1ra-185/2023 — Art. 287 alin. 1 CP

Alexandru Manuilenco a fost apărat de avocații Igor Tuhari și Natalia Lepilov.

Cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 14 februarie 2020, Alexandru Manuilenco a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 78, 354 Cod Contravențional și eliberat de răspundere contravențională în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Instanța a soluționat acțiunea civilă.

La 16 iunie 2020, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului Igor Tuhari. Instanța a admis parțial apelurile declarate de avocatul Tatiana Tampei în interesele părților vătămate Anatol Mătăsaru, Maria Olar, și apelul părții vătămate Anatol Mătăsaru, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă, prin care Alexandru Manuilenco a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 287 alin. (1) Cod penal și condamnat la o pedeapsă definitivă cu amendă, în mărime de 700 de unități convenționale. Instanța de apel a soluționat acțiunea civilă. La 08 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a casat total decizia instanței de apel și a dispus rejudecarea cauzei. La 30 septembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului Igor Tuhari și a admis parțial apelurile depuse de părțile vătămate Maria Olar și Anatol Mătăsaru. Instanța a casat sentința, inclusiv din oficiu, și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a încetat procesele penale, deoarece faptele comise nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 287 alin. (1) Cod penal și se încadrează în art. 78 alin. (1) Cod contravențional (pe episodul cu Maria Olar), respectiv în art. 354 alin. (1) Cod contravențional (pe episodul cu Anatol Mătăsaru). Procesele contravenționale au fost încetate ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. Instanța de apel a soluționat acțiunea civilă 1

La 05 decembrie 2022, avocatul Tatiana Tampei, în interesele părților vătămate Anatol Mătăsaru și Maria Olar, a depus recurs. La 12 decembrie 2022, recurs a depus și avocatul Natalia Lepilov în interesele inculpatului Alexandru Manuilenco. Recurenții au solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri.

Urmărirea penală a fost pornită la 17 ianuarie 2019. La 20 februarie 2019 Alexandru Manuilenco a fost pus sub învinuire (f.d. 195 vol. I). Potrivit ordonanței și a rechizitoriului (f.d. 222 vol. I) el a fost acuzat de comiterea huliganismului inclusiv prin faptul că a smuls un rucsac de la pieptul lui Anatol Mătăsaru și a condiționat întoarcerea lui de încetarea filmărilor, precum și prin faptul că la intrarea în sediul CSM l-a atacat pe Mătăsaru și a încercat să-i ia camera de luat vederi. Manuilenco a dat explicații pe marginea episodului de la intrarea în sediul CSM la 05 februarie 2019 cînd a fost audiat în calitate de bănuit (f.d. 137 vol. I) cît și la 14 ianuarie 2020 cînd a fost audiat în calitate de inculpat (f.d. 89 vol. II). Urmărirea penală s-a finalizat la 20 februarie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 26 februarie 2019 - 14 februarie 2020. Instanța de apel a judecat cauza în perioadele 05 martie 2020 - 16 iunie 2020 și 05 aprilie 2021 - 30 septembrie 2022. Instanța de recurs a judecat cauza în perioada 25 august 2020 - 08 februarie 2021. La 28 ianuarie 2023, dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție.

La 04 decembrie 2025, completul de judecată a dispus organizarea unei ședințe publice la data de 21 ianuarie 2026. Această ședință a fost amânată pentru 02 februarie 2026 după ce avocatul Natalia Lepilov a anunțat că inculpatul Alexandru Manuilenco, din cauza aflării peste hotarele țării, nu se poate prezenta la ședință. La ședința din 02 februarie 2026 s-au prezentat procurorul Cătălin Scutelnic, părțile vătămate Anatol Mătăsaru, Maria Olar, inculpatul Alexandru Manuilenco, și avocații Tatiana Tampei, Natalia Lepilov, Igor Tuhari. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Alexandru Manuilenco a fost învinuit că, la 28 septembrie 2018 ora 15:45, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare CSM sau Consiliul), a încălcat ordinea publică și regulile de conduită în societate, a manifestat obrăznicie deosebită și a numit-o cu cuvinte necenzurate pe Maria Olar, care în acel moment protesta în fața Consiliului, după care s-a apropiat de ea, a apucat-o de gât și a târât-o din fața instituției. El a încercat concomitent, să-i ia telefonul cu care ea filma. Prin aceasta el i-a cauzat dureri fizice și leziuni corporale neînsemnate sub formă de echimoză la nivelul brațului stâng, și la nivelul degetului doi mîna dreaptă. Ulterior, atunci cînd a ieșit din sediul CSM, după ce a observat că este filmat, Manuilenco a luat o piatră de jos și a aruncat-o spre Maria Olar, deteriorîndu-i telefonul. Faptele acestuia au fost încadrate la art. 287 alin. (1) Cod penal (acțiuni care încalcă ordinea publică însoțite de aplicarea 2 violenței asupra persoanelor și acțiuni care se deosebesc prin obrăznicie deosebită).

Tot el, Alexandru Manuilenco, a fost acuzat că la 28 septembrie 2018 ora 15:45, la intrarea în sediul CSM, a încălcat ordinea publică și regulile de conduită în societate, a manifestat obrăznicie deosebită și a insultat-o pe Maria Olar în timp ce era intervievată de Anatol Mătăsaru. Atunci cînd Mătăsaru i-a luat apărarea lui Olar, Manuilenco l-a amenințat cu răfuiala fizică, s-a apropiat de el și a încercat să-l deposedeze de camera video cu care acesta efectua filmări. În continuare, a smuls și a rupt, de pe umărul lui Mătăsaru o geantă, după care s-a îndreptat spre intrarea în Consiliu. El a fost urmat de Anatol Mătăsaru, care îi solicita să-i restituie geanta. După ce a intrat în holul de la punctul de pază al Consiliului, Manuilenco a aruncat geanta în direcția lui Mătăsaru și a deteriorat bunurile care se aflau în aceasta. După aceasta el a aplicat forța fizică, s-a repezit spre Anatol Mătăsaru și a încercat să-l deposedeze de camera video, cauzându-i dureri fizice. Faptele acestuia au fost încadrate la art. 287 alin. (1) Cod penal (acțiuni care încalcă ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiuni care se deosebesc prin obrăznicie deosebită). b. Probele

La 28 septembrie 2018, ora 15:50, Maria Olar a apelat serviciul 112. Ea a reclamat existența unui conflict la adresa str. Eminescu nr. 5, mun. Chișinău (f.d. 11, vol. I).

La 28 septembrie 2018, Maria Olar a depus o plângere prin care a solicitat tragerea la răspundere a unei persoane necunoscute din motiv că a agresat-o și i-a deteriorat bunurile (f.d. 12, vol. I).

La etapa urmăririi penale, Maria Olar și Anatol Mătăsaru au depus cereri prin care au solicitat recunoașterea lor în calitate de parte vătămată și parte civilă (f.d. 103, 157, vol. I). Prin ordonanțele procurorului, Maria Olar și Anatol Mătăsaru au fost recunoscuți în calitate de parte vătămată și parte civilă (f.d. 112, 115, 158, 162, vol. I).

La 23 ianuarie 2019 Maria Olar, fiind audiată în calitate de parte vătămată, a declarat că la 28 septembrie 2018, în jurul orei 15:00, s-a prezentat la CSM pentru a depune o plângere. Din cauza unei dispute cu o angajată, a ieșit în fața clădirii, unde filma cu o cameră video, ținea un telefon mobil și protesta fluierând. Alexandru Manuilenco a ieșit din clădire, s-a apropiat de ea, a apucat-o de gât și a târât-o aproximativ trei metri de la intrare. În încercarea de a-i lua camera, el i-a fracturat degetul arătător al mâinii drepte. Ea a început a striga și a plânge. După incident, Manuilenco a plecat, iar ea a sunat la poliție. El a ieșit la un moment dat din clădirea CSM și s-a îndreptat la vale. Ea l-a observat și s-a îndreptat după el pentru a-l filma. Manuilenco, observând că este filmat, a aruncat o piatră cu țărână în direcția ei, lovind-o la umărul stâng și deteriorând 3 ecranul telefonului mobil. El s-a urcat într-un automobil și a plecat. Ea a sunat repetat la poliție după care l-a contactat pe Anatol Mătăsaru. Peste puțin timp, Mătăsaru a venit la fața locului și a început să filmeze cum ea îi povestea cele întâmplate. În timpul discuției, Manuilenco s-a apropiat și i-a adresat cuvinte jignitoare în limba rusă, printre care și „dacă încă nu a fost dusă la psihiatrie”. Mătăsaru, care filma, l-a întrebat de ce se comportă așa și înjură. Manuilenco, într-o formă jignitoare, i-a zis că îi pare cunoscut. La un moment dat, Manuilenco i-a smuls rucsacul lui Mătăsaru și s-a îndreptat spre CSM. Mătăsaru i-a cerut să-i restituie rucsacul întrucât are bunuri în el. Manuilenco i-a răspuns că-l va restitui doar după ce va șterge înregistrarea, apoi a intrat în CSM. Ea cu Mătăsaru l-au urmat. În interior au mers până la turnichet, Mătăsaru a strigat la doamnele din hol să-l oprească pe Manuilenco din motiv că i-a luat bunurile, doamnele au zis că nu este de la ei. În acest timp, Manuilecno i-a smuls din mâini camera video lui Anatol Mătăsaru. Ea a început să strige, a deschis ușa pentru ca situația să fie observată din exterior și a apelat din nou poliția. Mătăsaru a reușit să-și recupereze camera, iar Manuilenco a intrat în clădire. Ea a observat că rucsacul lui Mătăsaru se afla la podea, iar bunurile din interior erau împrăștiate. Împreună cu acesta a strâns lucrurile și au așteptat sosirea poliției. După intervenția echipajului și a grupei operative, persoanele implicate s-au deplasat la IP Centru, unde ea a fost audiată. În aceeași zi, ea a fost la Centrul de Medicină Legală. Ulterior s-a adresat la Spitalul de Urgență, unde investigațiile radiologice au indicat o fractură a degetului arătător al mâinii drepte. I-a fost aplicat gips și a urmat tratament la secția de traumatologie până la înlăturarea acestuia. Dureri a resimțit abia ulterior. A procurat telefonul mobil cu aproximativ șase luni înainte, la preț de 3000 de lei. Un service autorizat, i-a comunicat că deteriorările sunt cauzate de o lovitură și nu putea fi reparat în garanție, fapt confirmat printr-un certificat. Persoana care a agresat-o, i-a adresat cuvinte necenzurate în limba rusă. Ea l-a înregistrat video. Ea nu a răspuns la injurii (f.d. 106-107, vol. I). În cadrul audierii suplimentare din 29 ianuarie 2019, ea a declarat că pînă să o apuce de mîini și de după gît Manuilenco nu i-a spus nimic, iar atunci cînd o îmbrîncea într-o parte o numea cu cuvinte necenzurate. Ea a declarat că până la incident, telefonul nu avea careva deteriorări. Ea s-a folosit de telefon până la 05 noiembrie 2018 cînd s-a deteriorat complet. În această perioadă pe ecranul telefonului apăreau linii negre sau dispărea o porțiune de ecran. Telefonul era pe garanție, însă din cauza deteriorărilor, nu a putut fi reparat (f.d. 108-111, vol. I). În cadrul confruntării cu Alexandru Manuilenco din 07 februarue 2019, Maria Olar a relatat că atunci cînd o tîra la o parte, Manuilenco o numea cu cuvinte necenzurate. El a înjurat-o în continuu și atunci cînd ea a mers după el pînă la automobilul parcat la vale de sediul CSM. Ea și-a schimbat declarațiile anterioare referitoare la filmarea lui în momentul deplasării la vale spre automobil. A indicat că a scos telefonul pentru a-l fotografia. Manuilenco a aruncat cu un bolovan spre ea care a lovit-o în umărul stîng și în telefon deteriorîndu-l. La telefonul mobil a început să se înnegrească ecranul încet, iar peste o lună s-a stins complet. Leziunile i-au fost cauzate de către Manuilenco, în momentul în care a 4 apucat-o de gât și a târât-o din fața porții (f.d. 120-121, vol. I). În fața instanței, partea vătămată, Maria Olar, a susținut declarațiile făcute în cursul urmăririi penale. Ea a mai relatat că susține acțiunea civilă și solicită încasarea de la Manuilenco a prejudiciului material în mărime de 3.000 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 20.000 de lei. Telefonul său este acasă, nu funcționează și îl poate restitui. După fisurarea ecranului telefonului, acesta a încetat să funcționeze (f.d. 70-71, vol. II).

