia de pe sală o încurca să activeze. A mai indicat că Andruh a înjurat și numea cu cuvinte urîte colaboratorii (f.d. 118 vol. IV).

Tamara Capcelea, fiind audiată în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că, la 09 și 12 septembrie 2016, Tatiana Andruh și Alexandr Raiciuc s-au prezentat la OCT Bălți și au manifestat un comportament gălăgios. Ei solicitau acces la conducerea instituției în afara programului de audiență. Andruh striga în interiorul sediului, iar Raiciuc filma cu camera video, deși filmarea era interzisă în incintă. Între personalul instituției și aceștia s-a iscat un conflict verbal. Ei s-au urcat la etajul doi al instituției, au intrat într-o sală unde se desfășura o ședință, ei i-au înmânat o petiție și au plecat într-un mod zgomotos (f.d. 175–176, vol. I). În ședință de judecată Capcelea a indicat că Andruh a fost primită de Chetrari în sala de audiențe. Gălăgia era determinată de faptul că nu li se permitea să filmeze. Ei se purtau agresiv și paza le solicita să părăsească clădirea. Gălăgia a durat mult timp, activitatea sa de muncă nu a fost întreruptă. Ea nu poate spune dacă în alte birouri s-a întrerupt activitatea. Andruh a intrat la ea în birou atunci cînd a înregistrat petiția. Ea se purta agresiv și gălăgios. Cum au ajuns ei la etajul doi ea nu cunoaște. Ea a auzit vocile paznicilor, vocea lui Raiciuc nu a auzit-o în acel moment. La etajul doi filmarea este interzisă. Ea nu știe dacă Mircea Rotari a deteriorat camera deoarece nu a fost în sala de ședințe. Strigăte de ajutor nu a auzit de acolo.(f.d. 3 vol. V)

Raisa Tolstoi, fiind audiată în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că la 09 septembrie 2016, Andruh și Raiciuc au intrat în incinta OCT Bălți. Raiciuc filma, iar Andruh se adresa angajaților cu cuvinte necenzurate, pe un ton ridicat. Personalul a solicitat calmarea situației, Andruh a continuat să strige și refuza să respecte solicitările angajaților. Din cauza comportamentului lor, activitatea instituției a fost întreruptă aproximativ 1–2 ore (f.d. 177–178, vol. I). În ședință de judecată Tolstoi a declarat că Raiciuc și Andruh au intrat în incinta ÎS Cadastru și au început să filmeze. Ea le-a spus că nu este permis. Andruh i-a spus să meargă să spele podelele. Andruh a început să strige și să o blesteme. La 12 septembrie 2016 Raiciuc nu i-a spus nimic doar continua să 9 filmeze. Ea a fost numită cu cuvinte necenzurate de Andruh în altă zi dar nu la 12 septembrie 2016. În acea zi Andruh nu a numit pe nimeni cu cuvinte necenzurate. Ea nu a aplicat violență în acea zi. Activitatea lucrătorilor din oficiul cadastral a fost întreruptă. Lumea ieșea și nu mai dorea să depună actele. Acțiunile lui Raiciuc și Andruh au fost stopate de venirea poliției. Andruh striga că toți o mint (f.d. 72 vol. V).

Andrei Chetrari, fiind audiat în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că la 12 septembrie 2016, Alexandr Raiciuc și Tatiana Andruh au pătruns abuziv în incinta OCT Bălți. Ei au intrat inclusiv în zona de securitate. Accesul în această zonă era permis doar cu autorizare și supraveghere, iar utilizarea tehnicii video era interzisă fără acord special. La intrare, au recurs la îmbrânceli a lucrătorilor OCT Bălți. Ei au ignorat solicitările de a părăsi zona restricționată. Pe parcursul aflării în instituție, Andruh a strigat, a adresat injurii și a utilizat un limbaj jignitor, iar Raiciuc a continuat să filmeze. El a ignorat cerințele personalului. Comportamentul acestora a determinat sistarea activității instituției pentru aproximativ două ore. Ei au perturbat ordinea internă și fluxul normal de lucru (f.d. 179–181, vol. I). În ședință de judecată Chetrari a comunicat că în vara anului 2016 Raiciuc și Andruh s-au prezentat pentru a intra la el la primire. Ei au dorit să facă înregistrări video dar li s-a explicat că este interzis. Atunci ei au năvălit cu de-a sila. Din spusele altor persoane, cunoaște că ei au îmbrîncit pe Vasilache. Raiciuc a continuat să filmeze să dea întrebări urîte și provocatoare. Andruh vorbea fără încetare. Acel conflict a durat 45 minute și este plasat pe youtube. El a indicat că nu s-a simțit înjosit. În acea zi nu i s-a încălcat demnitatea și onoarea lui. Nu a auzit să fi fost lezată demnitatea și onoarea colaboratorilor. El a fost deranjat de situația de conflict și de conduita lui Andruh. A fost deranjat deoarece ei filmau contrar indicațiilor primite, a semnelor aplicate și a legii cu privire la datele cu caracter personal. Paznicul de jos a încercat să nu-i permită accesul lui Raiciuc cu camera. Biroul în care a intrat Raiciuc și Andruh este birou de audiență. Andruh avea audiență înregistrată la acel moment. Ea înjura, le imputa că au luat bani și le spunea să-și ia copii și să vină să trăiască ei în casa ei (f.d. 119 vol. IV).

