1 ra-55/2014 — 119 al. 4

Prin sentinţa judecătoriei Criuleni din 28 aprilie 2006 Stănilă Igor Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 119 alin. (4) Cod penal (redacţia an. 1961), fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 7 (şapte) ani 6 (şase) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Prin aceeaşi sentinţă Loghin Boris Gavril, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 119 alin. (4) Cod penal (redacţia an. 1961), fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 7 (şapte) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Totodată în baza art. 2 alin. (2) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, Loghin Boris a fost absolvit de răspundere penală, însă hotărîrea în privinţa lui nu se contestă.

Potrivit sentinţei s-a stabilit că inculpaţii Loghin B, Stănilă Ig., Stănilă M. şi Muntean A., la data de 22 spre 23 august 1999, orele 24.00, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună şi după o înţelegere prealabilă, la propunerea lui Loghin B., s-au apropiat de imaşul pentru vite, situat în apropierea brigăzii de tractoare 1 a CA „Lumina Mare" din s. Marcăuţi, r-nul Dubăsari şi de pe imaş au sustras un viţel ce aparţine cet. N. Bujor cu costul de 1150 lei, un viţel ce aparţine cet. A. Rotaru cu costul de 1200 lei şi o juncă ce aparţine cet. P. Tolica cu costul de 1500 lei, cauzîndu-le părţilor vătămate daune materiale în proporţii considerabile. Tot ei, la data de 23 spre 24 august 1999, în jurul orelor 01.00, aflîndu-se în s. Susleni, r-nul Orhei şi avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună şi după o înţelegere prealabilă, s-au apropiat de imaşul pentru vite din apropierea satului indicat, de unde pe ascuns au sustras o juncă ce aparţine cet. V. Bujor cu costul de 1200 lei, cauzîndu-i părţii vătămate o daună materială în proporţii considerabile. Tot ei, la 23 spre 24 august 1999, în jurul orelor 02.00, aflîndu-se în s. Susleni, r-nul Orhei şi avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună şi după o înţelegere prealabilă, s-au apropiat de imaşul pentru vite din apropierea s. Susleni, r-nul Orhei, de unde pe ascuns au sustras o juncă, ce aparţine cet. Gh. Danila cu costul de 1200 lei, cauzînd părţii vătămate o daună materială considerabilă. Tot ei, în noaptea de 17 spre 18 septembrie 1999, aproximativ la ora 01.00, aflîndu- se în s. Izbişte, r-nul Criuleni, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună şi după o înţelegere prealabilă, de pe imaşul din apropierea gospodăriei cet. A. Verdeş, au sustras în mod ascuns o vită cu preţul de 1500 lei şi un bou cu preţul de 1500 lei, cauzîndu-i părţii vătămate o daună materială în proporţii considerabile în sumă de 3000 lei. Tot ei, în noaptea de 19 spre 20 septembrie 1999, aproximativ la orele 02.00, aflîndu-se în s. Cruglic, r-nul Criuleni, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună şi după o înţelegere prealabilă, au pătruns pe teritoriul îngrădit al contonului nr. 7 al gospodăriei silvice Criuleni, de unde au pătruns în ocolul pentru vite al destinatorului, din care au sustras pe ascuns un bou cu preţul de 2500 lei ce aparţine cet. Urbanovici Chiril domiciliat în s. Izbişte, r-nul Criuleni, cauzîndu-i un prejudiciu material în sumă de 2500 lei. Tot ei, în noaptea de 23 spre 24 septembrie 1999, aproximativ la ora 24.00, aflîndu- se în s. Slobozia-Duşca, r-nul Criuleni, după o înţelegere prealabilă cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, din drum, de lîngă gospodăria cet. Ogor Alexandru, au sustras pe ascuns 2 vaci cu preţul uneia de 1700 lei, cauzîndu-i părţii vătămate o daună materială în proporţii considerabile în sumă de 3400 lei. Tot ei, la 23 spre 24 septembrie 1999, în jurul orelor 01.00, aflîndu-se în s. Slobozia-Duşca, r-nul Criuleni, împreună şi după o înţelegere prealabilă cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, au pătruns în gospodăria cet. Stahi, domiciliat în satul indicat, de unde au sustras pe ascuns o vită cu preţul de 2000 lei, cauzîndu-i părţii vătămate un prejudiciu material în această sumă.

