1ra-1496/2019 — Art. 352 al. 2 lit. c CP

Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani) din 12 martie 2018, Marjenî Nicolai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute de 352 alin. (2) lit. c) Cod penal şi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1350 (o mie trei sute cincizeci) unităţi convenţionale (în redacţia Legii 9S5-XV din 18.04.2002 ), ceea ce constituie 27 000 lei. Prin aceeaşi sentinţă a fost recunoscut vinovat Lipciu Vasile, în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal şi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1350 (o mie trei sute cincizeci) unităţi convenţionale (în redacţia Legii 9S5-XV din 18.04.2002), ceea ce constituie 27000 lei. I s-au explicat prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal care prescriu că, în cazul infracţiunilor uşoare sau mai puţin grave, condamnatul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plăteşte în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancţiunea amenzii este executată integral. Măsura preventivă - liberare provizorie sub control judiciar, în privinţa lui Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile au fost menţinute pe tot parcursul procesului penal avându-se în vedere până la intrarea sentinţei în vigoare. La fel, prin sentinţa menţionată s-a dispus achitarea lui Golban Andrei, învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. Măsura preventivă - liberare provizorie sub control judiciar, aplicată în privinţa lui Golban Andrei a fost revocată în conformitate cu prevederile art. 195 alin. (5) pct. 2) Cod de procedură penală, din momentul pronunţării prezentei sentinţe.

Pentru a pronunţa sentinţa, prima instanţă a constatat că, conform învinuirii în luna iulie 2016, companionul de afaceri pe nume Dmitrii a părţii vătămate Ciorici Iurie, care împreună au afacerile administrate de câteva întreprinderi în oraşul Moscova, Federaţia Rusă, a datorat persoanelor terţe suma de 18 500 000 ruble ruseşti, care au fost blocate în conturile întreprinderilor. La 12.07.2016, la rugămintea lui Dmitrii, Ciorici Iurie a restituit 5 000 000 ruble ruseşti din banii personali persoanelor indicate de primul, cu restul sumei urma să se clarifice singur. În luna august 2016, persoana pe nume Caramalac Grigore a sunat pe Ciorici Iurie şi i-a cerut în formă ultimativă restituirea banilor în suma de 13 500 000 ruble ruseşti persoanelor la care este dator Dmitrii, deoarece persoanele date sunt apropiate lui, la ce a primit refuz. Ulterior, persoana apropiată lui Caramalac Grigore pe nume Nazaruc Gheorghe a aflat despre existenţa datoriilor lui Dmitrii faţă de persoane terţe şi ştiind cu certitudine că companionul de afaceri a ultimului Ciorici Iurie dispune de sume impunătoare de bani, a hotărât să comită un şantaj asupra lui, în scopul obţinerii 2 bunurilor în proporţii deosebit de mari. Pentru realizarea mai sigură a intenţiilor sale criminale, Nazaruc Gheorghe a hotărît să stabilească pe Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile ca persoane potrivite în calitate de autor la comiterea şantajului, acestea din urmă acceptând propunerea criminală făcută. În continuare, acţionând conform unui plan criminal bine organizat, din interes material şi în scopul obţinerii banilor în suma de 13 500 000 ruble ruseşti, la 05.09.2016, Nazaruc Gheorghe de comun acord cu Golban Andrei, Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile, formând în aşa fel un grup criminal organizat, în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii de drept stabilite la pretinderea unor datorii, s-au întâlnit cu Ciorici Iurie la hotelul Prezident, situat pe adresa mun. Chişinău, bd. Dacia 58/5, unde ameninţându-l cu moartea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, au cerut să-i transmită suma de bani menţionată persoanelor cu autoritatea criminală din Moscova, suma ce la momentul săvârşirii infracţiunii constituia proporţii deosebit de mari, stabilindu-i un termen pentru achitare. Ulterior, pe parcursul lunilor octombrie - noiembrie 2016, Nazaruc Gheorghe şi Marjenî Nicolai de mai multe ori l-au sunat pe Ciorici Iurie şi ameninţându-l cu urgentarea obţinerii banilor solicitaţi, Marjenî Nicolai împreună cu Lipciu Vasile s-au întâlnit cu Ciorici Iurie la 21.10.2016, la staţia Peco Bemol situată în or. Nisporeni, str. Dacia şi la 26.10.2016, la staţia Peco Bemol situată mun. Chişinău, str. Calea Ieşilor 83, unde ameninţându-l cu violenţă au cerut să-i transmită suma de bani menţionată. În condiţiile expuse, Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile şi Golban Andrei, în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii de drept stabilite la pretinderea unor datorii, au pretins de la Ciorici Iurie sume de bani ce la momentul săvârşirii infracţiunii constituia proporţii deosebit de mari şi l-au ameninţat cu moartea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, astfel fiind aduse daune în proporţii mari drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei menţionate. Astfel, s-a considerat că prin acţiunile sale intenţionate Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile şi Golban Andrei au comis infracţiunea prevăzută de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică samavolnicia - exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar şi prin încălcarea ordini stabilite, fiind cauzate daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acţiune însoţită de ameninţare cu moartea ori cu vătămarea integrităţi corporale sau a sănătăţii.