La 19 noiembrie 2018 și la 23 ianuarie 2019 Anatol Mătăsaru, audiat în calitate de martor, a declarat că, la 28 septembrie 2018, după ora mesei, a fost telefonat de Maria Olar. Ea i-a comunicat că protesta pașnic în fața CSM și a fost agresată verbal și fizic de un bărbat, care a încercat să-i smulgă camera video. I-a spus că acel bărbat a apucat-o de cap, i-a răsucit degetele, apoi a luat o piatră de jos și a aruncat-o în direcția ei, ca urmare a lovit-o și i-a deteriorat telefonul. Olar i-a solicitat susținerea și a chemat echipajul de poliție. El s-a deplasat la fața locului în aproximativ 10–12 minute. La sosire, un echipaj de poliție era deja prezent, iar Maria Olar oferea explicații. El a intrat în sediul CSM pentru a identifica persoana descrisă, însă angajații și personalul de pază au comunicat că nu cunosc o asemenea persoană. Ulterior, în timp ce filma un reportaj cu Maria Olar, s-a apropiat un bărbat îmbrăcat într-un tricou galben-oranj, care a început să o insulte pe Olar, întrebând-o „dacă nu a fost închisă la psihiatrie”. La întrebarea „de ce se comportă așa agresiv și insultă”, persoana a manifestat un comportament agresiv și a încercat să-l deposedeze de camera video. Bărbatul i-a smuls geanta de pe umăr și s-a pornit cu ea spre intrarea în CSM. În geantă avea bunuri personale și a solicitat să-i fie restituite, inclusiv camera video ce conținea înregistrarea acțiunilor ilegale admise în privința sa. Bărbatul a intrat în CSM. El l-a urmat și i-a solicitat restituirea bunurilor. După ce a trecut de turnichet, bărbatul s-a întors spre el, a aruncat rucsacul și s-a năpustit asupra sa și a încercat să îi ia camera. A reușit să-i i-a camera, având intenția de a pleca cu ea. El a înțeles că acel bărbat ar putea pleca cu camera și își va pierde bunul. L-a apucat pe acel bărbat de brâu, l-a pus la pământ și și-a luat camera. Ulterior, împreună cu Olar, au sunat repetat la poliție și le-au comunicat cele întâmplate. Peste ceva timp, persoana respectivă a ieșit din clădire, a zis că se grăbește, i-a întins poliției un bilețel și le-a zis să sune pe numărul indicat pe el. Poliția nu i-a permis să plece, l-au stopat pentru a-l identifica (f.d.57, 118-119, vol. I). Audiat în calitate de parte vătămată, a făcut aceleași declarații. El a precizat că Manuilenco l-a agresat când i-a luat camera video, având intenția de a pleca cu ea în incinta CSM. Camera video și telefonul mobil i-au fost deteriorate când a fost aruncat rucsacul, în care se aflau acestea. Până la incident, ambele bunuri erau funcționabile. El s-a adresat la un service centru pentru repararea camerei video, unde i s-a indicat un cost de 960 lei, însă piesele necesare pentru modelul respectiv nu erau disponibile. Apoi a verificat telefonul mobil la un alt service centru, unde au constatat deteriorarea display-ului și a difuzorului. Costul reparației a fost estimat la suma de 2.000 de lei. El a precizat că camera video a 5 fost procurată la prețul de aproximativ 200 de euro, iar telefonul mobil la prețul de 5.000 de lei (f.d. 160-161, vol. I). În fața instanței, partea vătămată, Anatol Mătăsaru, a susținut declarațiile făcute în cursul urmăririi penale. El a declarat că susține acțiunea civilă iar asupra prejudiciului moral se va expune ulterior (f.d. 68-69, vol. II).

Alexandru Manuilenco, a refuzat să dea declarații în calitate de bănuit (f.d. 136, vol. I). Fiind audiat suplimentar, el a declarat că nu recunoaște vinovăția. A relatat că activa într-un SRL ce avea sediul în aceeași curte cu CSM. Din incinta CSM urma să iasă un automobil ce aparținea companiei în care activează. În acel moment, Maria Olar se afla în apropierea porții. El a fost contactat de un angajat că nu poate îndepărta automobilul, fiind blocat de prezența Mariei Olar. Atunci a ieșit în curtea CSM-ului și i-a solicitat Mariei Olar să se îndepărteze și să nu îngrădească accesul automobilului. Între ei a început un schimb de replici. Olar a refuzat să se retragă și a filmat situația cu telefonul mobil. În timpul acestui schimb de replici, a prins-o de braț și de gât și a ferit-o de lângă poarta CSM. După aceasta, a urcat în automobilul de serviciu și a plecat. El a contactat poliția pentru a semnala comportamentul neadecvat al persoanei. Poliția i-a comunicat că deja există o chemare la fața locului și că un echipaj este în drum. După ce a parcat automobilul mai jos de CSM, el s-a întors, și, urcând spre curte, a observat-o pe Olar împreună cu o persoană de gen masculin care filma cu o cameră video. El s-a apropiat și a întrebat dacă persoana a fost deja preluată de poliție. Persoana de gen masculin a avut un comportament provocator. Din acest motiv, a încercat să împiedice filmarea și să-i ia camera din mână. El a apucat rucsacul persoanei de gen masculin, care probabil s-a desprins de la umăr și s-a îndreptat cu acesta spre scările de la intrare. Persoana de gen masculin l-a urmat, comunicându-i că va răspunde penal pentru că i-a luat rucsacul. El i-a zis că îi va restituit obiectul dacă înregistrarea video va fi ștearsă. În timp ce intrau în CSM, el a încercat să ia camera video din mâna persoanei de gen masculin. Atunci acea persoană, l-a apucat cu brațele de brâu și l-a dat jos la podea. Probabil, în acel moment i-a căzut camera acelei persoane. Ultimul s-a urcat asupra sa și i-a deteriorat maioul. Persoana a strigat către Olar să ridice camera video, ceea ce aceasta a făcut. După stabilizarea situației, el a intrat în clădire și a sunat din nou la poliție. Ulterior, a cooperat cu echipajul de poliție, deplasându-se la IP Centru, unde a depus o explicație și a efectuat testarea la consumul de alcool și droguri la DNR. A doua zi, el s-a prezentat la CML pentru examinare medicală. Avea dureri la coloana vertebrală, deoarece anterior a avut o intervenție chirurgicală. A primit tratament medicamentos și unguente recomandate de medic. Conflictul cu Maria Olar a durat 2–3 minute, au folosit schimburi de replici dure, fără cuvinte necenzurate. Alt contact fizic decât cel surprins în video, nu a fost. A precizat că a dorit să arunce un bolovan de țărână în direcția ei, dar s-a răzgândit și l-a lăsat jos. La prima confruntare, nu a observat obiecte electronice la Olar, însă la a doua, ea a filmat cu telefonul. El nu cunoaște circumstanțele apariției leziunilor corporale la Olar (f.d. 136-138, vol. I). În 6 cadrul audierii suplimentare în calitate de bănuit, Manuilenco a adăugat că în timp ce se aflau în fața postului de pază al CSM, după ce Anatol Mătăsaru l-a apucat de brâu și l-a trântit la podea, camera video a scăpat probabil din mâna acestuia și a căzut pe podeaua de teracotă. Atunci probabil și s-a deteriorat. Rucsacul i-a fost restituit părții vătămate încă la intrarea în CSM, astfel că bunurile aflate în rucsac nu puteau fi deteriorate dacă nu erau deteriorate anterior (f.d. 185-186, vol. I). Fiind audiat în calitate de învinuit, a declarat că învinuirea nu îi este clară, nu recunoaște vina și a refuzat să dea declarații (f.d 198, vol. I). În prima instanță, Manuilenco a confirmat cele declarate la urmărirea penală (f.d. 89-91, vol. I).

La 15 decembrie 2018 Galina Larionova audiată în calitate de martor, a declarat că activează în calitate de gardian în cadrul Serviciului Pază de Stat și a fost prezentă la punctul de pază a Consiliului Superior al Magistraturii. La 28 septembrie 2018, aproximativ la ora 15:00, s-a prezentat Maria Olar și a solicitat acces la cancelarie. La scurt timp, ea a auzit gălăgie din cancelarie, iar doamna a ieșit și a început a face gălăgie la intrarea în curtea CSM. Stătea la poartă și fluiera. La scurt timp, din curtea CSM a ieșit Alexandru Manuilenco, care activează într-o întreprindere cu sediul în aceeași curte. El s-a apropiat de Olar și a discutat cu ea. Ulterior a apucat-o de braț și a îndepărtat-o de la poartă. Ea agresiuni nu a observat. Tot atunci un automobil a ieșit din curte iar Manuilenco a plecat. Doamna a rămas la intrare. La scurt timp, la fața locului a venit Anatol Mătăsaru, care filma cu o cameră video. El s-a înregistrat la punctul de acces și a intrat în cancelarie, după care a ieșit din nou în curte. Pe camerele de supraveghere a observat că Manuilenco s-a apropiat de Mătăsaru și a început o discuție cu acesta. Manuilenco a intrat în incinta CSM urmat de Mătăsaru. În interior, Mătăsaru l-a apucat pe Manuilenco din spate și l-a trântit la podea. Cei doi se bruscau reciproc. Manuilenco s-a ridicat și a ieșit în curte, având maioul rupt. Mătăsaru s-a ridicat de jos cu camera video în mână, iar doamna se afla la intrare și răcnea foarte tare. La solicitarea sa, a intervenit grupa operativă, apoi și un echipaj de poliție. Ea nu a observat agresiuni din partea lui Manuilenco față de Olar. În curtea CSM este pavaj, astfel încât nu era posibilă ridicarea pietrelor de jos. După încetarea conflictului, Maria Olar vorbea la telefon (f.d. 80-81, vol. I). În ședința de judecată, martorul a mai declarat că, Manuilenco nu i-a făcut nimic doamnei ce protesta, doar ușurel a dat-o într-o parte din fața porții. A mai indicat că la intrarea în sediul CSM, camera video se afla la Anatol Mătăsaru, iar Alexandru Manuilenco a lovit-o cu mâna, iar aceasta a fost aruncată pe un scaun (f.d. 72-75, vol. II).

Înregistrările video din 28 septembrie 2018 au fost ridicate de la persoana responsabilă din cadrul CSM și stocate pe un CD anexat la dosar (f.d. 66 vol. I). Ele au fost cercetate prin procesul-verbal din 16 decembrie 2018 (f.d. 82-83 vol. I). Procesul verbal de cercetare nu descrie înregistrările efectuate de camera instalată la punctul de control și supraveghere din holul CSM. Înregistrările au fost vizionate inclusiv în ședința organizată de instanța de recurs. Prima 7 înregistrare, cu durata de 8 minute, începe la ora 15:42 și surprinde porțiunea de stradă și intrarea în sediul CSM. În imagini apare Maria Olar aflată, în fața porții. Ea se deplasează prin fața porții de acces în curtea CSM, strigă și suflă într-un fluier de culoare verde. La ora 15:44 din incinta CSM iese Alexandr Manuilenco și se îndreaptă spre Maria Olar. Tot atunci, porțile de acces în curtea CSM se încep a deschide, iar Olar îndreaptă o cameră de filmat spre ele și fluieră continuu. Alexandr Manuilenco avansează rapid spre Olar și, fără a se opri, se apropie și încearcă să-i smulgă fluierul din gură (15:44:16). Atunci cînd îl observă pe Manuilenco, Olar face cîțiva pași în spate, încearcă să se retragă din calea lui și să-și protejeze fluierul și camera din mînă. Manuilenco o urmează și încearcă în continuare să-i smulgă fluierul din gură. Olar se apleacă în încercarea de a-și proteja fluierul cu mîna stîngă. Ea reușește să-și păstreze fluierul, însă Manuilenco o apucă, o smuncește puternic de degetele mîinii stîngi și trage de ele (15:44:18). Maria Olar încearcă să se împotrivească, iar Manuilenco o apucă de mîna stîngă și de după ceafă și o împinge violent spre bordură. La un moment dat el o apucă și o trage puternic cu mîna dreaptă de față, în zona mandibulei (15:44:20). După aceasta, Manuilenco o îmbrîncește cu putere pe Maria Olar, astfel că aceasta face cîțiva pași din inerție și dispare din vizorul camerei de luat vederi. În acel moment, din curte iese un automobil de culoare gri. Manuilenco se îndreaptă spre poarta de acces, însă Maria Olar vine după el. Atunci cînd primul se întoarce spre ea, Olar se precipiteaza în direcție opusă. El face cîțiva pași în direcția ei după care se întoarce și intră în curte prin porțile de acces. Olar formează un număr în telefon și încearcă să filmeze. După închiderea porților ea continuă să filmeze să fluiere și să strige în fața CSM. La ora 15:49:35 de poarta de acces se apropie un microbuz, iar Olar se ferește din calea lui și acesta intră în curtea CSM. Imediat după aceasta din curtea CSM iese Alexandr Manuilenco și se deplasează pe str. Mihai Eminescu în direcția str. Kogîlniceanu. Olar cînd îl observă scoate un telefon mobil de culoare albă din geantă și se îndreaptă din urma acestuia filmîndu-l cu telefonul (15:49:45). A doua înregistrare, cu durata de 6 minute și 55 de secunde, începe la ora 16:28 și o surprinde pe Maria Olar discutând și folosind telefonul de culoare albă. Din incinta CSM, pe scări a coborât Anatol Mătăsaru 16:32:35. El discută cu Olar, timp în care ultima îi demonstrează ceva filmat pe telefon și arată un gest cu mîna în direcție în care anterior îl urmase pe Manuilenco. În același moment ecranul telefonului de culoare albă este orientat spre camera de supraveghere și pe el nu se observă careva deteriorări (16:32:56). În continuare în vizorul camerelor apar două persoane de gen masculin, Anatol Mătăsaru care filmează cu o cameră video și Alexandr Manuilenco. Manuilenco se îndreaptă spre Mătăsaru care filmează și se deplasează în spate pentru a evita contactul cu primul (16:33:41). După o scurtă discuție Manuilenco cu mîna dreaptă, aplică o lovitură puternică peste mîna în care Mătăsaru ținea camera (16:33:43). Mătăsaru continuă să filmeze iar Manuilenco apucă și îi smulge de la piept un mini-rucsac (16:33:50). După aceasta el se îndreaptă spre scările de la intrarea în CSM. Mătăsaru și Olar îl urmează. Maria Olar urcă scările spre intrarea în sediul CSM și ține în mîna 8 stîngă telefonul mobil de culoare albă. Telefonul nu prezintă careva deteriorări ale ecranului (16:34:10).