Martorul Mircea Rotari a dat declarații analogice celor relatate la urmărirea penală de martorul Andrei Chetrari (f.d. 186–188, vol. I). În ședință de judecată Rotari a indicat că Raiciuc și Andruh au pătruns în zona de securitate prin aplicarea violenței. Ei i-au îmbrîncit pe dl Burlacu și Vasilachi. Andruh insulta toți colaboratorii și vizitatorii, ea înjura și înjosea demnitatea colaboratorilor. Raiciuc a ignorat solicitările conducerii și a colaboratorilor de poliție de a nu filma. Raiciuc și Andruh au manifestat un comportament grosolan și o lipsă de respect față de societate. Ei au stopat activitatea normală a întreprinderii pe o perioadă de aproximativ două ore. Amenințări și cuvinte murdare și injurioase au fost atît din partea lui Raiciuc cît și din partea lui Andruh. Ele erau adresate lui și altor colaboratori. În raport cu el violență nu a fost aplicată. Din cauza acțiunilor lui Raiciuc și Andruh au fost stopate lucrările 10 de eliberare a cererilor. Ei insultau toate persoanele care intrau și le determinau să părăsească sediul. Ei au opus rezistență persoanelor care încercau să curme acțiunile lor. (f.d. 8 vol. V)

Ruslan Antoniuc, fiind audiat în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că, la 12 septembrie 2016, Alexandr Raiciuc și Tatiana Andruh au intrat în incinta Oficiului. Tatiana Andruh a strigat cu voce ridicată, a exprimat nemulțumiri față de activitatea instituției, iar Alexandr Raiciuc filma permanent cu camera video. La tentativa de acces către etajul 2, Tatiana Andruh a bruscat paznicul, iar ulterior ambii au continuat să strige și să creeze dezordine pe scări și la etaj. Ei au perturbat activitatea instituției (f.d. 189, vol. I). În ședință de judecată Antoniuc a declarat că nu-și amintește dacă Andruh a înjurat, ea cu siguranță cerea ceva. El nu a văzut ce se întîmpla la etajul doi. A auzit că acolo Andruh se certa. Înintea sa cîteva persoane au depus actele și au plecat. El la fel a depus actele și a plecat. Pe toată perioada ghișeul a funcționat. El nu-și amintește dacă au aplicat forță fizică. Nu poate spune dacă Andruh a îmbrîncit gardianul. (f.d. 69 vol. V)

Svetlana Kasadjik, audiată în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că, la 12 septembrie 2016, în incinta ASP, a observat o persoană de gen feminin care striga la ghișeu, exprimând nemulțumiri privind serviciile acordate, în timp ce o persoană de gen masculin o filma. Ea nu cunoaște cauza conflictului (f.d. 190, vol. I). În ședință de judecată Kasadjik a comunicat că în vara anului 2016 a venit la cadastru să ia careva acte. În incinta cadastrului era o persoană de gen feminin care vorbea și una de gen masculin care o filma. La acel moment nu era o situație de conflict. Doamna vorbea foarte emotiv, ea nu se certa cu cineva. Ea nu a văzut să se fi întrerupt lucrul întreprinderii. Ea și-a luat actele și a plecat (f.d. 121 vol. IV).

Vitalie Vasilache, fiind audiat în calitate de martor, la urmărirea penală a declarat că la 12 septembrie 2016, Alexandr Raiciuc și Tatiana Andruh au solicitat acces la conducerea instituției. După autorizarea accesului pentru Andruh, Raiciuc a încercat să pătrundă forțat. El a îmbrâncit paznicul care le comunica că accesul este permis doar unei singure persoane. Raiciuc a refuzat să oprească filmarea, deși i s-a comunicat că este interzisă în incintă fără autorizare. Ambii au început să strige, să bruscheze personalul de pază și au generat panică printre persoanele aflate în sediu. Ei au determinat părăsirea clădirii de către mai mulți vizitatori. Activitatea instituției a fost sistată pentru aproximativ două ore, fiind necesară intervenția poliției. Ulterior, cei doi au pătruns în sala de ședințe. Andruh a formulat acuzații la adresa angajaților, iar Raiciuc filma și susținea afirmațiile acesteia, el menținea conflictul și vorbea pe un ton ridicat (f.d. 191, vol. I). În ședință de judecată Vasilache a indicat că la 12 septembrie 2016 s-au prezentat la ÎS Cadastru Raiciuc și Andruh. Ei au spus că vor audiență la directorul Chetrari. El le-a comunicat că nu le permite intrarea pînă nu obține acceptul șefului. După asta el a plecat la masă iar ei au intrat pe ușa de serviciu atunci cînd un colaborator a intrat pe ea. El a alergat după ei să nu le permită să 11 se urce pe scară. S-a postat între balustradă și perete și a spus că nu au voie să treacă. Ei i-au reproșat de ce nu le permite să intre. Doamna afirma că i se încalcă drepturile. Ulterior au venit trei polițiști. După aceasta Raiciuc și Andrus au urcat la etajul doi. Polițiștii au urcat împreună cu ei. El s-a întors la masa de serviciu și nu a văzut ce a fost mai departe. El nu ține minte dacă în cadrul conflictului Andruh sau Raiciuc l-a numit cu cuvinte necenzurate. Andruh și Raiciuc erau agresivi. În hol activitatea continua, iar actele se primeau. El susține declarațiile date în ședință de judecată. Agresiunea a fost verbală. Raciciuc și Andrus au încercat să-l împingă pe scară atunci cînd el nu le-a permis să urce. Ei îl provocau la acțiuni violente. Îl întrebau cine este el și de ce nu le permite să treacă. Ei doreau să intre cu de-a sila contrar interdicției comunicate de el. Cînd au venit polițiștii cei doi erau în continuare la etajul unu. Ei au urcat sus doar în prezența poliției (f.d. 76 vol. V).