Sentinţa a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Marjenî Nicolai, prin care a invocat că în acţiunile lui Marjenî Nicolai lipsesc elementele infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, solicitând casarea sentinţei cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care Marjenî Nicolai să fie achitat în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal 3 În motivarea cererii de apel avocatul Savva Viorel în interesele inculpatului Marjenî Nicolai a invocat următoarele: - cu referire la declaraţiile martorilor Ciorici Ion, Slobozean Alexandru, apărarea a indicat că între partea vătămată Ciorici Iurie şi inculpatul Marjenî Nicolai nu au existat relaţii ostile, ci relaţii de prietenie. Acest fapt s-a confirmat şi prin descifrările telefonice, care în opinia apărării denotă relaţiile de prietenie dintre inculpat şi partea vătămată, iar discuţiile lor erau în cadrul prietenos. În aceeaşi ordine de idei, apărarea a invocat şi declaraţiile părţii vătămate Ciorici Iurie care ar fi declarat că ” ...din partea lui Marjenî Nicolai nu au fost careva ameninţări de asemenea nici din partea lui Golban Andrei şi nici din partea lui Lipciu Vasile, careva obiecţii şi pretenţii faţă de inculpaţi nu are... ”; - infracţiunea de care este acuzat Marjenî Nicolai, este o infracţiune materială şi se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporţii mari cauzate intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, iar la caz partea acuzării nu a probat care este eventualul prejudiciu cauzat de inculpat, specificând că partea vătămată, nu a transmis careva bunuri, nu i- au fost ridicate careva bunuri sau mijloace financiare în mod arbitrar, mai mult de cât atât, aceasta declară că nu are pretenţii de vreun oarecare fel faţă de Marjenî Nicolae; - a invocat şi lipsa laturii subiective a infracţiunii imputate, menţionând că Marjenî Nicolai era prieten cu partea vătămată, şi nu a avut intenţia de a dobândi careva bunuri ce aparţin părţii vătămate, or din declaraţiile lui Marjenî Nicolai s-a atestat faptul că a dorit să îl ajute şi nicidecum altfel, declaraţii confirmate atât de partea vătămată, cât şi de restul persoanelor audiate. 3.2. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, Popescu Corneliu, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinţei contestate cu rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să recunoască vinovat pe Marjenî Nicolai de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. Totodată, acuzarea a considerat posibil de aplicat în privinţa lui Marjenî Nicolai prevederile art. 90 Cod penal, cu suspendarea executării pedepsei acestuia pe un termen de 4 ani. La fel, Lipciu Vasile să fie recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea în privinţa acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal şi a suspenda executarea pedepsei acestuia pe un termen de 4 ani. La fel, de a-l recunoaşte vinovat pe Golban Andrei de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub 4 formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal şi a suspenda executarea pedepsei acestuia pe un termen de 4 ani. În argumentarea cererii de apel a invocat următoarele: - netemeinicia sentinţei primei instanţe, susţinând că de către partea acuzării au fost prezentate toate probele ce au fost acumulate la urmărirea penală, care în ansamblul lor, confirmă faptul comiterii infracţiunii anume de către inculpaţii Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile şi Golban Andrei; - cu referire la declaraţiile părţii vătămate Ciorici Iurie, a menţionat că partea vătămată de mai multe ori în instanţa de judecată a declarat că s-a simţit ameninţat atât el, cât şi familia lui, facînd referire în declaraţiile sale la mai multe autorităţi criminale ca Caramalac Grigore, Nazaruc Gheorghe şi un oarecare Kaha, ameninţări care în opinia acuzării sunt reale; - de asemenea, partea apelantă/procurorul a invocat în susţinerea temeiurilor cererii de apel declaraţiile martorilor Ciorici Ion, Slobozian Alexandru şi alte documente şi procese-verbale ale acţiunilor procesuale, care susţine că în ansamblul lor sunt probe pertinente, concludente şi utile, administrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, şi prin care se stabileşte cu certitudine faptul comiterii infracţiunii incriminate de către Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile şi Golban Andrei; - instanţa corect a ajuns la concluzia vinovăţiei cet. Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile, însă nu este de acord cu pedeapsa stabilită sub formă de amendă deoarece aceasta nu va duce la corectarea persoanelor menţionate, şi nici cu este de acord cu cuantumul calculat al acesteia, fiind calculat din salariul minim de 20 lei, pe când din 07.11.2016 acesta a fost modificat la 50 lei; - acuzarea a considerat absolut neîntemeiată concluzia instanţei despre nevinovăţia cet. Golban Andrei, invocînd că partea vătămată clar a declarat că s-a simţit ameninţat anume la întâlnirea ce a avut-o cu acesta şi Nazaruc Gheorghe la hotelul Prezident. 3.3. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile, prin care a solicitat casarea sentinţei cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care Lipciu Vasile să fie achitat din motiv că fapta nu a fost săvârşită de inculpat sau din motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii. În motivarea cererii de apel a invocat următoarele: - netemeinicia soluţiei primei instanţe, specificând că în speţă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, invocând lipsa laturii obiective deoarece nu s- a constatat cauzarea daunelor în proporţii mari a drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 5 - nu s-a fost constatat prezenţa acţiunii "însoţite de ameninţarea cu moartea ori cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii”, specificând că partea vătămată nu a declarat că a fost ameninţată de către inculpatul Lipciu Vasile ci s-a speriat când a fost chemat în or. Moscova şi s-a întâlnit cu Gr. Caramalac, alias Bulgaru; - fapta nu a fost săvârşită de către inculpatul Lipciu Vasile, circumstanţe care în opinia apelantului s-au confirmat prin declaraţiile inculpatului Lipciu Vasile, Marjenî Nicolai şi Golban Andrei, inclusiv prin probele acuzării şi anume prin declaraţiile părţii vătămate Ciorici Iurie, declaraţiile martorilor Slobozian Alexandru, Ciorici Ion; - la caz a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, invocând în acest sens că lui Lipciu Vasile nu i se aduc învinuiri în acţiunea de şantaj, acestea fiind imputate doar lui Marjenî Nicolai; - instanţa de fond nu a stabilit în privinţa inculpatului Lipciu Vasile circumstanţe atenuante, ignorând-o de fapt pe ce-a prevăzută la lit. a) alin. (1) art. 76 Cod penal, inclusiv a ignorat prezenţa la întreţinerea inculpatului a trei copii minori. Totodată, apărarea a considerat o încălcare în sensul art. 6 CEDO şi faptul că la înaintarea modificării învinuirii, nu s-a solicitat opinia părţilor asupra anexării noii ordonanţe la materialele cauzei; - instanţa de judecată a emis sentinţa de condamnare în privinţa inculpatului Lipciu Vasile în dezacord cu prevederile art. 8 alin. (3) CPP, pe care urma să le aplice în ordine strictă, respectiv consideră că instanţa de fond şi-a motivat soluţia adoptată prin materialele cauzei, inclusiv şi preponderent prin probe care urmau a fi declarate inadmisibile; - chiar dacă s-ar fi adeverit versiunea acuzării, în privinţa lui Lipciu Vasile nu a fost dispusă reducerea pedepsei drept recompensă, în virtutea prevederilor art. 385 alin. (4), (6) CPP, invocând faptul că în privinţa ultimului s-a încălcat dreptul la libertate, fiind deţinut în stare de arest pentru acţiunea de şantaj, acuzare la care chiar procurorul a renuntat.