Pe CD se regăsește o înregistrare efectuată de camera din interiorul postului de pază și control de la intrarea în CSM (16:33 - 16:45). Secvența captată în intervalul 16:34:44 - 16:37:47 reflectă evenimentele petrecute de la intrarea în incintă a celor trei pînă la plecarea lui Manuilenco în incintă. Înregistrarea denotă că Alexandr Manuilenco, înainte de a intra în holul postului de pază, i-a restituit din mînă în mînă lui Anatol Mătăsaru mini rucsacul smuls anterior de la pieptul acestuia (16:35:18). După aceasta el intră în hol și încearcă să-i închidă ușa în față lui Mătăsaru care îl urmează filmîndu-l. La bariera de acces el se oprește, se întoarce spre Mătăsaru și îl împinge brusc în piept cu ambele mîini strînse pumn (16:35:30). El îl apucă pe Mătăsaru de mîna în care ține camera și încearcă să i-o smulgă. Mătăsaru încearcă să se opună și ține camera cu mîna întinsă cît mai departe de Manuilenco. Ultimul îl apucă și îl trage violent cu ambele mîini de piept, reușește să-i prindă mîna în care ține camera, cu o mișcare de răsucire ajunge la cameră și încearcă să o smulgă cu ambele mîini din posesia lui Mătăsaru stînd cu spatele la acesta (16:35:35). În acest context, Mătăsaru s-a prins cu a doua mîna de mîna care i-o ținea Manuilenco. După ce l-a cuprins cu ambele mîini de mijloc, l-a ridicat la piept și la trîntit la pămînt (16:35:43). În continuare cei doi se împing fiind la podea. Ulterior ambii se ridică de la podea, iar Alexandr Manuilenco se retrage spre curtea CSM, iar Mătăsaru care continuă să țină camera în mîini, încearcă să-l urmeze dar este oprit de pază (16:36:15).

Înregistrări video din 28 septembrie 2018 au fost ridicate de la Anatol Mătăsaru (172-174 vol. I). Ea nu este una continuă și nu surprinde toate evenimentele în ordine cronologică. Ele surprind că Alexandru Manuilenco s-a apropiat de Maria Olar și Anatol Mătăsaru în timp ce ultimul efectua înregistrarea video. Mătăsaru îl întreabă pe Manuilenco de ce a atacat-o pe femeie. Ultimul îi spune că în curînd o să te atac și pe tine. El îi spune că îi pare cunoscută fizionomia „рожа” acestuia și începe să se deplaseze spre Mătăsaru. Mătăsaru îi spune că el are fizionomie și îl întreabă de ce își permite astfel de acțiuni. În acel moment Manuilenco aplică o lovitură cu mîna dreaptă peste mîna în care Mătăsaru ține camera de luat vederi. Mătăsaru îl întreabă cum își permite astfel de gesturi, iar Manuilenco îi cere să nu mai filmeze. În continuare Manuilenco îi smulge rucsacul de la piept și se îndreptă spre intrarea în incinta CSM pe str. M. Eminescu nr. 5. Afirmă că-i va restitui rucsacul cînd va șterge înregistrările. El este urmat de Mătăsaru care îi spune că are în rucsac acte și bunuri personale. Olar răcnește și îi urmează și ea pe cei doi. Manuilenco intră în hol și se îndreaptă spre turnichet, dar cînd ajunge la el se întoarce spre Mătăsaru și îi cere acestuia să iasă afară din motiv că este o instituție publică și este interzis accesul și filmatul. Mătăsaru a continuat să filmeze iar Manuilenco l-a împins în piept și a încercat să-i ia camera. În continuare cei doi s-au îmbrâncit reciproc, iar Mătăsaru l-a trântit la podea pe Manuilenco. Altercația a continuat la podea. În 9 același context Olar striga foarte puternic și solicita intervenția altor persoane precum și îi spunea lui Mătăsaru să-i transmită ei camera. Două doamne care aveau calitatea de agenți de pază la punctul de control din interiorul CSM nu s-au implicat dar au activat butonul de alarmă. Ulterior Manuilenco a plecat pe scări, iar Mătăsaru a continuat să filmeze. La încercarea lui Mătăsaru de a-l urma pe Manuilenco, agenții de pază nu i-au permis și au afirmat că nu-l cunosc pe ultimul. La sosirea echipajului de poliție, Manuilenco a revenit și le-a transmis acestora un bilețel, polițiștii rugându-i să nu continue conflictul (f.d. 174, vol. I).

Raportul de expertiză judiciară din 26 noiembrie 2018 atestă că în urma expertizei medico-legale a documentelor medicale pe numele Mariei Olar au fost depistate o echimoză neregulată de 1,5 cm pe un cm pe 1/3 medie a brațului stîng cu trecere spre fața posterioară și entorsă grad II a articulației interfalangiene la deget doi mîna dreaptă. Radiografia mîinii drepte a exclus existența fracturilor. Aceste vătămări se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d. 86–87, vol. I).

La 28 septembrie 2018, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului a fost supus cercetării telefonul mobil de model Samsung SM-J330F/DS, S/N R28JA1F8QPJ de culoare albă. S-a stabilit că la momentul cercetării sticla ecranului telefonului era deteriorată, prezentând numeroase fisuri pe întreaga suprafață, iar în partea inferioară a ecranului lipsea o porțiune din sticlă. Aceleași circumstanțe sunt relevate și de pozele anexate la procesul verbal (f.d. 15-18, vol. I).

În prima instanță, părțile vătămate Maria Olar și Anatol Mătăsaru au înaintat acțiuni civile împotriva lui Alexandru Manuilenco. Olar a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 3.000 de lei, ce reprezintă contravaloarea telefonului mobil Samsung Galaxy J3, și a prejudiciului moral în mărime de 20.000 de lei. Mătăsaru a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 5.290 de lei și 200 de dOlar SUA, ce reprezintă contravaloarea camerei de luat vederi de model Video Sony DSC, a telefonului mobil, de model Genaral Mobile 5 plus, și cheltuielile pentru diagnosticarea deteriorării bunurilor distruse, precum și a prejudiciului moral în mărime de 20.000 de lei (f.d. 49–52, vol. II).

Ei au prezentat înscrisuri ce confirmă starea tehnică a bunurilor deteriorate (f.d. 27, vol. I, f.d. 168-171, vol. I). La 11 octombrie 2018, reprezentantul centrului autorizat SRL „RE SERVE” au refuzat repararea telefonului Mariei Olar în baza garanției. Proces-verbal de verificare a stării tehnice a telefonului întocmit de reprezentantul service-ului și proprietar atestă că la telefonul mobil de model Samsung SM-J330F/DS, a fost depistată deteriorarea ecranului LcD ASSY, cauzată de acțiuni imprudente sau intenționate. La 11 octombrie 2018 reprezentantul ÎCS „Vicmobile” SRL a întocmit un act de diagnosticare a telefonului General Mobile 5 Plus Black, ce aparținea lui Anatol Mătăsaru. În urma verificărilor s-au stabilit defecțiuni la ecran și la microfon. Ele impuneau 10 înlocuirea pieselor uzate. Costul reparației a fost evaluat la 2.000 de lei. La 12 octombrie 2018, reprezentantul centrului autorizat SRL „RE SERVE” a întocmit un proces-verbal, de diagnosticare a aparatului digital Sony, model DSC-T300 ce aparține lui Anatol Mătăsaru. S-au constatat defecțiuni ale blocului optic, care puteau fi înlăturate prin înlocuirea acestuia. Costul estimativ al lucrărilor a fost de 960 de lei. Aparatul a fost returnat lui Anatol Mătăsaru în stare inițială, fără modificări. Potrivit bonurilor anexate el a achitat suma de 220 de lei pentru diagnistică. c. Sentința

La 14 februarie 2020, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Alexandru Manuilenco a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 78 și 354 Cod contravențional. El a fost liberat de răspundere contravențională în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Acțiunile civile formulate de Maria Olar și Anatol Mătăsaru au fost respinse ca neîntemeiate.

Instanța, pe marginea episodului cu Maria Olar, a reținut că din probele cercetate se demonstrează doar că Manuilenco a apucat-o de gât pe Olar și a târât-o într-o parte, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate (echimoză la brațul stîng și la nivelul degetului doi mîna dreaptă). Totodată, instanța a constatat că afirmațiile Mariei Olar privind utilizarea de către Alexandru Manuilenco a unor cuvinte necenzurate nu au fost confirmate prin alte mijloace de probă, motiv pentru care au fost apreciate critic. În ceea ce privește conflictul ulterior cu Anatol Mătăsaru, materialele video demonstrează că Alexandru Manuilenco a luat temporar geanta acestuia și a avut o altercație fizică, însă geanta a fost restituită imediat, iar confruntarea fizică s-a produs după ce Anatol Mătăsaru l-a doborât la podea pe Alexandru Manuilenco. Din probe nu rezultă că inculpatul ar fi cauzat vătămări corporale sau ar fi deteriorat bunurile părții vătămate.

Instanța a constatat că acuzarea a încadrat faptele în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, însă din ansamblul probelor nu rezultă existența intenției de încălcare grosolană a ordinii publice și nici manifestarea unui comportament caracterizat prin cinism sau obrăznicie deosebită, elemente obligatorii pentru întrunirea componenței infracțiunii de huliganism. În realitate, acțiunile imputate s-au limitat la acte de violență cu consecințe minore și la manifestări conflictuale izolate, fără a atinge gradul de pericol social specific infracțiunii. Prin urmare, faptele au fost reîncadrate contravențional, respectiv în baza art. 78 Cod contravențional – acțiuni violente soldate cu vătămare neînsemnată a integrității corporale în raport cu Maria Olar, și art. 354 Cod contravențional – huliganism nu prea grav, manifestat prin acostare jignitoare și tulburarea ordinii publice, pe episodul cu Anatol Mătăsaru.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța a dispus respingerea acesteia deoarece lipsesc probe care să confirme că deteriorarea telefoanelor mobile, cât și a aparatului foto, ce aparțineau părților vătămate a fost cauzată de acțiunile 11 inculpatului. Înregistrările video confirmă că bunul a continuat să fie utilizat după incident, iar ridicarea acestuia de către organul de urmărire penală s-a realizat la câteva zile după eveniment. d. Apelul și decizia instanței de apel

La 18 februarie 2020, partea vătămată, Anatol Mătăsaru, a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri. El a invocat aprecierea nerezonabilă și eronată a probelor de către instanța de fond. El a susținut că înregistrările video redau clar comportamentul agresiv al inculpatului, inclusiv deposedarea de geanta în care se aflau camera video de model Sony și un telefon de model General Mobile, precum și aruncarea ulterioară a acesteia, acțiuni care ar fi generat deteriorarea bunurilor. Conform concluziilor expertizei, defectarea camerei video a survenit în urma impactului cu o suprafață dură. Totodată, a indicat că instanța a confundat camera Sony, aflată în geantă, cu o cameră de model JVC pe care o ținea în mână, ceea ce ar fi influențat soluția de respingere a acțiunii civile. De asemenea, Anatol Mătăsaru a contestat legalitatea recalificării faptei din infracțiune în contravenție, susținând că în urma acțiunilor inculpatului i-au fost cauzate vătămări corporale și un prejudiciu material prin deposedarea și deteriorarea bunurilor. Acesta a mai invocat tergiversarea examinării cauzei de către instanță în scopul intervenirii termenului de prescripție, precum și caracterul neîntemeiat al respingerii acțiunii civile, reiterând existența unei legături directe între acțiunile imputate și prejudiciul suferit.

La 24 februarie 2020, avocatul Tatiana Tampei, în interesele părții vătămate Anatol Mătăsaru, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se stabilească vinovăția și să fie sancționat inculpatul. Ea a invocat existența unei pretinse înțelegeri între acuzare și apărare, în vederea exonerării inculpatului de răspundere, precum și aprecierea eronată a probelor ce vizează prejudiciul material și moral. Totodată, a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea din contul inculpatului, în beneficiul părții vătămate Anatol Mătăsaru, a prejudiciului material constituit din contravaloarea camerei de luat vederi de model „Video Sony DSC” în sumă de 200 de dOlar și contravaloarea telefonului mobil de model „General Mobile 5 plus black”, în sumă de 5.000 de lei, precum și suma de 290 de lei ce constituie cheltuieli pentru diagnosticarea deteriorărilor bunurilor distruse de inculpat la centrul specializat în tehnică. La fel, a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 20.000 de lei. Ea a susținut că, drept urmare a acțiunilor inculpatului, partea vătămată a suferit vătămări corporale grave, iar bunurile sale personale au fost deteriorate.

