1ra-379/14 — Art. 326 alin.1, 27 362 1 alin 1 190 alin 2 lit c 217 alin. 2 CP

Prin sentinţa Judecătoriei Ungheni din 21 octombrie 2010, Leovchina Constantin a fost condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, în baza art. 3621 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială și de a exercita activități organizatorico-economice pe un termen de 3 ani, în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială și de a exercita activități organizatorico-economice pe un termen de 3 ani și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal la 6 luni închisoare. 1 În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială și de a exercita activități organizatorico-economice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere. De la Leovchina Constantin s-a încasat în beneficiul părților vătămate Ganea Ion 6000 lei, Casian Igor 1530 lei și Rusu Valeriu 500 lei.

În fapt, instanța de fond a constatat că inculpatul Leovchina Constantin, în primăvara anului 2007, susținînd că are influență asupra unui funcționar al unei instituții de învățămînt din mun. Chișinău, a extorcat și a primit personal bani în numerar în sumă de 500 lei de la cet. Rusu V., locuitor al or. Ungheni, pentru a interveni pe lîngă acest funcţionar în scopul de a-1 face să perfecteze o diplomă falsă de bacalaureat pe numele lui Rusu V. Tot el, în lunile septembrie-octombrie 2007, urmărind scopul obţinerii unui folos financiar, a obţinut o convocare la conciliere falsă, din conţinutul căreia reieşea că cet. Casian I., domiciliat în or. Ungheni, str. Decebal 10, ap.2, era invitat să se prezinte la sediul Societăţii Civile de Avocaţi „Frunză & Ciutac” din or. Bucureşti, b-dul Corneliu Copos, nr.3, bl. 103, sec. B, et.8, ap.45, sector 3, pentru a soluţiona o chestiune ce ţine de achitarea unei datorii în sumă de 15.000 euro faţă de cet. României Parea I. şi ulterior a transmis-o lui Casian I. contra 100 euro, echivalenţi cu 1631 lei, iar ultimul la rîndul său a prezentat-o în Ambasada României din R. Moldova pentru a obţine viza de intrare în România. Cu toate acestea ambasada i-a refuzat lui Casian I. în eliberarea vizei respective. Tot el, în decursul lunii august 2007 - februarie 2008, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înşelăciune a primit de la cet. Ganea I., pentru a-1 ajuta să-şi restabilească adeverinţa de deţinere a cetăţeniei României şi să-şi perfecteze actele de identitate a cetăţeanului român, menţionînd că are o cunoştinţă în România care îl va ajuta în acest sens, bani în sumă de 2500 lei, patru sticle de vin la preţul de 120 lei şi trei cutii cu ciocolată la preţul de 67,80 lei, precum şi 300 dolari SUA, echivalenţi cu 3378 lei în calitate de împrumut pentru o lună, spunînd că o să-i restituie, însă toţi aceşti bani şi bunuri le-a însuşit ilegal fără a executa promisiunile şi fără a-i restitui cei 300 dolari SUA împrumutaţi, cauzînd astfel părţii vătămate un prejudiciu considerabil în sumă de 6055,80 lei. Tot el, în perioada lunii aprilie 2009, a păstrat la domiciliul său din or. Ungheni, str. Romană 114, ap. 24, două cutii pentru chibrituri cu o masă vegetală de culoare verde cafenie, uscată şi fărîmiţată. La 16.04.2009, în procesul percheziţiei autorizate efectuate la domiciliul lui din or. Ungheni, str. Romană 114, ap. 24, într-un buzunar al unui sacou care aparţine cet. Leovchina C., au fost depistate şi ridicate două cutii pentru chibrituri cu masă vegetală de culoare verde cafenie, uscată şi fărîmiţată. Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 12 din 24.04.2009, masa vegetală uscată, ridicată la 16.04.2009 în urma percheziţiei la domiciliul cet. Leovchina C. de pe str. Romană 114 ap. 24, or. Ungheni, reprezintă marijuană care se atribuie la categoria substanţelor narcotice. Masa totală a substanţei narcotice (marijuană) constituie 2 4,15 grame care, conform Hotărîrii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, constituie cantităţi mari. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, însă aceasta este dovedită integral, inclusiv prin următoarele probe Partea vătămată Rusu V. a declarat că i-a transmis inculpatului suma de 500 lei. Partea vătămată Casian I. a remarcat că în lunile septembrie – octombrie 2007, inculpatul, în vederea deschiderii vizei pentru România, i-a propus în schimbul sumei de 100 euro să-i facă o chemare de urgență pe numele său din partea unui notar din România, precum că ar fi avut o presupusă datorie în sumă de 15.000 euro unei părți române și că actul în cauză îl va ajuta să deschidă viză în regim de urgență, la ce el a căzut de acord și i-a transmis suma de 100 euro. A doua zi a primit actul în cauză, însă prezentîndu-l la Ambasada României a primit refuz în eliberarea vizei în regim de urgență, iar inculpatul a refuzat să-i restituie banii. Partea vătămată Ganea G. a menționat că în luna august 2007 –februarie 2008, i-a propus, în schimbul unei sume de bani, să-l ajute să perfecteze pașaportul românesc, deoarece este fost colaborator al poliției din România și are foarte multe legături. După aceasta, el i-a transmis actele în copii autentificate notarial care confirmau deținerea cetățeniei României. Pe parcursul a două luni, inculpatul l-a contactat telefonic și el i-a transmis bani în sumă totală de 2500 lei, cutii cu ciocolate și băuturi spirtoase în sumă totală de 500 lei. La începutul lunii februarie 2008, inculpatul l-a sunat și l-a rugat să-i împrumute bani în sumă de 300 dolari SUA pentru o afacere, la ce el a căzut de acord și i-a împrumutat banii solicitați. Peste o lună de zile inculpatul i-a spus că acești bani vor fi considerați ca plată pentru perfectarea pașaportului românesc care nu a mai fost perfectat. Martorii Baranov R., Gavriliță V., Șișcanu S., Garbuz V. au declarat că la 16.04.2009, în baza încheierii judecătorului de instrucție, a fost efectuată percheziția la domiciliul inculpatului din or. Ungheni, str. Romană 114, ap. 24, în rezultatul cărei, în sacoul inculpatului, au fost depistate două cutii pentru chibrituri cu masă vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită cu un miros specific, asemănătoare cu marijuana. Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, ca extorcarea şi primirea de bani, susţinînd că are influenţă asupra unui funcţionar, în scopul de a-1 face să îndeplinească acţiuni ce intră în obligaţiunile lui de serviciu, în baza art. 27, 3621 alin. (1) Cod penal, ca încercarea organizării în scopul obţinerii directe a unui folos financiar, a intrării pe teritoriul unui stat a persoanei care nu este nici cetăţean, nici rezident a acestui stat, dar din cauze independente de voinţa lui, aceste acţiuni nu şi- au produs efectul, adică a comis o tentativă de organizare a migraţiei ilegale, în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca excrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune, cu cauzarea de daune considerabile, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, ca păstrarea fără scop de înstrăinare a substanţelor narcotice în cantităţi mari, adică a înfăptuit o activitate ilegală privind circulaţia substanţelor narcotice, în proporţii mari. La aplicarea pedepsei inculpatului, instanţa de fond a ținut cont de prevederile art. 7, 61,75 Cod penal.