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2019, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Marjenî Nicolae şi avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile. Admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, Popescu Corneliu, sentinţa casată parţial, în partea achitării lui Golban Andrei de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, şi pronuţată, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă după cum urmează: 6 Golban Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, şi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1350 unităţi convenţionale, echivalentul a 27 000 lei. I s-a explicat lui Golban Andrei prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal, şi anume că este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plăteşte cel mult în 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancţiunea amenzii este executată integral. În rest, sentinţa a fost menţinută. 4.1. Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că, deşi inculpaţii Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile nu au recunoscut vina în comiterea acţiunilor descrise în actul de învinuire, vina acestora în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică samavolnicia - exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar şi prin încălcarea ordini stabilite, fiind cauzate daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acţiune însoţită de ameninţare cu moartea ori cu vătămarea integrităţi corporale sau a sănătăţi, a fost dovedită integral şi prin cumulul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile şi veridice şi coroborează între ele, şi anume: declaraţiile părţii vătămate Ciorici Iurie, declaraţiile martorului Slobozean Alexandr, procesul-verbal de examinare din 11.11.2016, ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte din 11.11.2016, procesul-verbal de examinare din 10.11.2016, ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte din 10.11.2016, procesul-verbal de examinare din 26.11.2016, ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte din 26.11.2016, ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte din 08.11.2016, procesul-verbal de examinare din 08.11.2016, ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte din 08.11.2016, procesul-verbal de examinare din 09.11.2016, ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte din 09.11.2016. În susţinerea poziţiei de apărare, la solicitarea avocatului Prutean Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile au fost cercetate următoarele probe: declaraţiile părţii vătămate Ciorici Iurie, declaraţiile martorului Slobozian Alexandru din 22.03.2017, declaraţiile martorului Ciorici Ion din 30.03.2017 în instanţa de fond, declaraţiile inculpatului Lipciu Vasile în instanţa de judecată din 12.06.2017, declaraţiile inculpatului Marjenîi Nicolai din 12.06.2017 în şedinţa de judecată, declaraţiile inculpatului Golban Andrei în şedinţa de judecată din 12.06.2019. Instanţa de apel, raportând argumentele invocate în apelurile declarate de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Marjenî Nicolai şi de avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile, în temeiul cărora s-a invocat achitarea acestora de comiterea faptei infracţionale, a constatat că aceste alegaţii sunt combătute 7 de întregul sistemul de probe cercetat mai sus şi apreciat prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală şi care succesiv coroborează între ele, demonstrând vina inculpaţilor Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile în comiterea infracţiunii imputate. Contrar alegaţiilor invocate de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Marjenî Nicolai, instanţa de fond just a reţinut declaraţiile părţii vătămate Ciorici Iurie, prin care ultimul, în instanţa de judecată, de mai multe ori a menţionat că s-a simţit ameninţat atât el, cât şi familia lui, facându-se referire în discuţii la mai multe autorităţi criminale, ca Caramalac Grigore, Nazaruc Gheorghe, inclusiv că Marjenî Nicolae i-a comunicat că după ce va întoarce primele 3 milioane de ruble ruseşti îi va fi restituită geanta cu actele fiului său Ciorici Ion, iar la data de 20.10.2016, dată stabilită de comun acord, Ciorici Iurie a refuzat de a restitui suma respectivă. Ulterior, Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile s-au deplasat în or. Nisporeni menţionând faptul că Ciorici Iurie i-a pus într-o situaţie neplăcută şi banii urmează de a fi restituiţi, iar problema necesită de a fi rezolvată urgent. Instanţa de fond întemeiat a concluzionat şi asupra faptului că sunt combătute argumentele părţii apărării precum, că Marjenî Nicolae nu şi-a arogat vreun drept faţă de partea vătămată, între acestea nu existau careva relaţii contractuale sau delictuale, mai mult de cât atât, Marjenî Nicolae, nu a declarat pe tot parcursul urmăririi penale cât şi cercetării judecătoreşti, că ar fi considerat că partea vătămată are vreo obligaţie care urmează să o respecte, or din tot cumulul de probe prezentate, Ciorici Iurie a recunoscut faptul că are o obligaţie financiară faţă de anumite persoane. De asemenea, justificată este şi concluzia primei instanţe în partea ce ţine de aprecierea critică a declaraţiilor inculpatului Marjenî Nicolai precum că nu a solicitat de la Ciorici Iurie să întoarcă cuiva careva sume de bani, or din procesul-verbal de audiere a acestuia se relevă contrariul, şi anume că i-ar fi spus părţii vătămate Iurie Ciorici că ar fi bine să restituie suma de bani datorată. În aceeaşi ordine de idei, întru argumentarea soluţiei sale, prima instanţă corect a retinut şi declaraţiile martorului Slobozean Alexandr care a menţionat faptul că, din cuvintele lui Vitalie Leucă care este nepotul lui Ciorici Iurie a aflat că o persoană de origine moldovean pe nume Jora Belischi este un fel de autoritate care poate rezolva probleme în Moscova, îl caută pe Iurie Ciorici deoarece ultimul este dator unei autorităţi criminale pe nume Mirab. A înţeles din spusele lui Vitalie Leucă că Jora cere bani în sumă de 13300000 ruble ruseşti de la Iurie Ciorici ca datorie faţă de Mirab. Vitalie i-a trimis un mesaj lui Iurie precum ca să aştepte oaspeţi şi Moldova este mică, a menţionat că i-a trimis mesajul lui Ciorici Iurie pentru ca să îl sperie. Coroborând declaraţiile părţii vătămate şi a martorilor, a rezultat că din acţiunile întreprinse de către inculpaţi în privinţa părţii vătămate, s-a constatat că 8 aceştia au atentat la relaţiile sociale cu privire la exercitarea drepturilor subiective în strictă conformitate cu legea, cu respectarea intereselor publice, precum şi a drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, în acest sens fiind relevant faptul, că inculpaţii au pretins părţii vătămate restituirea unei sume de bani către careva persoane cărora chipurile le-ar fi dator, iar partea vătămată fiind ”silită” practic să accepte să restituie pretinsa datorie, având în vedere că mesajele transmise în vederea restituirii acestor sume de bani erau formulate cu tentă ameninţătoare (”dacă vrei să fie bine”, ”cu cît mai repede cu atît mai bine”, ”cum întorci banii