La 26 februarie 2020, avocatul Tatiana Tampei, împreună cu partea vătămată Maria Olar, au declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri în partea ce ține de stabilirea vinovăției și aplicarea pedepsei inculpatului. Totodată, au solicitat admiterea acțiunii civile, cu încasarea din contul inculpatului, în beneficiul Mariei Olar, a contravalorii telefonului 12 mobil în sumă de 3.000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 20.000 lei. Ele au invocat aprecierea eronată a probelor de către instanța de fond, manifestată prin ignorarea declarațiilor părților vătămate, a înregistrărilor video, a proceselor-verbale de cercetare la fața locului și de confruntare, precum și a rapoartelor de expertiză, care ar confirma deteriorarea telefonului și cauzarea leziunilor. Au susținut că, în urma acțiunilor inculpatului, Maria Olar a suferit vătămări corporale ce au necesitat tratament medical, iar bunurile sale au fost deteriorate. De asemenea, au criticat concluzia instanței de fond privind caracterul funcțional al telefonului, argumentând că deteriorările produse în timpul incidentului s-au agravat ulterior și au dus la defectarea acestuia. Mai mult, au invocat omisiunea instanței de a se pronunța asupra prejudiciului moral, deși partea vătămată a suferit prejudicii psihice și fizice ca urmare a faptelor imputate inculpatului.

La 28 februarie 2020, avocatul Igor Tuhari, în interesele inculpatului Alexandru Manuilenco, a declarat apel. El solicită casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. Apărătorul a invocat aprecierea nerezonabilă a înregistrărilor video și a raportului de constatare din 29 septembrie 2018. El a susținut că leziunile constatate la brațul stâng și la degetul doi al mâinii drepte a Mariei Olar nu corespund cu modul în care Manuilenco a intrat în contact cu victima, respectiv cu palma stângă și umărul drept, și nu cu brațul stâng și palma dreaptă. Apărătorul a argumentat că Manuilenco nu a acționat cu scop huliganic, ci a reacționat pentru a-și proteja dreptul la viața privată și imaginea împotriva filmărilor neconsimțite. Înregistrările video arată că altercația a fost provocată de Anatol Mătăsaru, care l-a aruncat pe Manuilenco la podea. Manuilenco a restituit imediat geanta lui Anatol Mătăsaru, fără a o arunca, iar camera video nu a fost deteriorată, aspect confirmat de înregistrările video, care relevă totodată că părțile vătămate au provocat conflictul. Apărarea a mai susținut că faptele imputate inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de art. 78 și art. 354 Cod contravențional.

La 16 iunie 2020, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului Igor Tuhari, a admis apelurile declarate de Anatol Mătăsaru, avocatul Tatiana Tampei în interesele părților vătămate Anatol Mătăsaru, Maria Olar și de Anatol Mătăsaru, a casat parțial sentința și a pronunțat o hotărâre nouă, prin care Alexandru Manuilenco a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 287 alin. (1) Cod penal și condamnat la o pedeapsă definitivă cu amendă, în mărime de 700 de unități convenționale. A fost soluționată acțiunea civilă. Pretențiile referitoare la prejudiciul material au fost admise în principiu, iar pretenția referitoare la prejudiciul moral a fost admisă în parte cu încasarea în contul la fiecare parte vătămată a sumei de 3.000 de lei.

Instanța de apel, a constatat că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii de huliganism, prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, iar reîncadrarea acestora de către prima instanță ca fiind contravenții (art. 78 și 354 Cod contravențional) este neîntemeiată. La soluționarea acțiunii civile, 13 instanța a apreciat că, în partea prejudiciului moral, suma de 3.000 de lei, pentru fiecare parte vătămată, este suficientă și proporțională cu faptele comise de inculpat, iar în partea prejudiciului material, instanța a reținut că nu au fost prezentate probe care să permită stabilirea exactă a cuantumului acestuia. e. Prima procedură de recurs

La 05 august 2020, părțile vătămate Maria Olar și Anatol Mătăsaru, au declara recurs. Ei au solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărîri noi, prin care să se încaseze sumele de 5.290 de lei, 200 de dOlar SUA și de 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu material și moral în contul lui Anatol Mătăsaru, precum și a sumelor de 3.000 de lei și 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu material și respectiv moral în beneficiul Mariei Olar. Au invocat că instanța nu a ținut cont de înscrisurile prezentate care atestă deteriorarea bunurilor, iar stabilirea prejudiciului moral a fost stabilit fără a ține cont de suferințele psihice și fizice cauzate.

La 15 august 2020, inculpatul Alexandru Manuilenco a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1), pct. 6), 12) și 16) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea decizie și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe ambele capete de acuzare. El a susținut că instanța de apel a dat o încadrare greșită acțiunilor sale, din motiv că acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni și nici ale unei contravenții. În episodul cu Maria Olar, el a contestat existența intenției de a încălca ordinea publică, întrucât acțiunile sale au avut scopul de a o feri de la locul trecerii automobilului, pentru a evita o tamponare. Inculpatul s-a prezentat personal la poliție și a denunțat comportamentul părții vătămate. Nu a fost stabilit cu certitudine modul în care au fost cauzate vătămările corporale suferite de partea vătămată. Maria Olar a fost supusă examinării medicale a doua zi după incident, constatându-i-se vătămări corporale neînsemnate. Cu toate acestea, vătămările stabilite prin raportul de expertiză nu corespund contactului fizic dintre Olar și Manuilenco, evidente din înregistrărilor video. Pe episodul cu Anatol Mătăsaru, a susținut că ultimul a inițiat conflictul, aspect evident din înregistrările video. Referitor la acțiunea civilă, inculpatul a iterat că părțile nu au probat cuantumul prejudiciului material solicitat. Telefonul mobil al Mariei Olar funcționa la momentul incidentului și era utilizat pentru înregistrări video. Camera video, pretins deteriorată în timpul altercației, a fost ridicată de la Anatol Mătăsaru abia după cinci zile, astfel că nu se poate stabili cu exactitate momentul producerii deteriorării.

La 08 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a admis recursurile și a dispus rejudecarea cauzei. Instanța a menționat că motivarea soluției este în contradicție cu dispozitivul deciziei, iar probele sunt invocate la general. Totodată, a indicat că de către instanța de apel au fost ignorate aspecte evidente și nu s-a analizat conținutul real al probelor. La rejudecare urmează să fie cercetate minuțios probele cauzei în ansamblul lor, precum și să se răspundă la toate motivele invocate în apel. 14 f. A doua procedură de apel

La 30 septembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului Igor Tuhari și a admis parțial apelurile depuse în interesul și de părțile vătămate Maria Olar și Anatol Mătăsaru. Sentința a fost casată inclusiv din oficiu cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost încetat procesul penal, deoarece faptele comise nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 287 alin. (1) Cod penal dar se încadrează în art. 78 alin. (1) Cod contravențional (pe episodul cu Maria Olar), respectiv în art. 354 alin. (1) Cod contravențional (pe episodul cu Anatol Mătăsaru). Procesele contravenționale au fost încetate ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. A fost soluționată acțiunea civilă. Pretenția referitoare la prejudiciul material a fost respinsă ca neîntemeiată, iar pretențiile referitoare la prejudiciul moral admisă în parte, cu încasarea în contul lui Anatol Mătăsaru a sumei de 2.000 de lei și în contul Mariei Olar a sumei de 2.500 de lei.

Instanța a reținut că probele cauzei denotă că la 28 septembrie 2018, Maria Olar protesta pașnic în fața sediului CSM și îngrădea accesul transportului în curte, acolo unde își are sediul și o societate condusă de Alexandru Manuilenco. Manuilenco s-a apropiat de ea, a apucat-o de mîna stîngă, de gît, după care și de umărul drept, a dat-o forțat într-o parte, la o distanță de aproximativ trei metri, moment în care din ogradă a ieșit un automobil, după care inculpatul a plecat. Înregistrările video denotă că acțiunile lui Manuilenco nu au avut un caracter îndelungat și insistent, ele nu erau orientate spre încălcarea ordinii publice. Manuilenco nu urmărea motive huliganice, ci scopul de a debloca accesul în ograda CSM. Aceste fapte nu conțin elementele infracțiunii de huliganism și se califică conform art. 78 Cod contravențional deoarece în rezultatul lor, părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale neânsemnate sub formă de echimoză la nivelul braţului stîng şi la nivelul degetului doi mâna dreaptă.

Instanța de apel a analizat și învinuirea înaintată prin rechizitoriu, potrivit căreia inculpatul Alexandru Manuilenco ar fi aruncat o piatră spre partea vătămată Maria Olar, deteriorându-i telefonul mobil. A reținut că probele administrate în fond și verificate în apel, nu dovedesc aceste circumstanțe. Deși partea vătămată a susținut că evenimentul ar fi fost filmat cu telefonul mobil, declarațiile sale sunt neconsecvente, iar imaginile video din telefonul acesteia nu au fost prezentate, ridicate sau administrate în cauză. Totodată, telefonul ar fi încetat să funcționeze abia după o lună, ceea ce a ridicat suplimentare dubii privind veridicitatea acuzației. Zona incidentului se află sub supraveghere video, însă nici aceste înregistrări și nici alte mijloace de probă nu confirmă aruncarea pietrei sau deteriorarea telefonului. Inculpatul, audiat în toate etapele procesului, a negat acuzația, iar declarațiile sale nu au fost contrazise prin probe obiective. În consecință, acuzația privind aruncarea pietrei și deteriorarea telefonului la data de 28 septembrie 2018 a fost exclusă din învinuirea adusă inculpatului. 15

Instanța a reținut că probele administrate, denotă că Alexandru Manuilenco s-a apropiat de Anatol Mătăsaru atunci cînd acesta efectua înregistrări cu o cameră video în fața CSM și l-a amenințat verbal cu aplicarea forței fizice în cază că nu încetează filmarea. Atunci cînd Mătăsaru a refuzat să înceteze înregistrarea, Manuilenco i-a smuls rucsacul de pe umăr și s-a îndreptat spre intrarea în CSM, unde la insistența lui Anatol Mătăsaru i l-a restituit direct în mînă. Instanța nu a reținut acuzația că Manuilenco a încercat să-l deposedeze pe Mătăsaru de camera de luat vederi pe care o ținea în mîini, că i-a aruncat rucsacul deteriorînd bunurile din el și că la intrarea în CSM s-a repezit spre Anatol Mătăsaru și a aplicat forța fizică pentru a-l deposeda de camera video. Instanța de apel a indicat că probele și înregistrările video efectuate de Mătăsaru și de camerele de luat vederi din cadrul CSM, nu demonstrează că în faptele lui Manuilenco sunt întrunite elementele infracțiunii de huliganism. Lipsește latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii incriminate. Fapta lui Alexandru Manuilenco nu era orientată spre încălcarea ordinii publice, el nu a acționat din motive huliganice, iar ordinea publică nu a fost încălcată timp îndelungat și insistent. Totuși Curtea de Apel a recalificat faptele lui Alexandru Manuilenco conform art. 354 Cod contravențional. A reținut că fapta comisă nu depăşeşte gradul de pericol social al unei contravenţii de huliganism nu prea grav și nu a atins gradul de pericol social al unei infracţiuni. Sustragerea deschisă a rucsacului nu urmărea un scop de cupiditate, ci scopul huliganic de a opri înregistrările video efectuate de către Anatol Matasaru. Curtea de Apel a apreciat că prin rechizitoriu și prin ordonanța de punere sub învinuire, lui Alexandru Manuilenco nu i-a fost incriminată fapta de aplicare a violenței în raport cu Anatol Mătăsaru lîngă turnichetul de la intrarea în CSM și nici încercarea de deposedare a acestuia de camera pe care o avea în mîini, iar prin urmare, aceste fapte nu pot constitui obiect al cercetării judecătorești.

Instanța de apel, recalificând faptele inculpatului în contravenția prevăzută de art. 78 alin. (1) Cod contravențional, pentru episodul privind-o pe Maria Olar și, respectiv, în contravenția prevăzută de art. 354 alin. (1) Cod contravențional, pentru episodul privindu-l pe Anatol Mătăsaru, a constatat intervenirea termenului de prescripție și a dispus încetarea proceselor contravenționale.

Cu privire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Anatol Mătăsaru și avocatul acestuia, avocatul Tatiana Tampei, instanța de apel a menținut soluția instanței de fond de respingere a pretențiilor materiale. Ea a reținut că probele administrate nu confirmă prezența camerei video „Sony” și a telefonului „GM Plus” la locul faptei și nici existența unei legături de cauzalitate între acțiunile inculpatului și pretinsele deteriorări. Actul de învinuire nu conține informații privind eventuala deteriorare a camerei video „Sony” și a telefonului mobil „GM Plus”, ce aparțineau lui Anatol Mătăsaru, ca urmare a presupuselor acțiuni infracționale ale inculpatului din 28 septembrie 2018. În privința prejudiciului moral, instanța de apel a constatat că Alexandru Manuilenco, la 28 septembrie 2018, a acționat ilegal față de Anatol Mătăsaru, fapta constituind contravenția 16 prevăzută de art. 354 alin. (1) Cod contravențional, cauzându-i părții vătămate suferințe psihice prin deposedarea temporară de bunuri. Instanța a apreciat că suma pretinsă este excesivă și a stabilit o compensație echitabilă de 2.000 de lei pentru prejudiciul moral suferit. Cererile privind prejudiciile morale generate de acțiunile organelor de urmărire penală au fost respinse, acestea nefiind imputabile făptuitorului.