Înregistrările video efectuate de Alexandr Raiciuc în incinta ÎS Cadastru din mun. Bălți, sunt stocate pe un CD anexat la dosar (f.d. 109-112 vol. II). Ele reflectă o discuție aprinsă purtată înainte de 12 septembrie 2016 între Andruh și un angajat din paza întreprinderii . Prima se plînge de modul în care au fost întocmite actele aferente proprietății sale și cere, pe tonuri foarte ridicate și imperative, să fie lăsată să intre la persoanele responsabile. Angajatul intră în incinta clădirii și încearcă să-i interzică intrarea lui Raiciuc sub pretextul că nu se permite filmarea. Andruh se arată deranjată de această remarcă și afirmă că ea dorește ca Raiciuc să o însoțească pentru a înregistra. Ea susține că anterior i-au dat răspunsuri false. În continuare, angajatul îi amenință că va apela la poliție. Înregistrările surprind conduita lui Raiciuc și Andruh, discuțiile purtate de ei în cadrul clădirii ÎS Cadastru, precum și discuțiile purtate cu persoane și angajați din cadrul întreprinderii. Andruh este cea care se expune cel mai mult și pe tonuri ridicate invocînd tratamentul ei ilegal de către autorități. Raiciuc susține că filmarea este un drept iar el este într-un spațiu public. În final Raiciuc obține o înregistrare la audiență pentru o altă zi. După aceasta cei doi pleacă. Restul înregistrărilor reflectă momentul în care Andruh și Raiciuc se prezintă în altă zi (la 12 septembrie 2016) la ÎS Cadastru. Ei intră în incinta întrepinderii, după care Andruh dorește să treacă de turnichet pentru a merge la primirea cu funcționarul responsabil. Paznicul îi permite trecerea lui Andruh, însă îngrădește trecerea lui Raiciuc. Andruh și Raiciuc își manifestă dezacordul cu această interdicție și invocă faptul că, în contextul în care funcționarul are zi de primire, ei pot merge și efectua înregistrări. La un moment dat, ei susțin că efectuează înregistrările pentru a se proteja, întrucît în alte condiții au fost învinuiți în mod fals de perturbare a ordinii. Înregistrările surprind momentul în care Andruh și Raiciuc încearcă să se ridice pe scări la etajul doi, dar sunt împiedicați de cîțiva angajați ai ÎS Cadastru. Între aceștia s-a iscat o ceartă care este purtată pe tonuri ridicate. Obiectul disputei este determinat de faptul că Raiciuc încearcă să filmeze, iar angajații pretind că aceasta este interzis. La un moment dat au aparut și reprezentanții poliției. După aceasta cei doi au putut să se deplaseze la etajul doi. 12 O altă secvență din înregistrare reflectă momentul în care Andruh și Raiciuc ajung în biroul de la etajul doi în care se află cinci angajați ai întreprinderii. Andruh se adresează pe ton ridicat acestora. Ea solicită explicații aferent modului înregistării proprietății sale. La un moment dat unul din angajați (Mircea Rotari) se apropie de Raiciuc, îl reproșează că a fost avertizat să nu filmeze și se repede spre el. Imediat după aceasta imaginea redă șocul suportat de cameră și imaginea devine neclară, iar Raiciuc îi reproșează că i-a distrus camera de filmat care costă 8.000 de lei. După aceasta discuțiile continuă încă o perioadă de timp și Raiciuc cu Andruh părăsesc clădirea.

Înregistrările video efectuate de Alexandr Raiciuc la 17 februarie 2017 în incinta liceului teoretic „B.P. Hașdeu” din mun. Bălți, este stocată pe un CD anexat la dosar (f.d. 113-116 vol. II). Ea este inițiată la intrarea în instituție și reflectă că Alexandr Raiciuc și Igor Potîng au intrat singuri, fără careva ghidare din partea unor angajați, în anticamera biroului directorului. În continuare ei au fost invitați în biroul directorului Dumitru Babin. Raiciuc menționează din start că el este cu camera și dorește să înregistreze discuția. Directorul își dă acordul. Ulterior cei trei poartă o discuție îndelungată, pe ton liniștit referitor la școlarizarea fiicei lui Potîng și la procedura de restituire a manualelor și a banilor pentru chiria acestora. Discuția capătă la anumite momente conotații contradictorii, directorul prezintă registre și acte pentru a-și susține punctul de vedere. În cadrul discuțiilor nimeni din cei doi nu folosește injurii, nu acostează jignitor, nu îmbrîncește, nu amenință cu aplicarea violenței și nici nu aplică violența în raport cu directorul. Înregistrarea conține trei secvențe în care Potîng, la studierea unor acte, își manifestă incapacitatea de a înțelege sau dezacordul cu cele citite folosind sintagmele în limba rusă „blin” și „ciort”. Acestea nu erau adresate directorului. Pe parcursul înregistrării directorul nu menționează la nici un moment că ar trebui să plece la ore, iar cei doi îi perturbă activitatea. Înregistrarea nu conține momente în care Dumitru Babin să ceară celor doi părăsirea biroului. Discuțiile sunt purtate timp de circa două ore.

Înregistrările video efectuate de Alexandr Raiciuc la 21 februarie 2017 la intrarea în incinta judecătoriei Bălți, sunt stocate pe un CD anexat la dosar (f.d. 117-120 vol. II). Ea denotă că Alexandr Raiciuc filmează la ușa judecătoriei. Persoana responsabilă de pază nu permite accesul lui Raiciuc în incinta clădirii. El invocă drept pretext că este pauză de masă. În același timp altor persoane le este permis accesul. Raiciuc își manifestă verbal indignarea, însă cuvinte injurioase sau amenințări el nu folosește. Atunci cînd intră o persoană el încearcă să rețină ușa pentru cîteva clipe pentru a intra și a cere explicații paznicului. Paznicul îl amenință pe un ton ridicat să ea mîna de pe ușă că cheamă poliția. La scurt timp apare o patrulă a unei agenții de pază. Unul din agenții de pază se exprimă cu cuvinte necenzurate în adresa lui Raiciuc. Ultimul continuă filmarea și îi adresează întrebări acelui agent. La sosirea poliției, paznicul afirmă că Raiciuc a încercat să distrugă ușa și a fost nevoit să apeleze butonul de alarmă și să cheme poliția. 13

Înregistrările video efectuate de Raiciuc la 27 februarie 2017 în afara și în incinta Judecătoriei Bălți sunt stocate pe un alt CD anexat la dosar (f.d. 121-123 vol. II). Ele denotă că Alexandr Raiciuc filmează o persoană de gen feminin în etate care se plînge că nu i se acordă asistență juridică garantată de stat în mod corespunzător. Ea susține că, deși nu are bani pentru serviciile avocatului și este eligibilă pentru un avocat din oficiu, șeful oficiului i-a solicitat o sumă mare de bani. Atunci cînd ea i-a spus că nu-i poate da suma cerută, primul i-a spus că o să-i dea un avocat care nu o să-i acorde asistență. Înregistrările următoare surprind momente în care Raiciuc și persoana de gen feminin merg la șeful oficiului CNAJGS Bălți pentru a cere explicații pe acest subiect. Ulterior, ei merg la avocata Rodica Cojocari și o chestionează referitor la calitatea serviciilor. Avocata afirmă că are o ședință și nu poate discuta cu ei. Cei doi merg după ea pînă la Judecătoria Bălți. Ei intră după avocată în judecătorie până în anticamera unui judecător. Ei cer avocatei explicații. În discuții se implică grefiera. Ea îi cere lui Raiciuc să nu filmeze în anticameră și să plece. Peste puțin timp din biroul său iese judecătorul și face aceeași solicitare. Raiciuc pretinde că nu înțelege ce i se cere și solicită chemarea unui interpret. El susține că are dreptul să filmeze în incintă. Injurii sau amenințări el nu a rostit. c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central, din 14 ianuarie 2020, procesul penal în privința lui Alexandr Raiciuc, Igor Potîng și Tatiana Andruha a fost încetat, faptele fiind recalificate în contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Procesele contravenționale au fost încetate în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. De asemenea, instanța a dispus încasarea de la Alexandr Raiciuc în beneficiul lui Andrei Chetrari a sumei de 300 de lei cu titlu de cheltuieli de deplasare suportate pentru participarea la examinarea cauzei penale.