cum geanta fiului va fi restituită”, amintindu-i de fiecare dată de implicarea presupusului autorităţi criminale Caramalac Grigore). De asemenea, din analiza declaraţiilor părţii vătămate Ciorici Iurie, a martorilor, alte documente şi procese verbale ale acţiunilor procesuale, s-a conturat existenţa laturii obiective în speţă or, prin acţiunile lor, inculpaţii au acţionat prejudiciabil, şi anume prin solicitările insistente către partea vătămată să întoarcă presupusa "datorie” persoanelor cărora o datorează, astfel încălcând ordinea stabilită, or în astfel de situaţii, legislaţia civilă a Republici Moldova reglementează ordinea şi procedura de recuperare a datoriilor existente, inclusiv între persoanele fizice. Prin urmare, în speţă s-a constatat şi existenţa laturii subiective, or acţiunile inculpaţilor au fost săvârşite cu intenţie directă, în vederea de a-şi atinge scopul propus de a-l ”convinge” pe Ciorici Iurie să restituie pretinsa datorie lui Caramalac Grigore. În contextul respingerii alegaţiilor avocatului Pruteanu Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile precum că la examinarea prezentei cauze, în privinţa ultimului s-a încălcat dreptul la un proces echitabil invocând că lui Lipciu Vasile nu i se aduc învinuiri în acţiunea de şantaj, instanţa de apel a remarcat contrariul, din materialele cauzei, şi anume, potrivit ordonanţei de punere sub învinuire a persoanei din 08.12.2016 (f.d. 60-61, vol. II), Lipciu Vasile a fost pus sub învinuire, incriminându- i săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 189 alin. (6) Cod penal, care a fost adusă la cunoştinţa învinuitului în prezenţa apărătorului, fapt ce se confirmă prin semnăturile acestora, iar prin ordonanţa de modificare a învinuirii din 11.12.2017 (f.d. 205-206, vol. III) a fost modificată învinuirea lui Lipciu Vasile, fiind pus sub învinuirea de săvârşire a infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, care a fost adusă la cunoştinţa învinuitului în prezenţa apărătorului, fapt ce se confirmă prin semnăturile acestora. În aceeaşi ordine de idei, invocându-se că la înaintarea modificării învinuirii, nu s-a solicitat opinia părţilor asupra anexării noii ordonanţe la materialele cauzei, instanţa de apel a respins alegaţiile date ca fiind neîntemeiate şi a remarcat că din 9 procesul-verbal al şedinţei de judecată din 11.12.2017, şedinţă de judecată în care, atât inculpatul Lipciu Vasile, cât şi avocatul său Pruteanu Natalia, au fost prezenţi, fiind admisă solicitarea părţii apărării, acordându-li-se termen pentru a face cunoştinţă şi a se expune asupra ordonanţei de modificare a învinuirii, iar în şedinţa de judecată din 19.01.2018, inculpaţii, inclusiv Lipciu Vasile, s-a expus asupra modificării învinuirii în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 19-20, vol. VII). Referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul nestabilirii în privinţa inculpatului Lipciu Vasile a circumstanţelor atenuante, şi anume, prezenţa la întreţinerea inculpatului a trei copii minori, instanţa de apel a ţinut să menţioneze că la materialele cauzei s-au atestat lipsa a careva probe ce ar confirma prezenţa la întreţinerea inculpatului a trei copii minori, fapt ce face imposibilă constatarea unei asemenea circumstanţe atenuante. Instanţa de apel a apreciat nerelevante alegaţiile apărării privind reducerea pedepsei drept recompensă, în baza prevederilor art. 385 alin. (4), (6) Cod de procedură penală, or nu s-a adeverit faptul încălcării în privinţa lui Lipciu Vasile a dreptului la libertate, precum că ar fi fost ilegal deţinut în stare de arest pentru acţiunea de şantaj la care, în opinia apărării, acuzatorul de stat ar fi renunţat, or în acest sens s-a argumentat în pct. 60 al textului deciziei că acţiunile inculpatului au fost recalificate dintr-un articol în altul. În temeiul argumentărilor relevate, instanţa de apel a conchis că, alegaţiile invocate de către apelanţi sunt nefondate şi urmează a fi respinse. În acelaşi timp, verificând temeinicia soluţiei primei instanţe prin prisma motivelor de apel invocate de către procuror, instanţa de apel a reţinut că acestea îşi găsesc contur doar parţial şi în acest sens s-a constatat netemeinicia concluziei instanţei de fond, care contrar prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, a analizat unilateral cumulul de probe doar în partea achitării inculpatului Golban Andrei în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal. În conformitate cu prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, a audiat din nou partea vătămată Ciorici Iurie, martorii Ciorici Ion, Slobozean Alexandru, inculpaţii Merjenî Nicolai, Lipciu Vasile şi Golban Andrei. Deşi, Golban Andrei vina în comiterea faptei infracţionale nu a recunoscut-o vinovăţia acestuia în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal a fost dovedită integral prin cumulul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile şi veridice şi coroborează între ele, şi care au fost cercetate şi relevate detaliat şi în pct. 37 al textului deciziei, şi anume: declaraţiile martorului Ciorici Ion, declaraţiile martorului Slobozian Alxandru, procesul-verbal de examinare (Vol. I, f.d. 45-55); corpurile delicte: înregistrările pe CD unde sunt înregistrate comunicările dintre 10 persoana pe nume Marjenî Nicolae şi Persoana pe nume Jora din data de 26.10.2016 (Vol.I, f.d. 56); procesul-verbal de examinare a unui CD ridicat de la Ciorici Iurie la 10.11.2016, înregistrările comunicărilor cu persoana pe nume Jora, Alexandru (f.d. 60- 64, Vol. I); ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 65); procesul-verbal de examinare (f.d. 69-71, vol. I); ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 72); ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte din 08.11.2016 (Vol. I, f.d. 74-75); procesul-verbal de examinare (Vol. I, f.d. 78- 80); ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 81); procesul- verbal de examinare a unui DVD (f.d. 84-88, Vol. I); ordonanţa de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte (Vol. I, f.d. 89). Astfel, în şedinţa de judecată a instanţei de apel s-a constatat, că în luna iulie 2016, companionul de afaceri pe nume Dmitrii a părţii vătămate Ciorici Iurie, care împreună au afacerile administrate de careva întreprinderi în oraşul Moscova Federaţia Rusă, a datorat persoanelor terţe suma de 18 500 000 ruble ruseşti, care au fost blocate în conturile întreprinderilor. La 12.07.2016, la rugămintea lui Dmitrii, Ciorici Iurie a restituit 5 000 000 ruble ruseşti din banii personali persoanelor indicate de primul, cu restul sumei urma să se clarifice singur. În luna august 2016, persoana pe nume Caramalac Grigore a sunat pe Ciorici Iurie şi i-a cerut în forma ultimativă restituirea banilor în suma dt 13 500 000 ruble rusesti persoanelor la care este dator Dmitrii, deoarece persoanele date sunt apropiate lui, la ce a primit refuz. Ulterior, persoana apropiată lui Caramalac Grigore pe nume Nazaruc Gheorghe a aflat despre existenţa datoriilor lui Dmitrii faţă de persoane terţe şi ştiind cu certitudine că companionul de afaceri a ultimului, Ciorici Iurie, dispune de sume impunătoare de bani, a hotărât să comită un şantaj asupra lui, în scopul obţinerii bunurilor în proporţii deosebit de mari. Pentru realizarea mai sigură a intenţiilor sale criminale, Nazaruc Gheorghe a hotărât să stabilească pe Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile ca persoane potrivite în calitate de autor la comiterea şantajului, aceştia din urmă acceptând propunerea criminală făcută. În continuare, acţionând conform unui plan criminal bine organizat, din interes material şi în scopul obţinerii banilor în sumă de 13 500 000 ruble ruseşti, la 05.09.2016, Nazaruc Gheorghe de comun acord cu Golban Andrei, Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile, formând în aşa fel un grup criminal organizat, în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii de drept stabilite la pretinderea unor datorii, s-au întâlnit cu Ciorici Iurie la hotelul Prezident, situat pe adresa mun. Chişinău, bd. Dacia 58/5, unde ameninţându-l cu moartea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, au cerut să-i transmită suma de bani menţionată persoanelor cu autoritatea criminală din Moscova, sumă ce la momentul săvârşirii infracţiunii constituia proporţii deosebit de mari, stabilindu-i un termen pentru achitare. 