Pretențiile părții vătămate Maria Olar și ale avocatului acesteia, Tatiana Tampei, privind repararea prejudiciului material pentru presupusa deteriorare a telefonului „Samsung J3” au fost respinse deoarece nu a fost dovedit că Manuilenco ar fi deteriorat telefonul sau că ar exista o legătură cauzală între acțiunile sale și defecțiunea survenită. Telefonul încetat să funcționeze abia după o lună. În privința prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că instanța de fond a omis să se pronunțe, deși acțiunile contravenționale ale lui Manuilenco din 28 septembrie 2018 au cauzat părții vătămate suferințe psihice și fizice, confirmate prin vătămările corporale neînsemnate constatate prin raportul de expertiză medico-legal. Totuși, prejudiciul moral poate fi acordat doar pentru acțiunile făptuitorului, nu pentru suferințe generate de actele organelor de urmărire penală. Instanța de apel a constatat că suma solicitată de 20.000 de lei este disproporționată și nejustificată, nefiind probate tratamente medicale sau consecințe grave. Astfel, instanța a stabilit o compensație echitabilă de 2.500 de lei.

Cu referire la apelul avocatului Igor Tuhari, instanța de apel a reținut că imaginile video demonstrează clar că inculpatul a apucat-o pe partea vătămată de brațul stâng, ulterior de zona gâtului și de umărul drept, aceste zone corespund leziunilor constatate medico-legal. În ceea ce privește critica referitoare la lipsa elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional în raport cu partea vătămată Anatol Mătăsaru, instanța de apel a reiterat că faptele comise la data și în locul incidentului întrunesc semnele contravenției de huliganism nu prea grav, inculpatul acționând intenționat și cu vinovăție, în sensul art. 14 alin. (2) Cod contravențional. g. Recursurile

La 05 decembrie 2022, avocatul Tatiana Tampei în interesele părților vătămate Maria Olar și Anatol Mătăsaru, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea civilă, iar lui Alexandru Manuilenco să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră. Totodată, solicită emiterea unei încheieri interlocutorii în privința procurorului Olga Casian din motiv că nu a depus apel împotriva sentinței instanței de fond. Ea susține că decizia nu este motivată suficient și nu a respectă recomandările instanței de recurs, date în decizia din 08 februarie 2021. Afirmă că instanța de apel a preluat poziția apărării. Avocatul contestă cuantumul 17 prejudiciului moral acordat și susține că aprecierea nerezonabilă a probelor are impact asupra prejudiciului moral și material ce urmează să fie acordat.

La 12 decembrie 2022, avocatul Natalia Lepilov, în interesele lui Alexandru Manuilenco, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare pe ambele capete de învinuire, cu menținerea respingerii acțiunii civile. În esență, apărarea reiterează motivele invocate în cererea de apel, susținând nevinovăția inculpatului de comiterea faptelor incriminate. Ea invocă aprecierea vădit nerezonabilă a înregistrării video și a raportului de constatare și expertiză. Afirmă că înregistrările video nu relevă că Maria Olar ar fi fost atinsă de inculpat în zonele unde au fost depistate leziunile corporale.

La 28 ianuarie 2023, dosarul a ajuns în Curtea Supremă de Justiție. La 04 ianuarie 2023, avocatul Tampei Tatiana a depus o referință în care invocă tardivitatea recursului depus de avocatul Natalia Lepilov. În iulie 2024, procurorul în secția judiciar-penală a Procuraturii Generale, Sergiu Crijanovschi, a depus referință prin care a solicitat admiterea recursului avocatul Tatiana Tampei în partea acțiunii civile. Până în prezent, ceilalți participanți nu au depus vreo referință. h. Ședința Curții Supreme de Justiție

La 04 decembrie 2025, completul a decis să organizeze o ședință publică. Participanții au primit din timp următoarele întrebări, la care trebuiau să răspundă în cadrul ședinței publice și anume: a) Instanța de apel, s-a conformat obligației puse în seama sa prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 februarie 2021? Ea a dat răspuns la toate argumentele esențiale formulate de apelanți? b) Sunt oare arbitrare sau vădit nerezonabile concluziile din decizie, că înregistrările video și procesele-verbale de constatare și expertiză demonstrează cauzarea de către inculpat a leziunilor pe corpul victimei Maria Olar? c) Sunt oare arbitrare sau vădit nerezonabile concluziile din decizie, că înregistrările video și declarațiile părților vătămate nu demonstrează încălcarea ordinii publice, aruncarea unei pietre, deteriorarea a două telefoane (unul al lui Olar și altul al lui Mătăsaru) și a unei camere de model Sony și nici încălcarea îndelungată sau insistentă a ordinii publice?

Curtea Supremă de Justiție a organizat o ședință publică la 21 ianuarie 2026. În ședință s-au prezentat procurorul Cătălin Scutelnic și apărătorii Natalia Lepilov, Tatiana Tampei. Această ședință a fost amânată pentru 02 februarie 2026 în urma solicitării avocatului Natalia Lepilov, care a anunțat că inculpatul Alexandru Manuilenco, din cauza aflării peste hotarele țării, nu se poate prezenta. La ședința din 02 februarie 2026 s-au prezentat procurorul Cătălin Scutelnic, părțile vătămate Anatol Mătăsaru, Maria Olar, inculpatul Alexandru Manuilenco, 18 și avocații Tatiana Tampei, Natalia Lepilov, Igor Tuhari. În cadrul ședinței de judecată, partea vătămată Maria Olar a formulat verbal o cerere de recuzare a judecătorului Alexandru Negru, însă ulterior a declarat că nu o mai susține.

În cadrul ședinței, partea vătămată Olar Maria a indicat că menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața instanțelor. Ea a arătat că a depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii. Fiind în fața instituției, înregistra video cu o videocameră ținută în mâna dreaptă și un telefon mobil ținut în mâna stângă. În timp ce se afla în apropierea intrării în CSM, Manuilenco s-a apropiat de ea, a apucat-o de gât și de mână. El a aplicat forța fizică în scopul de a-i lua telefonul și videocamera, și a împins-o într-o parte. El i-a adresat cuvinte necenzurate. În urma acestor acțiuni a resimțit dureri la nivelul mâinii și degetelor. Până la acel moment nu avea leziuni corporale, iar imediat după incident a apelat poliția. Manuilenco a plecat iar ea a continuat să protesteze. Apoi a văzut că Manuilenco revine. Avea teamă de comportamentul agresiv al acestuia și s-a deplasat la o distanță de aproximativ 7 metri, în zona unde era parcat automobilul lui Manuilenco, pentru a-l identifica, efectuând doar fotografii, nu și înregistrări video. Manuilenco, a ridicat o piatră de jos și a aruncat-o intenționat în direcția ei, lovind telefonul mobil. Telefonul a fost fisurat imediat, după care piatra a ricoșat în umărul ei, provocându-i durere, telefonul a continuat să funcționeze temporar, însă după aproximativ o lună s-a defectat complet. Ea l-a contactat pe Anatol Mătăsaru și el s-a prezentat la fața locului având asupra sa un rucsac în care se aflau mai multe echipamente, inclusiv camera video și un telefon. La sosirea lui Mătăsaru, ea i-a povestit cele întâmplate, iar el înregistra video. Între timp s-a apropiat Manuilenco, care a manifestat un comportament agresiv, a adresat expresii jignitoare în limba rusă și a smuls rucsacul de la Mătăsaru, după care s-a deplasat în interiorul sediului CSM. În apropierea turnichetului, a aruncat rucsacul la sol, acesta oprindu-se în pragul ușii. Ea l-a ridicat și a constatat prezența a două videocamere, cabluri și un telefon mobil în interiorul acestuia. Olar a indicat existența camerelor de supraveghere la sediul CSM, susținând că imaginile relevante nu au fost ridicate sau au fost omise. Ea a predat organelor de poliție fotografiile realizate, inclusiv cele ale automobilului și ale persoanei, precizând că nu există înregistrare video a momentului aruncării pietrei deoarece, la acel moment, efectua doar fotografii. Ei au chemat și grupa operativă, văzând cum Manuilenco le-a întins polițiștilor un bilet. În urma incidentului a suferit dureri la nivelul umărului, degetelor și s-a adresat pentru examinare medico-legală în aceeași zi. Telefonul său mobil a fost deteriorat în urma impactului cu piatra, inițial prezentând fisuri, ulterior defectându-se complet. Telefonul era relativ nou, deține acte de procurare. A solicitat acordarea unui prejudiciu moral în cuantum de 20.000 lei. Acțiunea civilă o susține integral.

În cadrul ședinței, partea vătămată Anatol Mătăsaru a indicat că menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața instanțelor. El a relatat că la data incidentului a fost contactat telefonic de Maria Olar, care i-a comunicat că a 19 fost agresată în apropierea sediului CSM. El s-a deplasat în scurt timp la fața locului. Acolo, Olar i-a relatat cele întâmplate iar el o înregistra video. În acest timp, Manuilenco a revenit. Mătăsaru l-a abordat pe Manuilenco pentru a clarifica circumstanțele agresiunii, acesta a manifestat un comportament agresiv, adresând amenințări directe, inclusiv că îl va agresa. Ulterior, Manuilenco i-a smuls de la piept rucsacul, rupând cureaua acestuia. În rucsac se aflau bunuri personale, inclusiv acte, bani și un telefon mobil de model „General Mobile”. După deposedare, Manuilenco a continuat deplasarea spre sediul CSM, condiționând restituirea bunurilor de ștergerea imaginilor video realizate de Anatol Mătăsaru. În incinta CSM, la zona turnichetului, Manuilenco a aruncat rucsacul la o distanță de aproximativ 4 metri, acțiune însoțită de cuvinte necenzurate. Ca urmare a impactului, telefonul mobil „General Mobile”, ce se afla în interiorul rucsacului a fost deteriorat. Manuilenco a încercat să-l deposedeze și de camera video pe care Anatol Mătăsaru o ținea în mână (model „Sony”), reușind temporar să o smulgă, însă el a recuperat-o. În urma acestor acțiuni, camera a suferit defecțiuni tehnice (probleme de focusare), confirmate prin diagnostic, fiind declarată nereparabilă din punct de vedere economic. În incinta CSM, Manuilenco a încercat repetat să-l deposedeze de echipamentul video, inclusiv prin răsucirea mâinilor și imobilizare. El a intervenit pentru a-și recupera bunul, apucându-l pe Manuilenco de brâu și dezechilibrându-l, fără a aplica lovituri. Din imaginile video rezultă că Manuilenco a intrat în sediul CSM cu îmbrăcămintea intactă, însă ulterior, la apariția poliției, acesta avea tricoul rupt, insinuând că ar fi fost agresat, ceea ce, în opinia lui Mătăsaru, reprezintă o simulare menită să denatureze realitatea faptelor. În ceea ce privește prejudiciul, Anatol Mătăsaru a indicat deteriorarea rucsacului (prin ruperea curelei), a telefonului mobil și a camerei video „Sony”. Bunurile au fost duse la diagnosticare, fiind confirmată starea lor de deteriorare și că nu mai putea fi restabilite. Acțiunea civilă o susține integral. El a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 20.000 de lei. El a mai subliniat că înregistrările video realizate în timpul incidentului redau integral și cronologic desfășurarea faptelor, inclusiv acțiunile de smulgere, aruncare a bunurilor și tentativele de deposedare de echipament, acestea fiind examinate în instanțele anterioare. El atunci era angajat la anticorupție.md in calitate de reporter. Înregistrările video le-a încărcat pe acest sait. El a prezentat la ofițerul de UP telefonul deteriorat, ofițerul l-a fotografiat. Acțiunile lui Manuilenco au constat în amenințări, agresiuni fizice, deposedare de bunuri și distrugerea acestora, toate desfășurate atât în spațiul public, cât și în incinta unei instituții publice, fiind însoțite de comportament verbal agresiv și condiționări privind ștergerea probelor video. A aflat ulterior ca Manuilenco activa într-o companie ce își avea sediul în aceeași ograda cu CSM. Manuilenco i-a achitat prejudiciul, dar nu a recunoscut vinovăția, ceea ce-i ridică întrebări de ce a făcut plata.