Sentința conține concluzia că probele administrate în cauză, demonstrează încălcarea ordinii publice prin acostarea jignitoare a persoanei în locuri publice și alte acțiuni ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor iar conflictele au fost de scurtă durată și nu au întrerupt activitatea instituțiilor. Instanța nu a indicat care sunt faptele prin care inculpații ar fi încălcat ordinea publică, pe cine și prin care acțiuni ar fi acostat jignitor și nici care au fost acțiunile prin care ar fi tulburat liniștea persoanelor. Instanța a indicat că acțiunile agravante incriminate inculpaților lipsesc. Ea nu a reținut acuzația de agresivitate excesivă și obrăznicie deosebită, iar probele nu demonstrează exprimarea cuvintelor necenzurate și frazelor provocatoare.

Instanța a enumerat probele și conținutul unora din ele. O analiză a declarațiilor martorilor și părților vătămate nu există. În sentință nu se regăsește analiza declarațiilor care sunt contradictorii și nici soluția în raport cu declarațiile modificate între urmărirea penală și faza judecării. Instanța a indicat că cele patru 14 înregistrări video efectuate la 12 septembrie 2016 și 17, 21 și 27 februarie 2017 demonstrează comportamentul și acțiunile inculpaților fără a indica esența lor. În sentință nu există o analiză a circumstanțelor relevate de înregistrările video în coraport cu declarațiile martorilor și părților vătămate. Sentința nu specifică faptele pe care instanța de judecată le-a considerat dovedite.

În sentință este indicat că încadrarea juridică făcută de acuzare este eronată. Faptele inculpatului Alexandr Raiciuc din 12 septembrie 2016, 17, 21 și 27 februarie 2017 nu conțin semnele și elementele calificative obligatorii ale infracțiunii stabilite de art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal. Încălcarea ordinii publice s-a manifestat doar prin adresări jignitoare în locuri publice și alte acțiuni similare. c. Procedura de apel

La 27 ianuarie 2020, procurorul în Procuratura raionului Drochia, Diana Turenco, a declarat apel (f.d. 65 vol. VI). Ea a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, cu stabilirea lui Alexandr Raiciuc a pedepsei de cinci ani de închisoare, lui Igor Potîng a pedepsei de 1.350 de unități convenționale și Tatianei Andruh a pedepsei de 1.000 de unități convenționale. Ea a mai solicitat încasarea de la Tatiana Andruh în contul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 1.526 de lei. Procurorul a pretins că instanța nu a luat în calcul declarațiile martorilor care denotă sistarea activității Oficiului Cadastral Teritorial Bălți, a judecătoriei mun. Bălți și a Liceului Teoretic „B.P. Hașdeu”. Tragerea la răspundere contravențională a inculpaților nu este suficientă pentru corectarea și reeducarea lor și nu asigură prevenirea comiterii altor infracțiuni. Instanța a greșit cînd nu a încasat cheltuielile judiciare de 1.526 de lei pentru expertiza psihiatrico-legală efectuată în privința inculpatei Tatiana Andruh.

La 27 ianuarie 2020, a declarat apel și Alexandr Raiciuc (f.d. 70 vol. VI). El a solicitat casarea sentinței și rejudecarea cauzei. Ea a menționat că dosarul se bazează pe falsuri și că își va completa motivele apelului după ce va studia sentința motivată și va primi asistență juridică eficientă. O completare la cererea de apel el nu a mai depus. Apelantul a explicat absența de la pronunțarea sentinței prin faptul că avocatul nu l-a informat despre aceasta. El a arătat că nu a fost reabilitat pentru privarea de libertate de 90 de zile, deși faptele au fost recalificate în contravenție. Judecătorul care i-a aplicat arestul a falsificat temeiurile de privare de libertate. El a mai invocat încălcarea dreptului la apărare, prin neexaminarea cererilor formulate, refuzul administrării probelor, inclusiv al înregistrării video, neasigurarea traducerii ședinței de judecată în limba rusă și alte încălcări procedurale. Recurentul a mai invocat falsificarea probelor de către procuror la etapa urmăririi penale și a actelor procesuale de către judecător. Judecătorul i-a tradus greșit în locul interpretului prezent în ședință poziția formulată de procuror aferent aducerii martorului Rodica Cojocaru. El i-ar fi spus 15 că procurorul a renunțat la acest martor. În realitate, acuzatorul susținea că va aduce martorul la ședința următoare.

La 28 ianuarie 2020, și inculpatul Igor Potîng a declarat apel, solicitînd pronunțarea unei hotărâri de achitare (f.d. 79 vol. VI). La 12 februarie 2020, el a declarat apel suplimentar (f.d. 84-95 vol. VI), în care a susținut că esența cauzei vizează evenimentele din 17 februarie 2017 între orele 13:00 și 13:50. Aceste evenimente sunt înregistrate video. Înregistrarea video demonstrează lipsa oricărei contravenții. El pretinde că denunțurile și declarațiile date de martori sunt mincinoase. Martorii și-au schimbat declarațiile după ce au făcut cunoștință cu probele apărării și cu înregistrarea pe care Raiciuc a publicat-o pe youtube. Înregistrarea demonstrează că martorii audiați nu erau la fața locului. Declarațiile martorilor nu pot înlocui înregistrările video. La ora 13:00 el se afla în altă parte și nu putea să împiedice desfășurarea orelor care începeau la ora 12:20. Igor Potîng a invocat că instanța nu a apreciat corespunzător informațiile comunicate de operatorii de servicii de telefonie mobilă și înregistrările video, iar instanța nu a audiat experții și martorii apărării.