11 Ulterior, pe parcursul lunilor octombrie - noiembrie 2016, Nazaruc Gheorghe şi Marjenî Nicolai de mai multe ori l-au sunat pe Ciorici Iurie şi ameninţându-l cu moartea şi răfuială fizică au cerut să-i transmită suma de bani menţionată. În scopul urgentării obţinerii banilor solicitaţi, Marjenî Nicolai împreună cu Lipciu Vasile s-au întâlnit cu Ciorici Iurie la 21.10.2016, la staţia Peco Bemol situată în or. Nisporeni, str. Dacia şi la 26.10.2016, la staţia Peco Bemol situată în mun. Chişinău. str. Calea Ieşilor 83, unde ameninţându-l cu violenţă au cerut să-i transmită suma de bani menţionată. În condiţiile expuse, Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile şi Golban Andrei, în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii de drept stabilite la pretinderea unor datorii, au pretins de la Ciorici Iurie sume de bani ce la momentul săvârşirii infracţiunii constituia proporţii deosebit de mari şi l-au ameninţat cu moartea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, astfel fiind aduse daune în proporţii mari drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei menţionate. Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Golban Andrei a comis infracţiunea prevăzută de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, samavolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii stabilite, fiind cauzate daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acţiune însoţită de ameninţare cu moartea ori cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. În contextul celor relevate, contrar argumentării instanţei de fond, instanţa de apel a reţinut, că din caracteristica infracţiunii prevăzută în art. 352 Cod penal, a constatat în acţiunile inculpatului Golban Andrei prezenţa laturii obiective şi a laturii subiective. În argumentarea concluziei, instanţa de apel a reiterat, cu referire la elementele constitutive ale infracţiunii de samavolnicie că, din coroborarea declaraţiilor părţii vătămate şi a martorilor, a rezultat că din acţiunile întreprinse de către inculpaţi, inclusiv a lui Golban Andrei, în privinţa părţii vătămate, s-a constatat că aceştia au atentat la relaţiile sociale cu privire la exercitarea drepturilor subiective în strictă conformitate cu legea, cu respectarea intereselor publice, precum şi a drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, în acest sens fiind relevant faptul, că inculpaţii au pretins părţii vătămate restituirea unei sume de bani către careva terţe persoane, cărora chipurile le-ar fi dator. Astfel, reţinând declaraţiile părţii vătămate Ciorici Iurie, a martorului Leucă Vitalie, instanţa de apel a stabilit că în acţiunile inculpatului Golban Andrei s-a conturat existenţa laturii obiective or, prin acţiunile sale, inculpatul a acţionat prejudiciabil, şi anume prin solicitarea către partea vătămată să întoarcă presupusa ”datorie”, astfel încălcând ordinea stabilită, în acest sens reiterându-se că în astfel de 12 situatii, legislaţia civilă a Republici Moldova reglementează ordinea şi procedura de recuperare a datoriilor existente, inclusiv între persoanele fizice. De asemenea, luînd în considerare caracterizarea prin care se manifestă latura obiectivă a infracţiunii descrise, inclusiv prin existenţa unui conflict (litigiu) între victimă şi făptuitor, instanţa de apel areţinut această situaţie din declaraţiile părţii vătămate, care a specificat că "prima dată la întâlnirea de la hotelul "Prezident” din 05-06.09.2016 a fost invitat de către "Jora Belschii”, familia nu o cunoaşte, acesta este din Bălţi dar locuieşte în Moscova. A specificat că ”Jora Belschii” era împreuna cu Golban Andrei, Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile, iar el a mers acolo cu un verişor de-a lui, Leucă Vitalie. A mai indicat că întâlnirea dată a fost în legătură cu o sumă de 13 mln. de ruble ruseşti ce era o datorie din Moscova şi care, Caramalac Grigore l-a telefonat şi i-a comunicat că trebuie să o întoarcă. A mai menţionat că prima dată, Golban Andrei i-a spus că banii trebuie de întors, deoarece ştie că aici este implicat Grigore Ivanovici, iar pe urmă o să se lămurească el cu cei care o să iasă din închisoare, menţionând că adresarea dată a primit-o ca pe o ameninţare. La fel, instanţa de apel a reţinut din declaraţiile părţii vătămate, cât şi a inculpatului Golban Andrei, că ultimul este cunoscut cu Nazaruc Gheorghe (alias "Jora Belschii), "îl cunoaşte din copilărie”, care este o persoană apropiată lui Caramalac Grigore, căruia chipurile partea vătămată datorează bani, şi care l-a invitat pe partea vătămată să discute referitor la această datorie, şi stabileşte în acest sens că inculpaţii; prezenţi la această întâlnire, au pretins părţii vătămate să restituie pretinsa datorie persoanelor terţe. Or, în sensul dat, instanţa de apel a apreciat ca fiind declarativă versiunea inculpatului Golban Andrei, care a declarat că ”s-a întâlnit la hotelul “Prezident" cu Nazaruc Gheorghe pentru a lua careva medicamente, au discutat despre rezultatele sportive ale Federaţiei pe care o conducea atunci, s-a interesat despre familie, au luat masa şi la un moment s-au apropiat patru persoane necunoscute lui la momentul respectiv, cum a fost stabilit ulterior era Marjenî Nicolai, Ciorici Iurie, Lipciu Vasile şi o persoană pe nume Vitalie. Aceştia au întrebat dacă pot să ia loc lângă, au discutat despre sport, apoi Ciorici Iurie a dorit să comunice cu Nazaruc Gheorghe despre ce concret nu cunoaşte, dar discutau despre o oarecare datorie care a datora Ciorici la nişte persoane necunoscute din Federaţia Rusă”. În opinia instanţei de apel, este incredibilă situaţia când toate aceste persoane, printre care şi inculpaţii Marjenî Nicolai, Lipciu Vasile, Golban Andrei, care pretind că nu se cunosc între ei să asiste sau să participe la o asemenea "discuţie” care a avut loc între partea vătămată Ciorici Iurie şi Nazaruc Gheorghe (alias ”Jora Belschii), privind o datorie de 13 mln. de ruble ruseşti pe care partea vătămată o datorează unor 13 persoane terţe din Federaţia Rusă, fără să cunoască esenţa şi caracterul unei astfel de chestiuni, inclusiv să-şi ”expună părerea”, aşa cum se pretinde, de parcă ar fi un subiect ordinar de discuţie într-un cerc de persoane cunoscute şi mai puţin cunoscute, care s-ar întâlni întâmplător. Totodată, instanţa de apel a mai menţionat că declaraţiile părţii vătămate şi a martorilor Ciorici Ion, Slobozean Alexandru nu sunt unicele probe, vinovăţia inculpaţilor fiind confirmată şi prin alte documente şi procese verbale ale acţiunilor procesuale ce au fost cercetate detaliat în pct. 37 din textul deciziei. La fel, instanţa de apel a constatat în acţiunile inculpatului Golban Andrei şi existenţa laturii subiective, or inculpatul a acţionat cu intenţie directă, având acelaşi scop ca şi ceilalţi inculpaţi - de a-1 ”convinge” pe Ciorici Iurie să restituie pretinsa datorie mei terţe persoane. Astfel, instanţa de apel a constatat cu certitudine, că Golban Andrei a comis infracţiunea imputată lui or, la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce indică cu certitudine vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii prevăzute la art. 352 ajin. (2) lit. c) Cod penal. Prin urmare, ţinând cont de prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal, care stipulează expres că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a con damnatului. Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuini, atât din partea condamnatului, cât şi a altor persoane, instanţa de apel a conchis că inculpatul Golban Andrei urmează a fi condamnat pe art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, în limitele prevăzute de norma penală dată la momentul săvârşirii infracţiunii, aceasta fiind o pedeapsă echitabilă, adică suficientă pentru restabilirea echităţii sociale şi pentru corectarea inculpatului, luînd în consideraţie şi faptul că anterior nu a fost condamnat, şi instanţa a considerat că îşi va atinge scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61 Cod penal. Totodată, întru respingerea alegaţiilor acuzatorului de stat care a invocat stabilirea în privinţa, inclusiv a inculpaţilor Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile, a unei pedepse mai aspre, reieşind din totalitatea circumstanţelor stabilite, ţinând cont de scopul pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echităţii sociale, corectarea inculpaţilor, precum şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni atât din partea inculpaţilor cât şi a altor persoane, instanţa de apel a conchis că instanţa de fond corect a considerat că inculpaţii Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile urmează a fi condamnaţi pe art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, prin numirea unei pedepsei sub formă de amendă maximă, în mărime de 1350 unităţi convenţionale, prevăzută de norma penală la 14 momentul săvârşirii infecţiunii, care în redacţia Legii 9S5-XV din 18.04.2002, constituia 27 000 lei, având în vedere că o unitate convenţională egalează cu 20 de lei.

Decizia instanţei de apel este atacată cu recursuri ordinare: 5.1. Avocatul Bunduchi Vitalie în numele inculpatului Marjenî Nicolai, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) şi 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătoreşti, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei hotărâri de achitare în privinţa lui Marjenî N., pe motiv că fapta imputată nu întruneşte elementele infracţiunii. În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele: - atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel nu s-au expus şi nu au dat apreciere probelor acuzării aduse întru învinuirea lui Marjenî Nicolai de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) CP, în coroborare cu prevederile art. 101 CPP, prin care legiuitorul prevede că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Mai mult ca atât, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanţa de judecată; - percepţiile subiective ale părţii vătămate privind existenţa unui pericol care nu poate fi apreciat în mod obiectiv, nu pot fi considerate drept probe ce demonstrează în mod obiectiv că Marjenî Nicolai şi-a exercitat un drept legitim sau presupus, prin încălcarea ordinii stabilite, în privinţa lui Ciorici Iurie. Cu atât mai mult că instanţele de judecată nu au constatat legătura cauzală dintre Caramalac Grigore, Nazaruc Gheorghe şi acţiunile incriminate lui Marjenî Nicolai, ori la materialele cauzei nu există probe în acest sens. În altă ordine de idei, instanţele ierarhic inferioare nu au apreciat corect declaraţiile părţii vătămate. Or, acesta a declarat că s-a „simţit,, ameninţat. Pin urmare apare întrebarea, a existat vreodată o ameninţare reală din partea lui Marjenî Nicolai? Nici acest aspect nu a fost stabilit de către instanţa de judecată; - informaţia comunicată de martorul Slobozean Alexandr, provine dintr-o sursă care nu a fost verificată nemijlocit de instanţa de judecată. Or, deşi martorul Slobozean Alexandr a declarat informaţii pe care le-a aflat de la un oarecare nepot al părţii vătămate, pe nume Vitalie Leucă, totuşi ultimul nu a fost audiat în şedinţa de judecată pentru a confirma veridicitatea declaraţiilor oferite de Slobozian Alexandr. În această ordine de idei, declaraţiile lui Slobozian Alexandr, urmează a fi apreciate critic, ca fiind informaţii ce provin dintr-o sursă neverificată de instanţa de judecată. Maniera în care instanţele de fond şi apel au apreciat declaraţiile martorului Slobozian 15 Alexandr, încalcă principiile generale ale probaţiunii, fiind inadmisibil admiterea în calitate de probă a unor declaraţii, care nu au fost verificate din prima sursă. Cu atât mai mult că în declaraţiile sale, martorul Slobozean Alexandr a operat cu numele de ”Jora”, fără a fi concretizat cine este acesta Jora şi dacă este cumva acesta inculpatul Marjenî Nicolai, sau oricare din ceilalţi doi inculpaţi. Or, nici unul din ei nu poartă un nume cel puţin apropiat de numele ”Jora”, iar faptul că ”Jora” este un pseudonim utilizat de careva din inculpaţi, nu a fost demonstrat; - instanţele ierarhic inferioare nu au identificat corect elementele componenţei infracţiunii de samavolnicie. Or, fapta de samavolnicie constă din exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii stabilite, astfel pentru condamnarea inculpatului instanţa de judecată avea obligaţia să stabilească dacă, Marjenî Nicolai, a exercitat un drept legitim sau presupus în mod arbitrar faţă de partea vătămată sau nu în numele şi în interesul său. La caz, faptul că Marjenî Nicolai, a declarat prietenului său, Ciorici Iurie, că ar fi bine să restituie o sumă de bani, nu poate fi luată ca o ameninţare cu moartea ori cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, necesară în scopul calificării faptei de samavolnicie; - din tot cumulul de probe prezentate, Ciorici Iurie a recunoscut faptul că are o obligaţie financiară faţă de anumite persoane”. Considerăm că declaraţiile părţii vătămate, din contra demonstrează că Marjenî Nicolai, nu era creditorul sau presupusul creditor al acestor datorii şi nici nu avea vreun interes să întreprindă careva acţiuni de samavolnicie faţă de partea vătămată. Or, însăşi partea vătămată a recunoscut existenţa unor datorii faţă de anumite persoane, ci nu nemijlocit faţă de Marjenî Nicolai; - în speţa data, Marjenî Nicolai, nu şi-a arogat vreun drept faţă de partea vătămată, între aceştia nu existau careva relaţii, contractuale sau delictuale, mai mult decât atât, Marjenî Nicolae, nu a declarat pe tot parcursul urmăririi penale cât şi cercetării judecătoreşti, că ar fi considerat că partea vătămată are vreo obligaţie care urmează să o respecte faţă de clientul meu. Menţionăm că potrivit celor declarate de partea vătămată, cât şi din cercetarea descifrărilor, clientul meu şi domnul Ciorici Iurie, erau în relaţii de prietenie şi discutau întru cadru prietenos; - din declaraţiile părţii vătămate, desprindem şi faptul că acesta