Alexandru Manuilenco în ședință a declarat că menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și în fața instanțelor. Nu recunoaște vinovăția în 20 săvârșirea faptelor imputate. El a confirmat veridicitatea evenimentelor surprinse în înregistrările video atașate la dosar, însă a are o altă interpretare a acestora. În ziua vizată, pe teritoriul CSM se afla o delegație străină, în timp ce la poarta instituției se desfășura un protest zgomotos. Deși nu o cunoșteam pe Maria Olar, a decis să intervin personal, temându-se că acțiunile acesteia ar putea pune în pericol integritatea automobilelor delegației. El i-a zis să înceteze fluierutul, i-a scos fluierul din gură, a apucat-o de după cap și a dat-o într-o parte. El neagă acuzația că ar fi lovit-o pe Olar cu piatra, argumentând că în zona respectivă (pavată) nu existau astfel de obiecte. Acțiunile sale nu au avut un caracter agresiv, ci au reprezentat o tentativă de a asigura ordinea, fapt confirmat și de faptul că el însuși a apelat serviciul de poliție imediat după incident. Ulterior a plecat, la ceva timp a revenit. În curte era Olar și Mătăsaru, ultimul continua să filmeze. El a solicitat încetarea filmării, invocând dreptul său la propria imagine, însă a fost refuzat. Într-o tentativă de a opri înregistrarea, i-a luat rucsacului lui Mătăsaru, urcând treptele spre clădire. El nu a aruncat rucsacul, ci l-a așezat pe scări, condiționând restituirea acestuia de ștergerea imaginilor video, apoi a intrat în incinta CSM. Mătăsaru l-a urmat. În încercarea de a-l scoate pe Mătăsaru din CSM, acesta s-a opus, l-a apucat prin spate, i-a pus piedică și l-a trântit la pământ. În timpul acestei căderi pe gresie, camera video a părții vătămate a căzut de la înălțimea brâului. Mătăsaru i-a rupt tricoul în timpul confruntării fizice. El a utilizat un limbaj nepotrivit, numind-o pe Olar „maimuță” și i-a adresat lui Mătăsaru replici înjurioase, însă nu a aplicat violența. Olar nu prezenta pericol pentru el. El consideră că a fost provocat de către părțile vătămate, care urmăreau pătrunderea neautorizată în clădirea CSM și hărțuirea persoanelor din incintă. Nu a suferit careva vătămări corporale în urma căderii provocate de Mătăsaru, actele medicale fiind transmise organului de urmărire penală. Tot ce este reflectat în înregistrările video corespunde adevărului faptic, însă nu și încadrării juridice de huliganism.

În ședința de judecată publică, au fost reproduse înregistrările video și imaginile din 28 septembrie 2018 (para. 17-19).

În pledoarii, procurorul Cătălin Scutelnic a solicitat respingerea recursului avocatului Natalia Lepilov, admiterea recursului avocatului Tatiana Tampei, casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Alexandru Manuilenco să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal (pe ambele episoade) și, în temeiul art. 60 Cod penal, să constate intervenirea termenului de prescripție. Acțiunea civilă să fie admisă. Acuzarea a susținut că faptele lui Alexandru Manuilenco întrunesc elementele infracțiunii de huliganism, deoarece violența a fost exercitată asupra unor persoane necunoscute, în loc public, manifestând o "obrăznicie deosebită", elemente care exclud natura contravențională a faptei. Instanța de apel nu a respectat rigorile și indicațiile Curții Supreme, ignorând contradicțiile dintre probe și constatări. Violența și vătămările cauzate de Manuilenco sunt susținute de probe. 21

Avocatul Tatiana Tampei a solicitat respingerea recursului avocatului Natalia Lepilov, admiterea propriului recurs, casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Alexandru Manuilenco să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Apărarea a subliniat că instanța de apel a dat o apreciere eronată înregistrărilor video, proceselor-verbale de constatare și raportului de expertiză prin care s-a constatat cauzarea de leziuni corporale părții vătămate, Maria Olar. Apărarea a mai susținut că instanța de apel nu a executat indicațiile obligatorii date de către Curtea Supremă de Justiție în decizia din 08 februarie 2021. Ea a solicictat admiterea acțiuniii civile. Părțile vătămate au susținut solicitările apărătorului.

Apărătorii Natalia Lepilov și Igor Tuhari au solicitat respingerea recursului avocatului Tatiana Tampei, admiterea recursului avocatului Natalia Lepilov, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Avocatul Natalia Lepilov a solicitat repunerea în termen a recursului, invocând că doar după ce inculpatul a primit decizia instanței de apel tradusă într-o limbă pe care acesta o cunoaște, a fost posibilă exercitarea efectivă a căii de atac. Apărătorii au susținut că în acțiunile lui Alexandru Manuilenco nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, întrucât nu s-au constatat acte de violență ori agresiune, iar faptele nu au avut caracter insistent și nu au fost orientate spre tulburarea ordinii publice. Înregistrările video relevă doar un contact fizic limitat, care nu corespunde leziunilor constatate, iar din imagini nu rezultă producerea acestora. Probele se reduc la declarații contradictorii între Olar și Manuilenco, declarațiile lui Olar fiind inconsecvente, iar raportul medico-legal nu exclude alte mecanisme de producere a leziunilor. Instanța de apel a reținut corect că acțiunile au constituit o reacție la îngrădirea ieșirii din curte și la filmare, nefiind orientate spre tulburarea ordinii publice, ceea ce exclude aplicabilitatea art. 287 Cod penal. Totodată, bunurile lui Mătăsaru au fost restituite imediat, fără a fi demonstrată deteriorarea, iar în privința telefonului lui Olar, pretinsa deteriorare a fost constatată la un interval considerabil de timp, nefiind susținută de probe concludente. Avocatul Igor Tuhari a mai adăugat că declarațiile părților vătămate urmează a fi apreciate cu rezervă, în contextul antecedentelor acestora și al inconsecvențelor relevate. Înregistrările video și raportul de expertiză medico-legală contrazic versiunea expusă de acestea. Datele privind comportamentul și conduita părților vătămate pun la îndoială credibilitatea declarațiilor, indicând posibilitatea denaturării faptelor. Alexandru Manuilenco a acționat în sens de apărare la acțiunile provocatoare ale părților vătămate.

În perioada de referință Codul penal prevedea: „Articolul

Prescripţia tragerii la răspundere penală (1) Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrşirii infracţiunii au expirat următoarele termene: b) 5 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni mai puțin grave. Articolul 287. Huliganismul (1) Huliganismul, adică acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani”. 59. În perioada relevantă, Codul contravențional prevedea următoarele: „Articolul 78. Vătămarea integrității corporale (1) Maltratarea sau alte acţiuni violente care au cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale se sancţionează cu amendă de la 15 la 30 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 40 de ore, sau cu arest contravenţional de la 5 la 10 zile. 23 Articolul 354. Huliganismul nu prea grav Huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acţiuni similare ce tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice, se sancţionează cu amendă de la 6 la 30 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 60 de ore.”

Conform Legii în vigoare la data pronunțării deciziei instanței de apel, termenul de recurs era de 30 de zile de la data pronunțării. Art. 422 Cod de procedură penală nu menționează expres dacă termenul de 30 de zile urma a fi calculat de la data pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel sau de la pronunțarea deciziei motivate. Având în vedere că cererea de recurs trebuie să conțină motivele pe care se întemeiază, este judicios ca acest termen să curgă de la data deciziei motivate. O asemenea interpretare rezultă și din pct. 9 al hotărârii Plenului CSJ nr. 9/2009 cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală.

În instanța de apel, inculpatul Alexandru Manuilenco a fost asistat de avocații aleși, Igor Tuhari și Natalia Lepilov. Alexandru Manuilenco și avocatul Igor Tuhari au participat la ședința de judecată din 30 septembrie 2022, la care au fost informați despre data și ora pronunțării deciziei motivate (f.d. 190, vol. III). Apărătorii și inculpatul nu au fost prezenți la pronunțarea deciziei din 08 noiembrie 2022. Neprezentarea la ședința de pronunțare în condițiile în care, partea cunoștea data pronunțării, nu este un motiv pentru ca termenul să curgă de la o dată ulterioară. Pentru persoanele care au acces la internet și cunosc data la care va fi pronunțată decizia instanței de apel, termenul de recurs curge cel târziu din ziua plasării hotărârii motivate a instanței de apel pe internet, nu din ziua în care decizia motivată a fost primită prin poșta terestră sau electronică (încheierea nr. 1ra-424/2025, § 17). În cazul avocaților, procurorilor și altor profesioniști în domeniul dreptului, acest termen curge în toate cazurile din ziua pronunțării deciziei motivate a instanței de apel, indiferent de data plasării acestei decizii pe internet (încheierea nr. 1ra-588/2025, § 9, 1ra-1353/2025, § 22). Lipsa profesionistului în domeniul dreptului, de la ședința de judecată nu constituie temei pentru curgerea termenului de la o dată ulterioară. Depunerea recursului de către un avocatul care nu a participat la ședința în care a fost anunțată data pronunțării deciziei motivate, în condițiile în care condamnatul și celălalt avocat ales au fost prezenți, nu determină prelungirea termenului de exercitare a recursului sau curgerea unui nou termen de recurs. 24

În speță, recursul a fost depus la 12 decembrie 2022, după expirarea termenului de 30 de zile calculat de la data pronunțării deciziei motivate a instanței de apel. În cererea de recurs, recurentul nu a invocat motive care să justifice depunerea tardivă. Ulterior, în pledoarie, avocatul Natalia Lepilov a motivat tardivitatea prin faptul că Alexandru Manuilenco este vorbitor de limbă rusă, susținând că termenul de recurs ar urma să curgă de la data primirii copiei deciziei motivate într-o limbă pe care o înțelege, respectiv în luna decembrie 2022. Primirea deciziei într-o limbă cunoscută de participantul la proces prezintă relevanță doar în cazul persoanelor care nu sunt profesioniști ai dreptului și nu cunosc limba română (încheierea nr. 1ra-588/2025, § 9). La caz, recursul a fost depus de avocatul ales, circumstanță care exclude aplicabilitatea acestei reguli, întrucât apărătorul cunoaște limba în care se desfășoară procesul și poate exercita căile de atac în termenul legal, având totodată obligația de a se interesa de soarta dosarului. Prin urmare, recursul este tardiv. ii. Recursul declarat de avocatul Tatiana Tampei în interesele părților vătămate.

Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată pe 08 noiembrie 2022. Recursul a fost declarat pe 06 decembrie 2022. Având în vedere termenul de 30 de zile pentru depunerea recursului, recursul a fost înaintat în termen. a. Temeicia recursului

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, dacă argumentele invocate în recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului, în motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiție poate invoca argumente suplimentare, pentru a ușura înțelegerea hotărârii sale și a contribui la rolul său principal - asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție. Anterior, Curtea Supremă de Justiție a dispus rejudecarea cauzei și, prin urmare, ea nu poate fi trimisă din nou la rejudecare (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 36, 1ra-64/2024, § 61). Ea poate doar să soluționeze cauza irevocabil.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, în redacția anterioară datei de 01 septembrie 2023. Pct. 6) se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești iar pct. 12) se referă la încadrarea juridică greșită a faptei săvârșite. Temeiul de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală a fost interpretat în numeroase cauze (hotărârile nr. 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023) și se referă la motivarea deciziei instanței de apel. El include cinci situații distincte: a) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel; b) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, c) motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii d) dispozitivul hotărârii este expus neclar și e) instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia. Având în vedere motivele 25 invocate în recurs, indicațiile date de Curtea Supremă de Justiție la 08 februarie 2021și motivarea deciziei instanței de apel, recursul va fi examinat doar prin prisma temeiului prevăzut de pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul lit. c) și e) - motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, - instanţa de apel a admis o eroare gravă de fapt.

Recurentul susține (vezi para. 45) că instanța de apel nu a ținut cont de indicațiile date de Curtea Supremă de Justiție în decizia din 08 februarie 2021 și a apreciat nerezonabil probele. La 08 februarie 2021 cauza a fost trimisă la rejudecare cu indicația de a fi cercetate minuțios probele în ansamblul lor și de a răspunde la toate motivele invocate în apel (vezi para. 36). În apel, atît Anatol Mătăsaru cît și Maria Olar au invocat aprecierea nerezonabilă și eronată a probelor. Ei au invocat că probele, în special înregistrările video demonstrează aplicarea violenței în ambele situații (atît în episodul Olar cît și în episodul Mătăsaru), iar în aceste condiții recalificarea faptei în una contravențională este imposibilă (para. 28-30).

Instanțele sunt obligate să recurgă la o examinare efectivă a mijloacelor de probă și a argumentelor părților. Dreptul de a fi auzit de către un tribunal presupune oferirea unor răspunsuri la întrebările esențiale invocate (a se vedea CtEDO Perez v. Franța, MC, 2004, § 80). O instanță ierarhică poate subscrie argumentelor din hotărârea contestată doar atunci cînd ultima este motivată suficient (hot. CtEDO Boldea v România, 2007, §§ 31-34).

Recurenta Maria Olar a pretins în apel și în recurs (vezi para. 67) că înregistrările video demonstrează aplicarea violenței și conduita huliganică a lui Alexandru Manuilenco. Curtea de apel a indicat că înregistrările video nu denotă că Manuilenco urmărea motive huliganice, și că acesta acționa în scopul de a debloca accesul în ograda CSM. Acțiunile lui nu au avut un caracter îndelungat și insistent și nu erau orientate spre încălcarea ordinii publice (vezi para. 38). Înregistrările video infirmă clar această versiune (vezi para. 17 - 18). Ele nu denotă blocarea accesului în curtea CSM de către Olar. Victima nu a împiedicat ieșirea sau intrarea automobilelor în/din curte. La ora 15:49:35, atunci cînd de poartă s-a apropiat un automobil, ea s-a ferit la o parte, iar automobilul a intrat fără careva impedimente. Maria Olar a început să filmeze atunci cînd porțile de acces au început să se întredeschidă. În același moment, din sediul CSM a ieșit Manuilenco. El, fără a se opri pentru a aștepta reacția ei, s-a îndreptat direct spre Olar și a încercat să-i smulgă din gură fluierul, a apucat-o violent de mîna stîngă și de după ceafă și a tîrît-o cîțiva metri la o parte, ulterior a îmbrîncit-o cu putere (vezi para. 17). Acțiunile lui au durat de la ora 15:44 pînă la ora 15:45. Filmarea porții și a automobilelor care ies sau intră nu semnifică blocare. În momentul în care Manuilenco a apucat-o pe Olar de mîna stîngă și de după ceafă, poarta nici măcar nu era deschisă total. El nu a încercat să vadă dacă Olar permite sau nu ieșirea automobilului din curte. Acțiunile sale au fost din start orientate spre smulgerea fluierului din gura lui Olar și bruscarea ei. O astfel de conduită infirmă argumentul că Manuilenco acționa pentru deblocarea accesului în curtea CSM. 26 Dorinţa făptuitorului de a profita de un pretext inventat pentru a se răfui cu victima, sau dificultatea identificării unui motiv care să explice faptele primului, constituie un semn al persistenței motivului huliganic (a se vedea pct. 3 para. 12 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006). Concluzia instanței că Manuilenco acționa în scopul deblocării intrării în CSM este bazată pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Ea a servit temei de încetare a procesului penal în baza art. 287 alin. (1) Cod penal (pe episodul Olar) și de încadrare a faptelor la art. 78 Cod contravențional. Prin urmare, decizia este afectată de o eroare gravă de fapt.