Avocatul Vasile Bobeică a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat. 3 Apelantul a invocat că instanța de fond nu s-a expus asupra faptului că percheziţia efectuata la domiciliul inculpatului este ilegală, deoarece contravine prevederilor art. 125 Cod de procedură penală și de către judecătorul de instrucţie o astfel de autorizaţie nu a fost eliberată. Cauza penala a fost înscenată, dat fiind că a fost pornită în baza prevederilor art. 285 alin. (2) lit. a), b), alin. (3) și alin. (4), care nu există, Cod penal, ne avînd probe pentru a trimite dosarul în judecată. Prin percheziţia ilegală s-au ridicat nişte acte legate de partea vătămata Ganea I. si Rusu V., pe care inculpatul parţial nu le neagă. Dar apare întrebarea, în ce mod au apărut pe această cauza părţile vătămate Rusu V., Casian I., Ganea I., cum au depus ei cererile pe numele CP Ungheni într-un termen de scurtă durată ori în aceiaşi zi. Au venit benevol la organul de urmărire penală sau au fost aduşi forţat. Partea vătămată Rusu V. nu a depus cerere, dat fiind că nu se afla pe teritoriul R. Moldova. Cererea a fost depusă de către fratele lui, care nu era împuternicit și, respectiv, conform art. 276 Cod de procedură penală, cauza penala pe acest episod nu putea fi pornită. Faptul transmiterii sumelor băneşti inculpatului de către părţile vătămate nu și-a găsit confirmarea, dat fiind că lipsesc probe, condamnarea bazîndu-se numai pe presupuneri și discuţii. Raporturile create între părţile vătămate și inculpat poartă un caracter civil si nici de cum penal, iar рct. 11. al Convenţiei Europene prevede că nici o persoană nu poate fi întemnițată numai din motivul neîndeplinirii unor obligaţiuni.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Bălți din 18 septembrie 2013, apelul a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre. Leovchina Constantin a fost achitat de sub învinuirea săvîrșirii infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin (1), 27,3621 alin. (1), 190 alin. (2) lit. c) și 217 alin. (2) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor incriminate. Instanţa de apel a reținut că în privința inculpatului, la 30.04.09, a fost pornită urmărirea penală în baza art. 217 alin (2) Cod penal. La 20.05.2009, în privinţa acestuia a fost pornită urmărirea penală în baza art. 190 alin. (2) lit. c), 362/1 alin. (1), 326 alin. (1) Cod penal. Temei de pornire a urmăririi penale pe toate capetele de acuzare a servit percheziţia efectuată la domiciliul inculpatului la 16.04.2009, în baza ordonanţei de percheziţie autorizată de judecătorul de instrucţie a Judecătoriei Ungheni la aceiaşi dată. Însă, deşi în cauza dată percheziţia a fost efectuată cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, aceasta a fost efectuată pînă la pornirea procesului penal, fără justă cauză și sub un pretext inventat. În calitate de temei pentru efectuarea percheziţiei s-a invocat pornirea urmăririi penale pe indicii infracţiunii prevăzute de art. 285 alin. (2) lit. a), b), alin. (3), (4) Cod penal, pe faptul organizării şi participării la dezordini în masă pe data de 06-07.04.2009 în mun. Chişinău. Doar la 19.06.2013 partea acuzării a prezentat instanței de apel ordonanţa cu privire la pornirea urmăririi penale şi ordonanţa cu privire la conexarea cauzelor penale din 07.04.2009. 4 Lecturînd respectivele acte procedurale, instanța de apel a conchis lipsa oricărei legături de cauzalitate între acţiunile care au stat la baza pornirii urmăririi penale pentru dezordinile în masă de la 06-07.04.2009 în mun. Chişinău şi persoana inculpatului. Astfel, instanţa de fond şi-a bazat sentinţa de condamnare în mod principal şi direct pe date şi informaţii obţinute din proba ilegală - în rezultatul percheziţiei - legalitatea căreia a fost contestată şi asupra căreia, instanţa de fond nu s-a expus. Prin urmare instanţa de fond şi-a bazat sentinţa de condamnare în baza unei probe iniţiale dobîndite de organul de urmărire penală cu încălcarea principului legalităţii şi loialităţii, aducînd atingere drepturilor garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar din aceste mijloace de probă ilegale au rezultat fapte şi împrejurări ce au condus în mod direct şi necesar la administrarea în mod legal a altor mijloace de probă, administrarea mijlocului nelegal fiind o condiţie sine qua non pentru administrarea mijlocului de probă legal, acestea din urmă, urmînd a fi excluse, instanţa fiind în imposibilitate a-şi fundamenta hotărîrea pe aceste probe derivate. Astfel, fiind constatat că întreg ansamblu probant pe care este bazată învinuirea formulată inculpatului şi sentinţa de condamnare a acestuia a fost dobîndit în rezultatul unei percheziţii efectuate ilegal.