recunoaşte că ar avea careva relaţii civile cu alte persoane, ori partea vătămată a declarat că ”Marjenî Nicolai mi-a spus că dacă nu-i înţeleg pe ei atunci să merg în or. Moscova şi să mă clarific cu Jora care este Nazaruc Gheorghe, după care au plecat”distingem că clientul meu, este dezinteresat de careva mijloace financiare invocate de partea vătămată; 16 - din declaraţiile martorilor Ciorici Ion şi Slobozean Alexandru date în instanţa de judecată concluzionăm clar că Marjenî Nicolai nu a fost în relaţii ostile cu Ciorici Iurie. Considerăm că din acest şir de date şi informaţii cu privire la datoria în cauză trebuie să atragem atenţia la declaraţiile părţii vătămate care declară ” ...din partea lui Marjenî Nicolai nu au fost careva ameninţări de asemenea nici din partea lui Golban Andrei şi nici din partea lui Lipciu Vasile. Eu careva obiecţii şi pretenţii faţă de inculpaţi nu am...”; - infracţiunea de care este acuzat, Marjenî N., este o infracţiune materială. Ea se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporţii mari cauzate intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, la caz acuzarea nu a probat care este eventualul prejudiciu cauzat de Marjenî N., ori partea vătămată, nu transmis careva bunuri, nu i-au fost ridicate careva bunuri sau mijloace financiare în mod arbitrar, mai mult de cât atât, aceasta declară că nu are pretenţii de vreun oarecare fel faţă de domnul Marjenî Nicolae. 5.2. Avocatul Tabarcea Alexandr în numele inculpatului Golban Andrei, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) şi 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea sentinţei. În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele: - instanţa de apel, în motivarea soluţiei adoptate, face trimitere la declaraţiile părţii vătămate, însă reţine doar fraze rupte din context, fără a face referire la declaraţiile integrale ale acestuia, care, în ansamblul lor demonstrează nevinovăţia lui Golban Andrei, şi anume că în acţiunile sale vădit nu se întrunesc elementele obiective şi subiective - constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal. Citez declaraţiile părţii vătămate sub acest context: „ discuţia a fost destul de adecvată fără ameninţări… "; - o altă încălcare substanţială admisă la judecarea apelului este şi omisiunea instanţei de a reda şi a se expune în Decizia sa, asupra laturii obiective a infracţiunii pentru care a fost condamnat inculpatul, deşi apărarea a invocat neîntrunirea acesteia. Prin urmare, instanţa de apel nu a respectat prevederile art. 394 Cod de procedură penală şi pct. 22 al Hotărîrii Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordinea de apel, referitor la chestiunile de fapt şi de drept asupra cărora urmează să soluţioneze instanţa de apel. Aşa dar, instanţa de apel potrivit deciziei recurate nu a soluţionat în întregime aspectul legat de faptul dacă în acţiunile inculpatului se întrunesc elementele infacţiunii prevăzute în art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, şi anume fapta preiudiciabilă, prejudiciul cauzat si legătura cauzală între fapta si prejudiciu, ca semne constitutive ale laturii obiective ale infracţiunii; 17 - din probele cercetate în cadrul examinării cauzei penale nu au fost stabilite careva acţiuni din partea lui Golban Andrei, care ar demonstra faptul că acesta a avut intenţia de a valorifica un drept al unei terţe persoane în coraport cu partea vătămată; - instanţa de apel nu motivează concluzia sa privitor la cauzarea daunei în proporţii mari cauzate părţii vătămate, prin acţiunile lui Golban Andrei. Or, respetivul fapt atestă superficialitatea examinării respectivei cauze penale şi concluzia eronată a instanţei despre vinovăţia lui Golban Andrei; - nu a fost probat, dar nici chiar invocat de către partea vătămată, că acestuia i- ar fi fost cauzat vreun prejudiu atât material, cât şi moral. Lipsa prejudiciului moral şi material se constată, inclusiv prin nedepunerea acţiunii civile în procesul penal de către Ciorici Iurie; - totodată, instanţa de apel în motivarea soluţiei sale, la pct. 95, contrar exigenţilor şi atribuţiile stabilite prin lege, constată existenţa grupului crimal organizat. Atrag atenţia Colegiului că, conform învinuirii înaintate la data de 11 decembrie 2017, lui Golban Andrei nu i-a fost incriminată săvârşirea infracţiunii prin forma de participaţie stabilită de art. 46 Cod penal, fapt ce incontestabil atestă ilegalitatea Deciziei instanţei de apel. Or, potrivit art. 325 alin. (1) din CPP, judecarea cauzei în prima instanţă se efectuează numai în privinţa persoanei puse sub învinuire şi numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu; - un alt fapt absolut absurd, este includerea declaraţiilor martorilor Ciorici Ion şi Slobozian Alexandru, drept probe ce atestă vinovăţia lui Golban Andrei în săvârşirea infracţiunii imputate, deşi aceştia declară atât în instanţa de fond, cât şi în apel că „nici nu îl cunosc pe Golban Andrei"; - examinând lucrările dosarului penal în ordinea judiciară inferioară recursului şi materialele cauzei penale prin prisma temeiurilor recursului şi probelor administrate, consider că Decizia recurată este una ilegală, iar învinuirea înaintată inculpatului Golban Andrei nu a fost dovedită, precum nu a fost combătută versiunea inculpatului, instanţei fiind relatate circumstanţe de fapt care, din punct de vedere al legislaţiei penale, apriori, nu constituie infracţiune şi nu puteau fi puse la baza condamnării lui Golban Andrei, iar erorile judiciare trasate supra, care au fost comise de instanţa de apel, pot fi reparate doar prin admiterea recursului dedus examinării. Or, încălcările respective încă produc consecinţe directe şi nemijlocite inculpatului Golban Andrei, faţă de care procedura judiciară în apel a fost una inechitabilă şi nepotrivită art. 6 al CEDO. 5.3. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) şi 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătoreşti, rejudecarea cauzei şi 18 pronunţarea unei hotărâri de achitare în privinţa lui Lipciu V., din motiv că fapta nu a fost săvârşită de inculpat. În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele: - instanţele ierarhic inferioare nu au motivat decât superficial respingerea fiecărui argument în parte al apărării şi deşi instanţa de recurs nu apreciază probele, solicit respectuos să fie monitorizată modalitatea de verificare şi apreciere a probatoriului de către instanţele de fond a declaraţiilor inculpaşilor Lipciu Vasile, Marjenî Nicolai, Golban Andrei, declaraţiile părţii vatamate Ciorici Iurie, declaraţiile martorilor Slobozian Alexandru, Ciorici Ion; - în speţă lipseşte latura obiectivă, întrucît: 1. nu s-a constatat care a fost pretinsul drept a lui Lipciu Vasile vis a vis de Ciorici Iurie; 2. nu s-a constatat cauzarea de daune în proporţii mari drepturilor si intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3. nu s-a constatat prezenţa acţiunii însoţite de ameninţare cu moartea ori cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, or partea vătămată declară că nu a fost ameninţată de către Lipciu Vasile, el s-a speriat când a fost chemat în or. Moscova şi s-a întâlnit cu Gr. Caramalac, alias Bulgaru; - instantele de judecată nu au stabilit în ce modalitate Lipciu Vasile a cauzat daună în proporţii mari drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale lui Ciorici Iurie şi prin ce s-a manifestat ameninţarea lui Ciorici Iurie de către Lipciu Vasile.