La 29 ianuarie 2020, avocatul Alexandr Covdii, în numele inculpatului Alexandr Raiciuc, a declarat apel (f.d. 70 vol. VI). El a solicitat casarea sentinței și a indicat că motivele apelului le va expune într-un apel suplimentar, după ce va lua cunoștință de sentința motivată. Un apel suplimentar el nu a mai depus.

La 30 ianuarie 2020, avocatul Valentin Cazacu a declarat apel în numele inculpatului Igor Potîng (f.d. 81-83 vol. VI). El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. El a invocat aprecierea eronată a probelor și lipsa aprecierii declarațiilor părții vătămate Dumitru Babin și ale martorilor Tatiana Botnari, Rita Pasat și Viorica Moraru, care au negat prezența adresărilor jignitoare, a agresiunii verbale sau fizice, sau folosirea cuvintelor necenzurate și întreruperea activității instituției prin acțiunile lui Igor Potîng și Alexandr Raiciuc. Prezența acțiunilor similare care tulbură ordinea și liniștea publică la fel nu au fost demonstrată. Nu au existat conflicte, iar inculpații au cerut continuarea unei discuții și au propus să rămînă în biroul directorului. Prima instanță a refuzat administrarea înregistrării video dintre Igor Potîng și directorul liceului, audierea martorului Iurie Litviniuc, a specialistului în telecomunicații al SA „Moldtelecom” pentru clarificarea unor aspecte tehnice referitoare la informațiile furnizate de SA „Moldcell” în scrisorile din 11, 18 mai și din 06 iulie 2017. Acestea demonstrează că la 17 februarie 2017, ora 12:15, inculpatul se afla într-o altă locație decât cea indicată în învinuire. Înregistrarea video din incinta liceului din 17 februarie 2017 nu a fost apreciată de instanța de fond. Declarațiile părții vătămate, Dumitru Babin, și ale martorilor Tatiana Botnari, Rita Pasat și Viorica Moraru se află în contradicție cu înregistrarea video. În acțiunile lui Igor Potîng și Alexandr Raiciuc nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal și nici ale contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional. Inculpații au intrat civilizat în cabinetul directorului, cu acordul acestuia s-au așezat și au filmat. Dumitru Babin 16 nu i-a informat măcar o singură dată că are ore și că trebuie să încheie discuția din acest motiv. El nu le-a solicitat să părăsească biroul.

La 26 iunie 2020, inculpata Tatiana Andruh a declarat apel (f.d. 113 vol. VI). Ea de asemenea solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece nu a comis ilegalități. Scopul deplasării sale la OCT Bălți a fost clarificarea motivului înregistrării, la adresa 31 August 68, a persoanelor Stepan Apostol și Aureliu Zaporojan. Acțiunile realizate de ea acolo au fost înregistrate video.

Pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel, Igor Potîng a formulat o cerere de strămutare a cauzei din motiv că judecătorii care au prelungit măsura preventivă pot influența colegii care examinează fondul cauzei (f.d. 137 vol. VI). La 11 august 2020 el a formulat o cerere de recuzare pe aceleași motive (f.d. 147 vol. VI). Pe parcursul examinării cererii de recuzare a formulat cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 33-35 Cod de procedură penală (f.d. 154 vol. VI). Ulterior Igor Potîng a formulat o cerere prin care solicita ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 63 și 90 din Codul de procedură penală din motiv că acestea îl împiedică să-și administreze probatoriul în cauza sa (f.d. 188 vol. VI). Toate cererile respective au fost respinse. În continuare Igor Potîng a formulat o cerere de recuzare completului pe motiv de respingere a cererii de ridicare a excepției de nesontituționalitate (f.d. 13 vol. VII). La următoarele ședințe, Igor Potîng a formulat o cerere de renunțare la apărător (f.d. 44-46 vol. VII). Cererea de renunțare la apărător a fost respinsă deoarece inculpatul este vorbitor de limbă rusă, iar procesul se desfășoară în limba română (f.d. 48 vol. VII). În consecință Igor Potîng a formulat cerere de recuzare membrilor completului pe motiv de respingere a cererii sale (f.d. 48 vol. VII). Cererile de recuzare au fost respinse.

La 23 august 2022, Curtea de Apel Bălți a respins apelul inculpatei Tatiana Andruh, ca fiind depus peste termen. Celelalte apeluri au fost respinse ca nefondate, iar sentința menținută. Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 04 octombrie 2022. Ea a fost plasată pe portalul instanțelor de judecată la 05 octombrie 2022. La 21 octombrie 2022 în adresa lui Alexandr Raiciuc, Igor Potîng și Tatiana Andruh a fost expediată decizia tradusă (f.d. 97 vol. VII). Instanța de apel a conchis că probele administrate dovedesc existența faptelor contravenționale în acțiunile inculpaților. Ea a apreciat că faptele inculpaților nu depășesc gradul de severitate necesar pentru a fi încadrate ca infracțiune, conform art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal și se încadrează în huliganismul nu prea grav, prevăzut de art. 354 Cod contravențional.

În decizie se menționează că partea vătămată Dumitru Babin și martorii Moraru Victoria, Botnari Tatiana, Pasat Rita au declarat toate circumstanțele faptei din 17 februarie 2017, și anume, comportamentul agresiv a lui Alexandr Raiciuc și Igor Potîng, însoțit de filmări care n-au fost permise. Circumstanțele faptei din incinta ÎS „Cadastru” au fost confirmate de martorii Ludmila Priseachina, Andrei Chetrari, Tamara Capcelea, Mircea Rotari, Ruslan Antoniuc, 17 Raisa Tolstoi și Vitalie Vasilache, care au indicat că Tatiana Andruh și Alexandr Raiciuc filmau fără permisiune, îmbrînceau lucrătorii întreprinderii, făceau gălăgie, înjurau, fiind întreruptă activitatea întreprinderii. Circumstanțele faptei din incinta Judecătoriei Bălți au fost confirmate de martorii Andrei Guțu, Vladimir Tabaranu și Victoria Cuțuc, care au indicat că Alexandr Raiciuc avea un comportament obraznic, agresiv, striga la angajați, la avocat, filma fără permisiune, fiind întreruptă activitatea judecătorilor în Judecătoria Bălți. Inculpații nu au recurs la violență, amenințare cu violența sau opunere de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. Alexandr Raiciuc, Igor Potîng și Tatiana Andruh au realizat doar acostarea jignitoare și filmări fără permisiune. Ei au perturbat liniștea și ordinea publică prin injurii, îmbrînceli, vorbire cu ton ridicat și strigăte. Înregistrarea video, declarațiile părții vătămate și ale martorilor demonstrează existența faptelor reținute în seama inculpaților. Declarațiile au fost date sub jurământ, cu avertizarea prevăzută de lege, iar indicii privind caracterul neveridic al acestora lipsesc. Dezacordul inculpaților cu modul de apreciere a probelor nu constituie temei de casare a hotărârii judecătorești. Aceste acțiuni nu au depășit acel grad de severitate care să determine calificarea lor conform art. 287 alin. (2) lit. a) și b) Cod penal.