Sentinţa a fost atacată de către avocat, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care inculpatul să fie absolvit de pedeapsă. În motivarea cerinţelor sale apelantul a indicat că calificativul sentinţei s-a aplicat neîntemeiat, în contradicţie cu materialele cauzei, iar pedeapsa aplicată a fost disproporţional de severă în contextul acţiunilor săvîrşite, personalităţii inculpatului, gradului de vinovăţie, cu încălcarea normelor de drept material şi procesual. La fel s-a indicat că la faza urmăririi penale inculpatul a colaborat cu organul de urmărire penală, a explicat motivele şi faptele săvîrşirii a 4 episoade de infracţiuni, a contribuit la elucidarea 2 circumstanţelor cauzei, a restituit prejudiciul cauzat şi nu s-a eschivat de la procesul penal, neştiind că este anunţat în căutare. Astfel, inculpatul a recunoscut episoadele de furturi comise la 22 spre 23.08.1999, la 23 spre 24.08.1999, la 17 spre 18.09.1999 şi la 19 spre 20.09.1999, în fiecare caz restituind prejudiciul cauzat. Totodată, participarea lui la celelalte furturi incriminate nu a fost confirmată prin materialul probator administrat în cadrul cercetărilor judecătoreşti. În aceeaşi ordine de idei, apărarea nu a fost deacord cu calificarea faptelor comise de către inculpat, odată ce în cadrul procesului penal nu au fost administrate probe care ar confirma valoarea prejudiciilor cauzate, acestea fiind în mod arbitrar apreciate drept considerabile, faptele urmînd de fapt a fi calificate în baza prevederilor art. 119 alin. (2) Cod penal (redacţia an. 1961).

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 23 mai 2013 apelul a fost admis, casată sentinţa şi pronunţată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care procesul penal în privinţa inculpatului pe art. 186 alin. (2) lit. b) şi d) Cod penal a fost încetat în baza art. 1 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituţiei, din 16.07.2004.

În motivarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a statuat că starea de fapt reţinută de prima instanţă concorda cu probele administrate în cauză. La baza sentinţei au fost puse probe pertinente şi concludente, care în ansamblu demonstrau cu certitudine vinovăţia inculpatului în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 119 alin. (4) Cod penal (redacţia an. 1961) deoarece suma totală a sustragerii constituia 14650 lei. Aceste probe au fost relevate în cuprinsul sentinţei şi au fost apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Astfel, instanţa de apel a constatat că prin acţiunile sale inculpatul a comis furt, după indicii sustragerii pe ascuns a bunurilor din avutul proprietarului, în mod repetat în urma înţelegerii prealabile de către un grup de persoane, care a cauzat o daună considerabilă păgubaşului prin pătrundere în alt loc pentru depozitare. Totodată, au fost luate în consideraţie modificările din 18.04.2002 operate la Codul penal, ţinînd cont de prevederile art. 8 Cod penal, potrivit căruia caracterul infracţional al faptei şi pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrşirii faptei, precum şi de prevederile art. 10 Cod penal, conform cărora, Legea penală care înlătură caracterul infracţional al faptei, care uşurează pedeapsa, ori în alt mod, ameliorează situaţia persoanei ce a comis infracţiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrşit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Astfel, s-a constatat necesitatea de a recalifica acţiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. b) şi d) Cod penal, cu excluderea calificativului „în proporţii mari” deoarece, potrivit prevederilor art. 126 Cod penal, proporţii mari se consideră în cazul prejudiciului de la 2500 u.c. Sancţiunea acestui articol prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 300 la 1000 u.c., sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 ore, sau închisoare de pînă la 4 ani. În acest context instanţa de apel a constatat că atît infracţiunea menţionată, cît şi persoana inculpatului au căzut sub incidenţa Legii nr. 278-XV privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituţiei RM din 16.07.2004, deoarece sancţiunea art. 186 alin. (2) lit. b) şi d) Cod penal nu depăşeşte pedeapsa cu închisoarea de 7 ani, iar inculpatul la momentul comiterii faptelor nu avea antecedente 3 penale. Potrivit art. 1 al acestei legi, în asemenea cazuri se încetează procesul penal în cauza în curs de urmărire penală sau în curs de judecare în cazul cînd persoana nu insistă asupra judecării în fond a cauzei. Careva impedimente la aplicarea acestei legi nu s-au constatat, prejudiciul a fost recuperat integral şi părţile vătămate nu au pretenţii, despre care fapt au depus cereri în scris.