La recursurile ordinare declarate de către avocatul Bunduchi V. în numele inculpatului Marjenî N., avocatul Tabarcea Al. în numele inculpatului Golban A., avocatul Pruteanu N. în numele inculpatului Lipciu V., în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referinţă procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, motivând că verificând criticile formulate, prin prisma temeiurilor circumscrisre cazurilor de casare prevăzute de pct. 6) şi 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în raport cu materialele cauzei, consideră argumentele invocate ca fiind nefondate.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 19 Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se reține că avocaţii inculpaţilor semnalează cazul de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că: instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, imputate inculpatului. Conform cerinţelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra cărora s-a pronunţat sau trebuia să se pronunţe prima instanţă şi care prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reţinută ori imputată a fost săvârşită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat şi, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanţă prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce ţin de următoarele: dacă fapta întruneşte elementele infracţiunii, dacă infracţiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată şi aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanţei de fond urmează a fi desfiinţată cu rejudecarea cauzei. Examinând materialele prezentei cauze, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit rechizitoriului, Marjenî N., Lipciu V. şi Golban A., au fost puşi sub învinuire în baza art. art. 42 alin. (2), 189 alin. (6) Cod penal, după indicii calificativi: autorul şantajului, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, ameninţând cu violenţă persoana şi rudele acesteia, săvârşite de mai multe persoane, de un grup criminal organizat, în proporţii deosebit de mari. Ulterior, la faza examinării prezentei cauze în prima instanţă, procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Crime Speciale, Corneliu Popescu, prin ordonanţa de modificare a învinuirii din 11.12.2017 (f.d. 201-206, vol. III), a pus inculpaţii Marjenî N., Golban A. şi Lipciu V. sub o nouă învinuire, incriminându-le săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, după indicii calificativi: samovolnicia, adică exercitarea unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar şi prin încălcarea ordinii stabilite, fiind cauzate daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, acţiune însoţită de ameninţare cu moartea ori cu vătămarea integrităţi corporale sau a sănătăţii, stabilind exact aceeaşi faptă indicată şi în rechizitoriu. Prima instanţă, stabilind fapta conform ordonanţei de modificare a învinuirii din 11.12.2017, a pronunţat o sentinţă de condamnare în privinţa lui Marjenî N. şi 20 Lipciu V. în baza art. 352 alin. (2) lit. c) Cod penal, şi de achitare în privinţa lui Golban A., pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii samovolnicie. În acest sens, Colegiul penal lărgit ţine să menţioneze că, deşi prima instanţă îi condamnă pe Marjenî N. şi Lipciu V. în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal - samovolnicia, la stabilirea faptei indică conform învinuirii ,,(…), a hotărât să comită un şantaj asupra lui, în scopul obţinerii bunurilor în proporţii deosebit de mari. Pentru realizarea mai sigură a intenţiilor sale criminale, Nazaruc Gheorghe a hotărît să stabilească pe Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile ca persoane potrivite în calitate de autor la comiterea şantajului, acestea din urmă acceptând propunerea criminală făcută. În continuare, acţionând conform unui plan criminal bine organizat, din interes material şi în scopul obţinerii banilor în suma de 13 500 000 ruble ruseşti, la 05.09.2016, Nazaruc Gheorghe de comun acord cu Golban Andrei, Marjenî Nicolai şi Lipciu Vasile, formând în aşa fel un grup criminal organizat, (…).”, şi nu constată fapta ca săvârşită de inculpaţii Marjenî N. şi Lipciu V., cu semnele calificative ale infracţiunii prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 189 Cod penal – şantajul. Totodată, instanţa de recurs statuează, că instanţa de apel condamnându-l pe Golban A. în baza art. 325 alin. (2) lit. c) Cod penal, a reţinut exact aceeaşi faptă ca şi în sentinţa de achitare pronunţată în privinţa acestuia, pe motiv că în acţiunile inculpatului Golban A. lipsesc elemntele constitutive ale infracţiunii de samovolnicie. Astfel, dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanţele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția şi instanţa a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei, şi care nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, se impune soluţia admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, şi dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chişinău urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare şi limitele acesteia: să înlăture eroare comisă de către instanţa de fond, privind constatarea faptei; să se pronunţe la modul cuvenit şi în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri şi recursuri; să verifice şi să aprecieze profund probele administrate şi examinate în instanţă în strictă conformitate cu cerinţele legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilităţii sau inadmisibilităţii fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante pentru soluţionarea justă şi promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate; să-şi argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ţinând cont de motivele casării deciziei atacate şi de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunţe o 21 hotărâre legală şi întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Bunduchi Vitalie în numele inculpatului Marjenî Nicolai, avocatul Tabarcea Alexandr în numele inculpatului Golban Andrei şi avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Lipciu Vasile, casează total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2019, în cauza penală privindu-i pe Lipciu Vasile Xxxxx, Golban Andrei Xxxxx, Marjenî Nicolai Xxxxx şi dispune rejudecarea cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunţată la 03 decembrie 2019. Preşedinte: Diaconu Iurie Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Mardari Dumitru Ghervas Maria 22