Argumentele inculpatului Alexandr Raiciuc privind reabilitarea și impactul arestului preventiv asupra sa au fost respinse ca nefondate. Instanța a invocat că legalitatea măsurii a fost verificat în recurs. Inculpatul nu poate fi reabilitat în condițiile în care fapta sa constituie contravenție. Argumentul privind refuzul de a administra probe a fost respins, deoarece la materialele cauzei se regăsește înregistrarea video, care a fost cercetată în ședința de judecată. Probatoriul apărării a fost administrat la dosar. Toate probele au fost cercetate în ședință de judecată. Respingerea unor demersuri nu echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Instanța de apel a constatat că drepturile inculpaților au fost respectate. Ei au participat la ședințe, au formulat întrebări, au prezentat probe și au beneficiat de asistență juridică și de traducător. Argumentul privind caracterul politic al cauzei a fost respins. Instanța a constatat că dosarele au fost pornite în baza unor acțiuni concrete ale inculpaților și conexate legal, în conformitate cu normele de procedură penală. Cererea lui Igor Potîng de renunțare la avocat a fost corect respinsă. Participarea apărătorului era obligatorie potrivit art. 69 alin. (1) pct. 3), 6) Cod de procedură penală. Tergiversarea procesului a fost determinată de conduita inculpaților. Toate cererile lor au fost examinate în cadrul ședințelor de judecată. Dreptul la interpret nu a fost încălcat în raport cu Alexandr Raiciuc deoarece în ședințele de judecată a participat un traducător. Intervențiile judecătorului, de rând cu traducătorul, nu constituie o încălcare a dreptului la apărare.

Apelul inculpatei Tatiana Andruh a fost respins ca tardiv. Instanța a menționat că sentința a fost pronunțată la 14 ianuarie 2020. Copia ei a fost 18 expediată și primită, de către inculpată în aceeași zi, în limba română, și la 30 ianuarie 2020, în limba rusă. Apelul a fost declarat la 26 iunie 2020, cu depășirea termenului legal de 15 zile. Inculpata și apărătorul său nu au invocat motive temeinice pentru repunerea în termen. d. Recursurile

La 19 septembrie și 10 noiembrie 2022, Igor Potîng a depus recursuri prin care solicită casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. El nu a invocat un anumit temei de recurs (f.d. 105 și 123 vol. VII) dar a afirmat că dosarul ar avea o conotație politică. El susține că desfășura activitate civică și politică în Bălți, ceea ce a dus la fabricarea acestei cauze. Lui i-a fost încălcat dreptul la un tribunal și dreptul la apărare prin faptul că cererea de renunțare la avocatul desemnat de CNAJGS și cele patru cereri de recuzare au fost respinse. Judecătorii instanței de apel au abuzat de funcțiile lor și au fost părtinitori. Recurentul pretinde că au fost falsificate timpul și circumstanțele faptelor. Probele apărării care demonstrau un alt interval temporal și lipsa perturbării lecțiilor, nu au fost admise. Instanța de fond a refuzat audierea martorului Iurie Litviniuc, a inculpatului Alexandr Raiciuc și examinarea înregistrărilor video. El nu a comis infracțiuni sau contravenții, lipsesc elementele constitutive ale faptei imputate (amenințări, injurii, violență), iar instanța de apel a menținut sentința fără o analiză efectivă. El invocă respingerea nejustificată a cererilor prin care a solicitat sesizarea Curții Constituționale, privind pretinsa neconstituționalitate a art. 33 și 90 din Codul de procedură penală.

La 02 noiembrie 2022, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Liliana Pasat, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală (f.d. 105 vol. VII). Ea a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești și dispunerea rejudecării cauzei. În recurs sunt reiterate argumentele din cererea de apel. Acuzarea invocă că instanța de apel a menținut eronat soluția de încetare a procesului penal, cu tragerea la răspundere contravențională și încetarea procesului contravențional. Instanțele de judecată nu au ținut cont de declarațiile părții vătămate Dumitru Babin, care a relatat că la 17 februarie 2017, în incinta Liceului teoretic „B.P. Hașdeu”, a fost scos de la orele cu clasa a IX-a, a fost filmat fără consimțământ, fiindu-i lezată onoarea și demnitatea, iar angajații liceului au fost insultați. Martorii Viorica Morari și Rita Pasat au confirmat că la 17 februarie 2017, Igor Potîng a manifestat un comportament agresiv, a vorbit pe un ton ridicat, iar Alexandr Raiciuc a efectuat filmări neautorizate, ceea ce a întrerupt activitatea didactică. Martorul Andrei Chetrari a declarat că Alexandr Raiciuc și Tatiana Andruh au pătruns ilegal în instituție, au filmat în zone cu acces interzis, au adresat întrebări provocatoare, au folosit expresii necenzurate și au întrerupt activitatea OCT Bălți. Martorii Tamara Capcelea și Mircea Rotaru au confirmat că la datele de 09 și 12 septembrie 2016, în sediul ÎS „Cadastru”, Alexandr Raiciuc și Tatiana Andruh au îmbrâncit paza, au încălcat regimul zonei de securitate nr. 2, au filmat fără permisiune, au adresat injurii și amenințări, fiind sistată activitatea instituției pe o durată de aproximativ 19 două ore. Martorul Andrei Guțu, judecător la Judecătoria Bălți, a declarat că Alexandr Raiciuc a avut un comportament obraznic și gălăgios în anticamera instanței, periclitând activitatea sa de judecător și determinând întreruperea lucrului. Martorii Vladimir Făbăranu și Victoria Cuțuc au arătat că la 21 și 27 februarie 2017, în incinta Judecătoriei Bălți, Alexandr Raiciuc a filmat fără permisiune, a vorbit cu voce ridicată, a ignorat solicitările de a părăsi biroul și a împiedicat desfășurarea activității judiciare. Plângerile depuse de Dumitru Babin, Andrei Chetrari, Mircea Rotaru, precum și procesele-verbale de examinare a înregistrărilor video, confirmă existența unor fapte repetate de tulburare a ordinii publice. Toate probele administrate sunt pertinente, concludente, veridice și utile, iar în coroborare demonstrează vinovăția lui Alexandr Raiciuc, Igor Potîng și Tatiana Andruh în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal. Acțiunile inculpaților au depășit limita răspunderii contravenționale, fiind însoțite de o încălcare evidentă și persistentă a ordinii publice, de o lipsă vădită de respect față de societate și de sistarea temporară a activității unor instituții publice. Prin conținutul și gravitatea lor, aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, prevăzute de art. 287 Cod penal.