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menţionate și menținerea sentinței instanței de fond. Recurentul a invocat că la 16.04.2009 s-a pornit urmărire penală pe indicii infracţiunii prevăzute de art. 285 alin. 2) lit. a), b), alin. (3), (4) Cod penal, pe faptul organizării şi participării la dezordini în masă la 06-07.04.2009 în mun. Chişinău, însoţite de dezorganizarea activităţii normale a transportului şi instituţiilor de stat. În cadrul acestui proces penal a fost efectuată, la 16.04.2009, percheziţie la domiciliul inculpatului din or. Ungheni. Percheziţia nominalizată a fost autorizată de judecătorul de instrucţie. Conform prevederilor alin. 3) art. 262 Cod de procedură penală, obiectele şi documentele descoperite în timpul percheziţiei sau ridicării, a căror circulaţie este interzisă de lege, trebuie ridicate indiferent de faptul dacă au sau nu legătură cu cauza penală. În cadrul percheziţiei efectuate la domiciliul inculpatului au fost ridicate substanţe narcotice şi acte pe numele altor persoane, fiind pornite cauze penale conform art. 326 alin. (1), 27,362/1 alin. (1), 190 alin. (2) lit. c), 217 alin. (2) Cod penal. Deci, în corespundere cu art. 262 alin. (3) și 265 alin. (3) Cod de procedură penală, cauzele penale, în baza rezultatelor percheziţiei efectuate la 16.04.2009, au fost pornite corect și nu era necesară autorizarea ulterioară la judecătorul de instrucţie. Instanţa de apel urma să dea apreciere probelor din dosar prin prisma dispoziţiilor art. 314 Cod de procedură penală, dispoziţii care au fost neglijate şi instanţa de apel care s-a expus numai cu privire la percheziţia efectuată. Dar, în afara probelor obţinute în rezultatul efectuării percheziţiei, pe cauză au fost administrate alte probe pertinente, concludente şi utile care dovedesc vinovăţia inculpatului în cele incriminate. Partea vătămată Rusu V. a declarat că inculpatul i-a propus să-i perfecteze atestat de 12 clase de bacalaureat, a cerut 500 lei pentru a-i transmite unei persoane din 5 Ministerul învăţămîntului. În cadrul confruntării efectuate între partea vătămată şi bănuit, ultimul a recunoscut că a cerut şi a primit de la Rusu V. suma de 500 lei. Partea vătămată Casian I. a confirmat transmiterea a 100 euro inculpatului pentru a obţine viză de intrare în România. Ambasada i-a refuzat în eliberarea vizei respective, iar inculpatul a refuzat să-i restituie banii. Partea vătămată Ganea I. a declarat că a transmis inculpatului bani şi alte bunuri pentru restabilirea adeverinţei de deţinere a cetăţeniei României şi 300 dolari SUA în calitate de împrumut, toţi aceşti bani şi bunuri inculpatul le-a însuşit ilegal. Martorul Buliban I. a confirmat că i-a împrumutat lui Ganea I300 dolari SUA pentru a-i transmite inculpatului în vederea perfectării actelor româneşti. Martorul Baranov R. a relatat că a participat la percheziţia efectuată la domiciliul inculpatului, în cadrul căreia, în sacoul acestuia aflat în dulapul din dormitor, au fost depistate două cutii de chibrituri cu masă vegetală verde, uscată şi mărunţită cu un miros specific asemănătoare cu marijuană şi că chiar anume inculpatul le-a scos din buzunarul interior al sacoului. Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 12 din 24.04.2009 s-a stabilit că, masa vegetală, depistată şi ridicată în cadrul percheziţiei, reprezintă marijuană şi se atribuie la categoria substanţelor narcotice. Astfel, instanţa de fond corect a apreciat probele acuzării, constatînd vinovăţia inculpatului şi numindu-i o pedeapsă echitabilă faptei săvîrşite. În drept, recursul este fondat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Judecînd recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei şi motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta este pasibil admiterii din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanţei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanţă, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluţia. Instanţa de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reţinute prin hotărîrea atacată şi dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispoziţiilor de drept formal şi material. Sub acest aspect se reţine că instanţa de apel a comis următoarele erori de drept. Potrivit art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală. Instanţa de apel verifică declaraţiile şi probele materiale examinate de prima instanţă prin citirea lor în şedinţa de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanţa de apel nu este în drept să-şi întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanţă dacă ele nu au fost verificate în şedinţa de judecată a instanţei de apel şi nu au fost consemnate în procesul- verbal. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanţei de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt şi de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum şi motivele adoptării soluţiei date. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanţa de apel se desfăşoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanţă, care 6 se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), alin. (3) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrşirii ei, forma şi gradul de vinovăţie, motivele şi consecinţele infracţiunii. Partea descriptivă a sentinţei de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privinţa învinuitului a fost trimisă în judecată, descrierea circumstanţelor cauzei constatate de instanţa de judecată şi enunţarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanţa respinge probele aduse în sprijinul acuzării. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Aceste prevederi legale nu au fost respectate de către instanța de apel. Or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată și părții descriptive a deciziei contestate, instanța de apel: a) a menţinut faptele imputate inculpatului, descrise şi constatate de instanţa de fond ca fiind dovedite, dar în final a pronunţat, în mod divergent şi, prin urmare absolut neîntemeiat, o soluţie de achitare a ultimului. Decizia instanţei de apel întrunește, astfel, elemente proprii atît sentinţei de condamnare cît şi celei de achitare, adoptînd o hotărîre neprevăzută de legea procesual-penală în cest sens; b) şi-a întemeiat soluţia pe probe necercetate în şedinţa de judecată şi neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 11-13, 42, 65, 79 v. 1, materialul nr. 10-11/09; c) nu a apreciat fiecare probă, examinată de prima instanţă, din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor şi nu a enunţat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării, inclusiv cele invocate în recursul ordinar (pct. 5 din decizie); d) concluzia privind ilegalitatea percheziției efectuate la domiciliul inculpatului contravine prevederilor art. 128 alin. (6), 260 alin. (3) Cod de procedură penală, care prescrie că obiectele şi documentele descoperite în timpul percheziţiei sau ridicării, a căror circulaţie este interzisă de lege, trebuie ridicate indiferent de faptul dacă au sau nu legătură cu cauza penală. Dacă în cadrul efectuării acţiunii de urmărire penală s-au constatat şi ridicat obiecte care pot constitui corpuri delicte, ele vor fi descrise amănunţit în procesul-verbal, cu menţiunea despre anexarea lor la dosar. Concluzia rspectivă este neîntemeiată și pe motiv că inulpatul nu neagă toate probele materiale depistate în locuința sa, iar trei părți vătămate și martorii oculari au furnizat informații cu privire la aceste probe, însă instanța de apel nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Pe lîngă aceasta, instanţa şi-a ignorat prorpia constatare că partea acuzării a prezentat instanţei ordonanţa cu privire la pornirea urmăririi penale şi ordonanţa cu privire la conexarea cauzelor penale din 07.04.2009, deoarece neîntemeiat a concluzionat în acelaşi timp că autorizaţia judecătorului de instrucţie a fost efectuată pînă la pornirea procesului penal, fără justă cauză şi sub un pretext inventat. 7 Circumstanţele expuse atestă în mod lucid că instanţa de apel nu a judecat apelul de pe rol în condiţiile legii, deoarece a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluţia. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanţa de recurs casează total hotărîrea atacată şi dispune rejudecarea cauzei de către instanţa de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanţa de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală şi care nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, deoarece, doar apelul este o cale de atac sub aspect de fapt şi de drept, întrucît odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atît în fapt, cît şi în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces şi la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicţia de al doilea grad asupra hotărîrii primei instanţe, se impune soluţia admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei instanţei de apel şi dispunerea rejudecării cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanţa de apel urmează să ţină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menţionate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală şi întemeiată.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 18 septembrie 2013 în privinţa inculpatului Leovchina Constantin Constantin şi dispune rejudecarea cauzei de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunţată la 24 iunie 2014, ora 09.50. Preşedinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Constantin Alerguş Liliana Catan Ion Guzun 8