Decizia instanţei de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, care şi- a întemeiat cerinţele pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală şi a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea sa, recurentul a indicat că potrivit art. 358 Cod de procedură penală, preşedintele şedinţei de judecată stabileşte identitatea inculpatului. La judecarea cauzei de către instanţa de fond inculpatul nu a fost prezent, fiind anunţat în căutare, cu aplicarea măsurii preventive - arest preventiv. În lipsa inculpatului instanţa de fond nu a avut posibilitatea stabilirii identităţii lui. În cadrul şedinţei judiciare în instanţa de apel, identitatea inculpatului nu a fost stabilită, astfel nefiind cunoscut dacă anume el a fost prezent la examinarea apelului şi dacă anume el şi-a dat consimţămîntul, în faţa instanţei de judecată, privind aplicarea amnistiei. Mai mult, instanţa de apel nu a cunoscut dacă inculpatul a făcut cunoştinţă cu sentinţa de condamnare, dacă acesta a ales avocat în apărarea sa şi a dat consimţămîntul să fie apărat anume de către avocatul Culaxis Veaceslav. Prin nestabilirea indentităţii inculpatului, apelul avocatului declarat în numele primului urma să fie respins ca inadmisibil, deoarece numai inculpatul şi avocatul acestuia erau în drept să conteste hotărîrile judecătoreşti. Potrivit sentinţei, apărătorul inculpatului a fost alt avocat, iar acesta nu a contestat hotărîrea în termen. Avocatul Culaxis V. la examinarea cauzei nu a fost verificat dacă este acceptat de către inculpat (ultimul nefiind identificat). Instanţa de apel nu a stabilit de cînd decurge termenul de contestare a sentinţei pentru inculpat sau avocatul acestuia şi dacă apelul a fost declarat în termen sau nu.

Judecînd recursul declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanţa respinge recursul ca inadmisibil, cu menţinerea hotărîrii atacate. Astfel, Colegiul penal apreciază critic argumentele acuzatorului de stat prezentate în recursul declarat, deoarece din materialele cauzei s-a constatat că inculpatul, care a fost identificat în şedinţa instanţei de apel, a susţinut apelul declarat de către avocatul Culaxis V. în numele său, fapt pe care l-a confirmat în faţa instanţei de apel (V. II, f.d. 41). Totodată, în şedinţa de judecată din 23 mai 2013, inculpatul a indicat că a făcut cunoştinţă cu materialele cauzei şi este de acord cu aplicarea în privinţa sa a legii privind amnistia. În aceeaşi ordine de idei s-a constatat, că sentinţa a fost pronunţată în lipsa inculpatului, iar la materialele cauzei nu a fost anexată nici o dovadă despre primirea copiei acesteia de către ultimul, precum şi despre începerea executării acesteia. Totodată, s-a constatat că la 15.02.2013 la Judecătoria Criuleni, s-a adresat cu cerere privind eliberarea copiei sentinţei pronunţate în privinţa inculpatului, avocatul V. Culaxis (V. I, f.d. 458) fiind anexat şi mandatul semnat de către Stănilă Igor. Ulterior, la 27.02.2013 a 4 fost depus apel în numele inculpatului, care a fost contrasemnat de către acesta (V. I. f.d. 460), astfel respectîndu-se termenul de depunere a apelului. În concluzie se constată că criticile expuse în recursul declarat nu şi-au găsit confirmare, iar hotărîrea contestată nu a fost afectată de erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434-435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, Radu Sâli, menţinînd fără modificări decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 23 mai 2013, în cauza penală în privinţa lui Stănilă Igor Anatolie. Decizia este irevocabilă, pronunţată în şedinţă publică la 18 februarie 2014. Preşedinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguş Nicolae Gordilă Vladimir Timofti Copia corespunde originalului Judecător Petru Ursache 5