Recurentul Anatol Mătăsaru a pretins în apel și în recurs (vezi para. 67) că înregistrările video demonstrează atît aplicarea violenței cît și conduita huliganică a lui Alexandru Manuilenco în raport cu el. Instanța de apel, a indicat că fapta lui Manuilenco nu poate fi calificată conform art. 287 alin. (1) Cod penal deoarece acuzatul nu a acționat din motive huliganice în vederea încălcării ordinii publice. În același timp, în decizie este indicat că sustragerea deschisă a rucsacului de la Anatol Mătăsaru nu urmărea un scop de cupiditate, ci scopul huliganic de a opri înregistrările video efectuate de către Anatol Matasaru (vezi para. 40). Faptele lui Alexandru Manuilenco au fost calificate potrivit art. 354 Cod contravențional. Lipsa motivului huliganic împiedică calificarea faptei atît potrivit art. 287 Cod penal cît și potrivit art. 354 Cod contravențional. Decizia nu înlătură această contradicție evidentă și nu explică de ce Manuilenco este recunoscut vinovat de comiterea contravenției stabilite de art. 354 Cod contravențional în contextul în care, motivul huliganic nu a fost reținut din perspectivă penală. Prin urmare motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Anatol Mătăsaru a pretins în apel și în recurs (vezi para. 67) că înregistrările demonstrează că Manuilenco a acționat huliganic atît în fața CSM cît și la intrarea în incinta instituției. Curtea de Apel a reținut că lui Alexandru Manuilenco nu i-a fost incriminată nici prin rechizitoriu, nici prin ordonanța de punere sub învinuire aplicarea violenței în raport cu Anatol Mătăsaru lîngă turnichetul de la intrarea în CSM și nici încercarea de deposedare a acestuia de camera pe care o avea în mîini. În decizie se afirmă că chiar dacă fapta respectivă este relevată de înregistrările video, ea nu poate constitui obiect al cercetării judecătorești, și conform art. 325 Cod de procedură penală și nu poate fi reținută în sarcina inculpatului (vezi para. 40). Această afirmație este în discordanță vădită cu actele cauzei. Ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul fac referire expresă la faptul că Manuilenco a încercat să ia de la Mătăsaru camera cu care acesta îl filma la intrarea în sediul CSM, precum și la aplicarea de către Alexandru Manuilenco a violenței în raport cu Anatol Mătăsaru la aceeași locație (după consumarea episodului cu rucsacul). Manuilenco chiar a făcut declarații pe marginea acestui episod, la audierea în calitate de bănuit și inculpat (vezi para. 6). Această concluzie, în tandem cu concluzia despre lipsa motivului huliganic (pe episodul Mătăsaru) a servit temei de încetare a procesului penal în baza art. 27 287 alin. (1) Cod penal și de încadrare a faptelor la art. 354 Cod contravențional. Prin urmare, decizia din 30 septembrie 2022 este bazată pe o eroare gravă de fapt.

Constatările enunțate la para. 69-71 denotă că decizia se bazează pe erori grave de fapt și urmează a fi casată, de rând cu sentința, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. b. Temeinicia acuzației

Decizia instanței de apel se bazează pe erori grave de fapt și urmează a fi casată. Cauza a fost deja trimisă anterior la rejudecare de către Curtea Supremă de Justiție. Conform art. 435 alin. (2) Cod de procedură penală, rejudecarea poate fi dispusă o singură dată. După ce a trimis o dată cauza la rejudecare, indiferent de data dispunerii rejudecării, Curtea Supremă de Justiție nu mai poate să trimită cauza la rejudecare (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 36). Prin urmare, completul urmează să soluționeze temeinicia acuzațiilor aduse.

Alexandru Manuielnco a fost acuzat că la 28 septembrie 2018, la intrarea în sediul CSM, a încălcat ordinea publică prin numirea Mariei Olar cu cuvinte necenzurate, însoțită de aplicarea violenței exprimate prin: a) apucarea de gît, tîrîrea și îmbrîncirea ei, soldată cu cauzarea durerilor fizice și leziunilor corporale neînsemnate, b) aruncarea unei pietre în direcția Mariei Olar care a nimerit în telefonul acesteia și l-a deteriorat. Tot el, Alexandru Manuilenco, a fost acuzat că la 28 septembrie 2018, la intrarea în sediul CSM, a încălcat ordinea publică prin insultarea Mariei Olar și a lui Anatol Mătăsaru însoțită de aplicarea violenței exprimată prin: smulgerea unui rucsac de la pieptul lui Mătăsaru cu deteriorarea tehnicii din el, încercarea de deposedare forțată de camera video prin aplicarea forței fizice și repezirea lui Anatol Mătăsaru cu cauzarea durerilor fizice. Pentru claritatea expunerii analiza instanței se va concentra pe fiecare episod în parte. Episodul Maria Olar.

Înregistrarea video (vezi para. 17) relevă că Manuilenco s-a îndreptat direct spre Olar și a încercat să-i smulgă din gură fluierul fără să se oprească pentru a discuta cu ea și fără să aștepte o careva reacție din partea ei. Prima lui acțiune a fost tentativa de a smulge fluierul. La scurt timp, ea a fost urmată de apucarea victimei de mandibulă cu mîna. Asemenea conduită demonstrează cert că el a acționat nu în vederea deblocării accesului în curtea CSM, ci în scopul huliganic de a o deposeda pe Olar de fluier și pentru a o determina să nu mai producă zgomot cu el (vezi para. 69). Maria Olar a confirmat că pînă la contactul fizic cu ea, Alexandru Manuilenco nu i-a spus absolut nimic. După ce a încercat să-i smulgă fluierul din gură, el a numit-o cu cuvinte necenzurate (vezi para. 13). Încercarea de a smulge fluierul din gură, apucarea de mandibulă în vederea împiedicării fluieratului și pentru determinare la tăcere, în tandem cu adresarea unor cuvinte injurioase victimei reprezintă acțiuni care au perturbat ordinea publică. 28

Înregistrarea video (vezi para. 17) relevă că după ce tentativa de smulgere a fluierului a eșuat, Manuilenco a apucat-o pe Olar de degetele mîinii stîngi, a smucit-o și tras-o puternic de ele. Atunci cînd Maria Olar încerca să se împotrivească, Manuilenco a apucat-o de mîna stîngă și de după ceafă și a îmbrîncit-o violent spre bordură, astfel că ea a facut cîțiva pași din inerție și a dispărut din vizorul camerei de luat vederi. Atunci cînd Manuilenco se îndrepta spre poarta de acces și a observat că este filmat de Maria Olar, el s-a întors și, amenințător a făcut cîțiva pași spre ea. Doar după ce a observat că Olar s-a precipitat în direcție opusă, el s-a întors și a intrat în curte prin porțile de acces. Maria Olar a confirmat aplicarea acestor forme de violență în raport cu ea (vezi para. 13). Documentele medicale au confirmat că pe corpul Mariei Olar au fost depistate echimoze la nivelul brațului stîng și la nivelul degetului doi mîna dreaptă. Leziunile au fost califice ca vătămare corporală neînsemnată (para. 20). Afirmațiile martorului Galina Larionova (vezi para. 16) precum că Manuilenco a înlăturat-o pe Olar din fața porții fără careva agresiuni, sunt în contradicție cu înregistrarea video și cu restul probelor enunțate și nu pot fi reținute. Prin urmare, este cert că inculpatul a aplicat violență în raport cu Maria Olar.

Înregistrarea video (vezi para. 17) denotă că după primul incident (para. 76-77), la ora 15:49:45 Alexandru Manuilenco a ieșit din curtea CSM și s-a deplasat pe str. Mihai Eminescu în direcția str. Kogîlniceanu. El a fost urmat de Olar, care a scos un telefon mobil de culoare albă din geantă, l-a luat în mîna stîngă, l-a orientat cu camera în direcția lui Manuilenco și s-a îndreptat din urma acestuia. Maria Olar, la audierile din 23 și 29 ianuarie 2019 a indicat că a scos telefonul din geantă și l-a urmat pe Manuilenco pentru a-l filma, iar acesta a aruncat cu o piatră și a lovit-o în umărul stîng și în telefon deteriorîndu-l. Ea și-a schimbat aceste declarații în cadrul confruntării din 17 februarie 2019, atunci cînd a spus că dorea să utilizeze telefonul doar pentru a face poze (vezi para. 17). Ea a susținut această versiune și în ședința publică a instanței de recurs (vezi para. 50). Raportul de expertiză nu confirmă că Maria Olar avea careva leziune la nivelul umărului stîng (vezi para. 20). A doua înregistrare video (vezi para. 17) relevă că după ora 16:28 telefonul Mariei Olar încă nu era deteriorat. Maria Olar a discutat și folosit acel telefon. Ea i-a demonstrat lui Anatol Mătăsaru ceva filmat pe el și a aratat un gest cu mîna în direcție în care anterior îl urmase pe Manuilenco. La minutele 16:32:56 și 16:34:10 ale înregistrării ecranul telefonului de culoare albă este orientat spre camera de supraveghere și pe el nu se observă careva deteriorări. Prin urmare, deteriorările reflectate de planșa fotografică anexă la procesul verbal din 28 septembrie 2018 (vezi para. 21) au apărut după ora 16:34.

Declarația Mariei Olar referitoare la aruncarea de către Manuilenco a unei pietre, lovirea ei în umărul stîng și deteriorarea telefonului, nu este susținută de nici o altă probă. Raportul de expertiză medico legală denotă că la ea nu au fost depistate leziuni la umărul stîng. Înregistrarea video denotă că telefonul ei era funcțional și integru la ora 16:32:56 și 16:34:10, după ce Olar l-a urmat pe 29 Manuilenco spre automobil (ora 15:49). Standardul de probă dincolo de orice dubiu rezonabil pe această parte a acuzației nu este satisfăcut. Prin urmare, acuzația nu poate fi reținută în partea în care se referă la fapta de aruncare a unei pietre, lovirea părții vătămate și deteriorarea telefonului mobil al acesteia.

Cele specificate la para. 75 -78 demonstrează dincolo de orice dubiu rezonabil că la 28 septembrie 2018 Alexandru Manuilenco a perturbat ordinea publică prin, încercarea de a smulge de la Maria Olar fluierul cu care ea protesta, numirea ei cu cuvinte necenzurate și apucarea de mandibulă în vederea împiedicării fluieratului și reducerea ei la tăcere. El a însoțit aceste acțiuni de aplicarea violenței, exprimată prin apucarea lui Olar de degetele mîinii stîngi, smucirea și tragerea puternică de ele, apucarea de mîna stîngă și de după ceafă și îmbrîncirea violentă spre bordură. El i-a cauzat Mariei Olar vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoze la nivelul brațului stîng și la nivelul degetului doi mîna dreaptă.

Varianta normativă a infracțiunii incriminate lui Alexandru Manuilenco presupune încalcarea ordinii publice însoţită de aplicarea violenţei asupra persoanelor, care sunt comise cu intenție directă și în scop huliganic. Înțelesul sintagmelor, ordine publică, violență, loc public, scop huliganic sunt elucidate de jurisprudență și de HP CSJ nr. 4 din 19 iunie 2006. Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12 august 2021, prin care s-a declarat neconstituțional cuvântul „grosolan” din articolul 287 alin. (1) CP nu dezincriminează faptele, care anterior erau încadrate ca ”încălcare grosolană a ordinii publice„ însoțite de aplicare a violenței. Asemenea fapte continuă să fie incriminate iar semnul calificativ este ”încălcarea ordinii publice„. Infracțiunea de huliganism (art. 287 Cod penal), se diferențiază de anumite fapte contravenționale (art. 78, 354 Cod contravențional). Criteriul esențial de delimitare constă în faptul că huliganismul penal presupune, pe lângă acțiunea principală de încălcare a ordinii publice, și o acțiune adiacentă exprimată alternativ prin aplicarea, sau amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, folosirea altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale; opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane, care curmă actele huliganice. Prin urmare, fapta va fi calificată drept infracțiune de huliganism, și nu contravenție, atunci când făptuitorul nu se limitează la simple acte de tulburare a ordinii publice sau acostare jignitoare, ci recurge la violență, la amenințări cu violența sau la rezistență violentă. În asemenea situații, gradul de pericol social depășește limitele unei contravenții și atinge nivelul unei infracțiuni.