La 04 noiembrie 2022, Alexandr Raiciuc a declarat recurs fără a invoca un careva temei din art. 427 Cod de procedură penală (f.d. 128 vol. VII). El solicită casarea deciziei cu emiterea unei hotărîri noi prin care să fie achitat pe toate cele patru episoade. El invocă asistență juridică ineficientă din partea avocaților din oficiu și neinformarea sa despre decizia emisă. Susține că acuzația împotriva sa este una falsificată și că este urmărit pe criterii politice. La fel, el invocă detenția sa ilegală și în condiții contrare art. 3 CEDO. El pretinde că martorii și părțile vătămate au făcut declarații mincinoase. A indicat că va depune ulterior o cerere de recurs motivată.

La 07 decembrie 2022, Alexandr Raiciuc a depus un recurs suplimentar, fără a invoca un temei din art. 427 Cod de procedură penală (f.d. 150 vol. VII). El solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare. Recurentul invocă caracterul politic și fabricarea cauzei penale în privința sa. Înregistrarea video demonstrează discuții obișnuite pe tonuri liniștite. Unii martori au indicat că nu a existat nimic compromițător, iar alții s-au contrazis grav în declarații. El solicită constatarea lipsei elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional. Recurentul susține că instanțele de fond au greșit atunci cînd au încasat de la el suma de 300 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată în beneficiul martorului Chetrari. El afirmă că probele nu demonstrează suportarea efectivă a acestor cheltuieli, iar el nu poate fi obligat să achite cheltuieli de judecată în condițiile în care este nevinovat. Recurentul reclamă încălcarea dreptului la un proces echitabil, exprimat prin examinarea formală a cauzei și ignorarea probelor apărării, inclusiv a materialelor video, solicitând acordarea unei compensații în cuantum de 20.000 euro și sesizarea Parlamentului în vederea modificării Codului de procedură penală și a art. 287 Cod penal. El mai solicită 20 instanței să ia atitudine în raport cu depunerea de către martori a declarațiilor mincinoase.

La 21 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței la recursuri. Nicio referință nu a fost primită.

Partea relevantă a art. 385 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) La adoptarea sentinţei, instanţa de judecată soluţionează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvîrşirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvîrşită de inculpat; 3) dacă fapta întruneşte elementele infracţiunii şi de care anume lege penală este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvîrşirea acestei infracţiuni; … (3) Dacă de săvîrşirea infracţiunii sînt învinuiţi mai mulţi inculpaţi, instanţa soluţionează chestiunile prevăzute în alin.(1) referitor la fiecare inculpat în parte.

Partea relevantă a Codului contravențional este următoarea: ”Articolul 458. Problemele ce urmează a fi rezolvate la adoptarea hotărîrii contravenţionale (1) Examinînd cauza contravenţională, instanţa de judecată este obligată să determine: a) caracterul veridic al contravenţiei imputate; b) existenţa cauzelor care înlătură caracterul contravenţional al faptei; c) vinovăţia persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional; … f) alte aspecte importante pentru soluţionarea justă a cauzei. 21 Articolul 460. Deliberarea instanţei de judecată (1) Instanţa de judecată hotărăşte asupra cauzei contravenţionale în camera de deliberare, pronunţîndu-se prin hotărîre asupra aspectelor faptic şi juridic ale cauzei. (2) Hotărîrea se semnează de judecător şi se pronunţă în şedinţă publică imediat după deliberare. Articolul 462. Hotărîrea judecătorească (1) Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală, întemeiată şi motivată. … (4) Partea descriptivă cuprinde: a) circumstanţele constatate în judecarea cauzei; b) probele pe care se întemeiază concluzia şi motivele de respingere a probelor; c) norma contravenţională pe care se întemeiază soluţionarea cauzei” .

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Argumentele invocate în recursurile depuse de Igor Potîng și Alexandr Raiciuc se referă la falsificarea faptelor invocate în acuzare, lipsa analizei înregistrărilor video, aprecierea nerezonabilă a declarațiilor părților vătămate și a martorilor, reținerea și urmărirea penală pe criterii politice și pentru activism civic. Aceste argumente pot fi examinate doar din perspectiva temeiului de recurs stabilit la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură. Recursul acuzării se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Prin urmare, toate recursurile vor fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în versiunea de până la 01 septembrie 2023. 22

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr. 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023) și se referă la motivarea deciziei instanței de apel. El include cinci situații distincte: a) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel; b) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, c) motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii d) dispozitivul hotărârii este expus neclar și e) instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia.

Instanțele sunt obligate să recurgă la o examinare efectivă a mijloacelor de probă și a argumentelor părților. Dreptul de a fi auzit de către un tribunal presupune oferirea unor răspunsuri la întrebările esențiale invocate (a se vedea CtEDO Perez v. Franța, MC, 2004, § 80). Simpla afirmație a instanței că fapta există și conține elementele constitutive ale infracțiunii incriminate nu satisface rigoarea de motivare. Invocarea elementelor de fapt pe care se fondează concluzia, interpretarea semnelor constitutive ale infracțiunii și explicarea motivelor pentru care probele și argumentele invocate de apărare nu pot fi reținute, sunt chestiuni esențiale care nu pot fi omise din motivare. O instanță ierarhică poate subscrie argumentelor din hotărârea contestată doar atunci cînd ultima este motivată suficient (hot. CtEDO Boldea v România, 2007, §§ 31-34).