Faptele lui Alexandru Manuilenco (vezi para. 79) au adus atingere relațiilor sociale cu privire la ordinea publică precum și relațiilor sociale cu privire la integritatea persoanei. Semnele calificative ale laturii obiective sunt exprimate prin încălcarea ordinii publice și prin aplicarea violenței asupra Mariei Olar (vezi para. 75 și 76). Alexandru Manuilenco își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale. El și-a dorit în mod conștient realizarea acestora și a acționat în acest sens, animat de motive huliganice (vezi para. 69). La 28 30 septembrie 2018 Alexandru Manuilenco avea vârsta de peste 16 ani și este prezumat responsabil. Prin urmare, faptele comise de Alexandru Manuilenco (para. 79) întrunesc toate elementele şi semnele calificative ale infracțiunii stabilite de art. 287 alin. (1) din Codul penal, huliganism, adică acțiuni intenționate, care încalcă ordinea publică însoțite de aplicarea violenței în privința persoanelor. Prin urmare acesta urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea la 28 septembrie 2018 orele 15:44 - 15:45 a infracțiunii stabilite de art. 287 alin. (1) Cod penal. Episodul Anatol Mătăsaru.

Înregistrarea video care începe la ora 16:28 (vezi para. 17) denotă că Alexandru Manuilenco s-a îndreptat spre Anatol Mătăsaru care o filma pe Olar Maria în fața CSM. Cînd l-a observat, Mătăsaru a început să se deplaseze în spate pentru a evita contactul cu primul. După o scurtă discuție, Manuilenco a aplicat o lovitură puternică peste mîna în care Mătăsaru ținea camera. Ulterior el a apucat și a smuls de la pieptul victimei un mini-rucsac și s-a îndreptat cu el spre scările de la intrarea în CSM urmat de Mătăsaru și Olar. Faptele respective sunt confirmate și de înregistrarea video efectuată de Anatol Mătăsaru (vezi para. 19). Ea atestă aceleași evenimente însă conține și sonor. Coloana sonoră relevă că atunci cînd Alexandru Manuilenco s-a apropiat de Maria Olar și Anatol Mătăsaru ultimul l-a întrebat de ce a atacat-o pe femeie. Manuilenco îi spune că în curînd o să-l atace și pe el și că fizionomia „рожа” acestuia îi pare cunoscută. După ce Manuilenco l-a lovit pe Mătăsaru peste mîna în care ținea camera, i-a cerut acestuia imperativ să nu mai filmeze, iar la scurt timp i-a smuls rucsacul de la piept și a condiționat restituirea acestuia de ștergerea înregistrărilor. Ambele înregistrări denotă că cei doi și Olar au intrat în hol. Maria Olar și Anatol Mătăsaru au confirmat aceleași fapte, ei au indicat că atunci cînd Manuilenco a trecut pe lîngă Olar i-a adresat cuvinte jignitoare în limba rusă și a întrebat-o zeflemitor „dacă încă nu a fost dusă la psihiatrie” (vezi para. 13 și 14). Mătăsaru a menționat că l-a întrebat de ce se comportă așa și înjură, iar el i-a răspuns într-o formă jignitoare.

Evenimentele care au avut loc în holul de la intrarea în CSM sunt relevate de înregistrarea video efectuată de camerele instalate în hol (vezi para. 18). Ele denotă că Alexandru Manuilenco, după ce a intrat în hol, a încercat să-i închidă ușa în față lui Mătăsaru care îl urma filmîndu-l. La bariera de acces el s-a oprit, s-a întors spre Mătăsaru și l-a împins brusc în piept cu ambele mîini strînse pumn. Imediat după asta el l-a apucat pe Mătăsaru de mîna în care ține camera și a încercat să i-o smulgă. Mătăsaru s-a opus și a ținut camera cu mîna întinsă cît mai departe de Manuilenco. Manuilenco l-a apucat și l-a tras violent cu ambele mîini de piept, reușind să-i prindă mîna în care ține camera. După ce a tras printr-o mișcare de răsucire mîna lui Mătăsaru în fața sa, el s-a poziționat cu spatele la acesta și a continuat încercările de a o smulge folosind ambele mîini. În acest context, Mătăsaru s-a prins cu a doua mîna de mîna care i-o ținea Manuilenco, l-a ridicat la piept și la trîntit la pămînt. În continuare cei doi s-au 31 împins fiind la podea. Înregistrările efectuate de Anatol Mătăsaru confirmă aceleași fapte. Coloana sonoră a înregistrării (vezi para. 19) denotă că Manuilenco după ce a intrat în hol, s-a îndreptat spre turnichet, dar după ce a ajuns la el s-a întors spre Mătăsaru și i-a cerut să iasă afară din motiv că este o instituție publică și este interzis accesul și filmatul. După aceasta ele l-a îmbrîncit cu ambele mîini în piept și a încercat să-i ia camera de mînă.

Manuilenco i-a insultat pe Maria Olar și pe Anatol Mătăsaru în fața sediului CSM, a smuls rucsacul de la pieptul lui Mătăsaru și a condiționat întoarcerea lui de ștergerea înregistrărilor efectuate. Atît în fața CSM cît și în holul de la intrarea în sediul CSM, el a încercat demonstrativ să ia din posesia lui Mătăsaru camera cu care ultimul efectua filmări, sub pretextul că el nu are acest drept. Faptele au fost orientate spre o persoană pe care inculpatul pînă la 28 septembrie 2018 nu a contactat-o. Intervenția a fost spontană și lipsită de un scop care poate fi explicat rezonabil. Faptele enunțate au fost comise în fața și în incinta holului Consiliului Superior al Magistraturii și au fost observate și de alte persoane. Prin urmare, ordinea publică a fost încălcată, iar Alexandru Manuilenco înțelegea acest fapt și a acționat în vederea realizării lui, din motive huliganice.

Acțiunile prin care Alexandru Manuilenco a perturbat ordinea publică nu au fost solitare. El, în fața sediului CSM, l-a lovit pe Mătăsaru peste mîna în care ținea camera, iar în holul de la intrarea în sediul CSM, a împins brusc victima în piept cu ambele mîini strînse pumn. Ulterior l-a apucat și l-a tras violent cu ambele mîini de piept. Prin urmare, acțiunile care au perturbat ordinea publică au fost însoțite de aplicarea violenței.

Anatol Mătăsaru a indicat (para. 14 și 51) că atunci cînd s-a oprit lîngă turnichet, Manuilenco a aruncat mini-rucsacul la o distanță de aproximativ patru metri. În urma căderii pe podeaua rigidă, telefonul mobil de model GM 5Plus și camera Sony DSC-T300 au fost deteriorate. Înregistrarea video efectuată de camerele instalate în holul de la intrarea în sediul CSM combat această versiune. Înregistrarea denotă că înainte de a intra în hol, Manuilenco i-a restituit din mînă în mînă lui Anatol Mătăsaru mini rucsacul smuls anterior de la pieptul acestuia. (vezi para. 18). Ulterior el a intrat în hol și a încercat să-i închidă ușa în față lui Mătăsaru. La bariera de acces (turnichet) el s-a oprit, s-a întors spre Mătăsaru și l-a împins brusc în piept cu ambele mîini strînse pumn. Prin urmare, acuzația nu poate fi reținută în partea în care se referă la fapta de aruncare a rucsacului și a distrugerii tehnicii aflate în acesta.

În circumstanțele menționate în para. 82-86, completul consideră ca fiind dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil faptele incriminate lui Alexandru Manuilenco, menționate în para. 9, cu excepția faptei de aruncare a rucsacului și de distrugere a tehnicii din el.

Faptele lui Alexandru Manuilenco (vezi para. 87) au adus atingere relațiilor sociale cu privire la ordinea publică precum și relațiilor sociale cu 32 privire la integritatea persoanei. Semnele calificative ale laturii obiective sunt exprimate prin încălcarea ordinii publice și prin aplicarea violenței asupra lui Anatol Mătăsaru (vezi para. 84-85). Alexandru Manuilenco își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale. El și-a dorit în mod conștient realizarea acestora și a acționat în acest sens, animat de motive huliganice (vezi para. 84). La 28 septembrie 2018 Alexandru Manuilenco avea vârsta de peste 16 ani și este prezumat responsabil. Prin urmare, faptele comise de Alexandru Manuilenco (para. 87) întrunesc toate elementele şi semnele calificative ale infracțiunii stabilite de art. 287 alin. (1) din Codul penal, huliganism, adică acțiuni intenționate, care încalcă ordinea publică însoțite de aplicarea violenței în privința persoanelor. Prin urmare acesta urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea la 28 septembrie 2018 orele 16:32 - 16:37 a infracțiunii stabilite de art. 287 alin. (1) Cod penal. c. Pedeapsa penală și consecințele hotărârii

Infracțiunile constatate au fost comise la 28 septembrie 2018. Pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal include închisoare de până la trei ani, adică infracțiunea este mai puțin gravă. Termenul de prescripție este de cinci ani de la săvârșirea infracțiunii. Termenul de cinci ani s-a împlinit la 28 septembrie 2023, când cauza era pendinte în instanța de judecată. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, intervenirea prescripției după sesizarea instanței exclude încetarea procesului penal. În asemenea cazuri, instanța urmează să pronunțe o hotărâre de condamnare, fără stabilirea pedepsei, cu liberare de pedeapsă, în temeiul art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală (deciziile nr. 1ra-303/2024, § 39; 1ra-312/2025, § 77). d. Acțiunea civilă

Maria Olar a solicitat prejudiciu material în mărime de 3.000 de lei. Potrivit ei prejudiciul este constituit din valoarea telefonului mobil deteriorat de Alexandru Manuilenco. Ea a solicitat și prejudiciu moral în mărime de 20.000 de lei. Anatol Mătăsaru a solicitat prejudiciul moral în mărime de 20.000 de lei și prejudiciului material de 3.500 de lei constituit din contravaloarea telefonului mobil a camerei de luat vederi și cheltuieli suportate pentru diagnosticarea defecțiunilor. Părțile vătămate au susținut că le-a fost cauzat un prejudiciu moral semnificativ, manifestat printr-o perioadă îndelungată de recuperare fizică și emoțională. Starea de sănătate a fost afectată considerabil. Ei au suferit frică, intimidare și stres.

Afirmația Mariei Olar aferent fracturării degetelor de la mîna dreaptă și imobilizarea lor în gips timp de trei săptămîni nu s-a confirmat. Raportul de expertiză demonstrează că aceasta a suferit vătămări corporale neînsemnate în formă de echimoză pe 1/3 medie a brațului stîng și entorsă grad II a articulației interfalangiene la deget doi mîna dreaptă. Radiografia mîinii drepte a exclus existența fracturilor (vezi para. 20). Conduita inculpatului și leziunile constatate au cauzat cu siguranță suferințe fizice și psihice semnificative părții vătămate. 33 Judecînd echitabil, completul consideră că suma de 8.000 de lei este suficientă pentru compensarea suferințelor de ordin moral suportate de Maria Olar.

Anatol Mătăsaru a fost lovit peste mînă, izbit puternic cu mîinile strînse pumn în piept și tras violent de piept de către Alexandru Manuilenco. Aceste acțiuni precum și conduita lui Manuilenco în timpul comiterii faptei i-au provocat acestuia dureri fizice și suferințe psihice. Judecînd echitabil, completul consideră că suma de 5.000 de lei, este suficientă pentru compensarea suferințelor suportate de Anatol Mătăsaru.

Maria Olar și Anatol Mătăsaru au invocat că Alexandru Manuilenco le-a deteriorat dispozitive electronice. Nici una din aceste afirmații nu au fost dovedite. Telefonul Mariei Olar a fost deteriorat după ce ea a fost agresată de Alexandru Manuilenco (vezi para. 77-78). Alexandru Manuilenco a transmis din mînă în mînă, rucsacul în care Mătăsaru pretinde că era camera Sony și telefonul GM 5Plus. Acuzația de aruncare a acelui rucsac și deteriorarea bunurilor din el nu este demonstrată (para. 86-87). Între acțiunile lui Alexandru Manuilenco din 28 septembrie 2018 și deteriorarea bunurilor invocate de părțile vătămate nu există o legătură cauzală. Prin urmare, pretențiile părților vătămate referitoare la încasarea prejudiciilor materiale sunt nefondate și se resping.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2), art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Natalia Lepilov, ca fiind declarat peste termen. Admite recursul declarat de avocatul Tatiana Tampei, casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2022 și sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 14 februarie 2020, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care: a) Alexandru Manuilenco se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal (episodul Maria Olar) și se liberează de pedeapsă penală ca urmare a expirării termenului de prescripție; b) Alexandru Manuilenco se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal (episodul cu Anatol Mătăsaru) și se liberează de pedeapsă penală ca urmare a expirării termenului de prescripție; c) Se admite în parte acțiunea civilă formulată de Maria Olar cu încasarea din contul lui Alexandru Manuilenco în beneficiul Mariei Olar a sumei de 8.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest acțiunea se respinge ca nefondată. 34 d) Se admite în parte acțiunea civilă formulată de Anatol Mătăsaru cu încasarea din contul lui Alexandru Manuilenco în beneficiul lui Anatol Mătăsaru a sumei de 5.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest acțiunea se respinge ca nefondată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 35