Completul observă că instanța de apel a subscris argumentelor din sentință, fără a aduce argumente noi, chiar dacă apelanții susțineau că sentința nu este motivată suficient. Sentința conține doar o concluzie generală privind încălcarea ordinii publice. Ea nu menționează clar faptele reținute în seama fiecărui acuzat în fiecare episod și nu explică de ce astfel de fapte constituie elementele contravenției stabilite de art. 354 Cod contravențional. Ea nu expune clar fapta care a fost comisă de fiecare din acuzați. Instanța de fond doar a enumerat declarațiile martorilor și părților vătămate. Chiar dacă în ședință de judecată, victimele și majoritatea martorilor, în contrast cu cele enunțate la etapa urmăririi penale, au arătat că Raiciuc nu a folosit injurii, violență sau amenințare cu violența și în esență filma fără acceptul lor (la cadastru, în instanță și la liceu) sau punea întrebări și făcea afirmații cu voce tare, instanța nu a indicat care din informații le consideră veridice. Probele testimoniale relevă informații care nu se pot concilia. Unii martori au indicat asupra folosirii injuriilor și a violenței. Alții, din contra, au indicat că așa ceva nu a fost, iar acuzații își manifestau dezacordul cu acțiunile funcționarilor și colaboratorilor din instituțiile de stat și filmau reacțiile acestora. Instanța a omis să indice care din declarațiile respective le apreciază ca veridice. Ea a invocat înregistrările video și a conchis că acestea reflectă conduita inculpaților, dar a omis să indice în ce se exprimă această conduită reprobabilă. Chiar dacă majoritatea acțiunilor inculpaților au fost filmate de Raiciuc și înregistrările sunt la dosar, ele nu au fost analizate pentru elucidarea stării de fapt. În sentință lipsește analiza coroborată a informațiilor relevate de probele testimoniale în coraport cu informațiile relevate de înregistrările video (vezi para 35-38). Raportarea probelor testimoniale 23 contradictorii la probele video reprezintă o modalitate eficientă de stabilire a stării de fapt. În cererile de apel, Alexandr Raiciuc și Igor Potîng au pus în discuție veridicitatea și fiabilitatea declarațiilor martorilor și a părților vătămate. Ei au invocat că declarațiile acestora sunt contrare informațiilor relevate de înregistrările video (vezi para. 40 - 46). Decizia menționează că probele testimoniale denotă că inculpații au adoptat comportament agresiv și au filmat neautorizat în fiecare din episoadele incriminate, iar înregistrările și declarațiile martorilor demonstrează faptele. Ea nu explică cum instanța de apel a ajuns la această concluzie având în vedere înregistrările anexate la dosar și contradicțiile dintre declarațiile date de unii martori la etapa urmăririi penale și în instanța de judecată. Aceste omisiuni implică încălcarea prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală și art. art. 458 alin. (1) lit. a) și 462 alin. (4) lit. a) Cod contravențional. Prin urmare, recursurile formulate vor fi admise în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor esențiale invocate în apel.

Conform art. 435 alin. (1) lit. c) Cod de procedură penală, rejudecarea poate fi dispusă doar în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanţa de recurs. Remiterea cauzei la rejudecare este excepția, iar înlăturarea de către instanța de recurs a erorii, fără remitere la rejudecare, este regula (încheierea nr. 1ra-1737/2022, § 20). Instanța de apel nu și-au exercitat obligații de la care nici un tribunal nu putea să degreveze. Ea a omis să analizeze coroborat probele testimoniale și probele video, precum și să determine care din aceste informații sunt veridice. Ea au omis să indice care sunt faptele pe care le-au constatat pentru fiecare episod și pentru fiecare acuzat în parte. Instanța de apel nu a indicat care sunt faptele pe care le-au raportat la componența de contravenție stabilită de art. 354 Cod contravențional. Asemenea omisiuni împiedică părțile să înțeleagă și să conteste efectiv raționamentele puse la baza soluției. Atunci când instanța de apel derogă atît de mult de la obligația de motivare ce le incumbă, Curtea Supremă de Justiție, în principiu, nu ar trebui să acopere aceste erori, deoarece ar limita considerabil dreptul părților la recurs. Având în vedere numărul persoanelor care au făcut declarații în această cauză, precum și neanalizarea coroborată a numeroaselor probe testimoniale cu înregistrările video, eroarea respectivă nu poate fi remediată în recurs. Prin urmare, decizia Curții de Apel Bălți din 23 august 2022 este casată în partea respingerii ca nefondate a apelurilor procurorului în Procuratura raionului Drochia, inculpatului Raiciuc Alexandr, inculpatului Potîng Igor, avocatului Alexandru Covdii în interesele inculpatului Raiciuc Alexandr și avocatului Valentin Cazacu, în interesele inculpatului Igor Potîng, și se dispune remiterea în această parte a cauzei la rejudecare în instanța de apel.

La rejudecare instanța urmează să explice convingător care informații relevate de probele testimoniale le consideră veridice, să coroboreze probele testimoniale cu informațiile relevate de înregistrările video anexate la dosar, să indice, cu respectarea art. 385 alin. (3) Cod de procedură penală, faptele pe care 24 le reține ca fiind constatate, precum și să verifice dacă faptele constatate conțin sau nu elementele unei infracțiuni sau contravenții.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursurile declarate de Igor Potîng, Alexandr Raiciuc și procurorul Liliana Pasat; Casează decizia Curții de Apel Bălți din 23 august 2022 în partea respingerii ca nefondate a apelurilor procurorului, a lui Alexandr Raiciuc, Potîng Igor, a avocatului Alexandru Covdii, în interesele lui Alexandr Raiciuc, și a avocatului Valentin Cazacu în interesele lui Igor Potîng și remite în această parte cauza la rejudecare în Curtea de Apel Nord, într-un alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 25