1 ra-315/2013 — 188 alin. 3 lit. d

Prin sentinţa Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 25 mai 2011, Strună Mircea, Bunduc Serghei (în privinţa căruia cauza nu se examinează din motivul nedeclarării recursului), Donţu Denis, Nica Radu şi Jurac Andrei au fost recunoscuţi vinovaţi de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) şi f) Cod penal, fapta lor fiind recalificată de la art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, iar Donţu Denis a mai fost recunoscut vinovat şi de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, fapta lui fiind recalificată de la art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal. Totodată în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) şi f) Cod penal inculpaţilor le-a fost numită pedeapsa, cu aplicarea art. 79 Cod penal faţă de Strună Mircea, Donţu Denis, Nica Radu şi Jurac Andrei, 5 (cinci) ani închisoare pentru fiecare, iar lui Donţu Denis pe art. 217 alin. (2) Cod penal i-a mai fost numită şi pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 (patru sute) u.c. În baza art. 84 Cod penal, a fost dispusă executarea separată a pedepselor aplicate lui Donţu Denis, sub formă de 5 (cinci) ani închisoare şi amendă de 400 (patru sute) u.c. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepselor numite lui Strună Mircea, Bunduc Serghei, Donţu Denis, Nica Radu şi Jurac Andrei a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani. S-a mai dispus încasarea de la inculpaţii Strună Mircea, Bunduc Serghei, Donţu Denis, Nica Radu, Jurac Andrei în beneficiul lui Paşcenco Maria a prejudiciului moral în sumă de cîte 5000 (cinci mii) lei de la fiecare, precum şi în mod solidar cheltuielile de judecată în sumă de 3600 (trei mii şase sute) lei pentru acordarea asistenţei juridice.

Potrivit sentinţei s-a stabilit că la 31.10.2010, aproximativ la orele 11:30, Strună Mircea Sergiu, împreună şi după o înţelegere prealabilă cu Nica Radu Valeriu, Donţu Denis Iurii, Jurac Andrei Valerian şi Bunduc Serghei Ion avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, după un plan criminal organizat din timp de către el, avînd rolul de instigator, organizator şi autor al acestei infracţiuni, purtînd pe faţă măşti medicinale, sub pretextul că sunt angajaţi ai SA "Apă Canal Chişinău", au pătruns în apartamentul nr. 2 situat pe bd. Mircea cel Bătrîn 4/1, mun. Chişinău, unde au aplicat asupra cet. Paşcenco Maria Dumitru mai multe 2 lovituri cu mîinile şi picoarele peste faţă şi alte părţi ale corpului, după ce i-au legat mîinile şi picoarele cu bandă adezivă, provocîndu-i conform raportului de expertiză nr. 2764 din 31 octombrie 2010 fractura oaselor nazale cu deplasarea moderată, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoţie cerebrală, edem posttraumatic al feţei, excoriaţii multiple a ţesuturilor moi a feţei şi nasului, care se califică ca vătămări corporale uşoare cu dereglarea sănătăţii de scurtă durată, după ce în mod deschis au sustras un laptop de model "ASUS K52 jc" la preţul de 9240 lei, cauzînd astfel părţii vătămate o daună materială în proporţii considerabile. Tot, Donţu Denis Iurii, în luna septembrie 2010, în timp ce se deplasa în satul Isacova raionul Orhei, de pe cîmp a colectat plante de cînepă pe care le-a adus la domiciliul său, situat pe str. Milescu Spătaru 21/1 ap. 27, mun. Chişinău, în scop de prelucrare şi consum personal. La 17.11.2010, ora 06:45 min., în cadrul efecturării percheziţiei la domiciliu lui Donţu Denis Iurii situat pe str. Milescu Spătaru 21/1 ap. 27, mun. Chişinău, în cauza penală nr. 2010481582, pornită de SUP CPS Ciocana mun. Chişinău, în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, în cadrul căreia Donţu Denis a fost recunoscut în calitate de bănuit, într-un dulap din odaia unde locuia, au fost depistate şi ridicate şase pacheţele ce conţineau masă vegetală fărâmiţată cu miros specific. Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 563 din 18 noiembrie 2010, masa vegetală de culoare verde din cele şase pacheţele reprezintă marihuana masa totală a cărora, calculată în formă uscată constituie 172,94 grame (30,34 g.+31,49gr.+35,76.+33,09g.+32,50g.+18,76), care conform Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009 constituie substanţe narcotice în proporţii mari, a cărei circulaţie în scopuri medicinale este interzisă, iar conform prevederilor art. 11 al Legii nr. 382 -XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor, circulaţia substanţei narcotice –marihuana, este limitată şi se face doar în scopuri ştiinţifice.

Sentinţa a fost atacată de procurorul în Procuratura sect. Ciocana mun. Chişinău Evghenii Tifoi, care în motivarea apelului şi-a exprimat dezacordul cu recalificarea faptelor inculpaţilor, deoarece prin probele administrate în cadrul cercetărilor judecătoreşti s-a confirmat pe deplin vina în faptele incriminate. De asemenea a fost exprimat dezacordul referitor la aplicarea pedepselor faţă de inculpaţi prin prisma art. art. 79 şi 90 Cod penal. Acesta a menţionat că la aplicarea pedepsei mai blînde pentru inculpaţi instanţa de fond nu a ţinut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, în special de faptul că inculpaţii nu au colaborat cu organul de urmărire penală şi nici în instanţa de judecată, căindu-se sincer de cele comise, nu şi-au recunoscut vina integral, de faptul că infracţiunea a fost comisă în prezenţa unui copil cu vîrsta de 5 ani, în privinţa unei persoane în etate, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării inculpaţilor. 3 În apelul declarat acuzatorul de stat a solicitat casarea sentinţei, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care Strună M., Nica R., Jurac A. şi Bunduc S., să fie recunoscuţi culpabili de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal fiindu-le stabilite lui Struna M., o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar lui Nica R., Jurac A., şi Bunduc S., - o pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată a solicitat ca Donţu D. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (3) lit. d) şi 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal – 8 ani închisoare, iar pe art. 217 alin. (3) lit. C) Cod penal – 2 ani închisoare cu privarea de dreptul de a exercita anumite activităţi pe un termen de 5 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parţial al pedepselor aplicate, de a-i fi stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activităţi pe un termen de 5 ani.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012, a fost admis parţial apelul procurorului, casată sentinţa în partea stabilirii pedepsei inculpaţilor Strună M., Bunduc S., Donţu D., Nica R. şi Jurac A. şi pronunţată o nouă hotărîre prin care: Inculpaţii Strună M., Bunduc S., Donţu D., Nica R. şi Jurac A. au fost recunoscuţi vinovaţi de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, stabilindu-le pedeapsa cîte 7 (şapte) ani închisoare la fiecare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracţiuni prin cumul parţial al pedepselor aplicate prin decizia în cauză şi a pedpsei aplicate prin sentinţă pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a stabilit pedeapsa definitivă lui Donţu D. - 7 (şapte) ani închisoare şi amendă în mărime de 400 (patru sute) u.c. cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu executarea pedepselor aplicate în mod separat. În baza art. 84 alin. (1) şi (4) Cod penal pentru concurs de infracţiuni prin cumulul parţial a pedepselor aplicate lui Strună Mircea prin decizie şi a pedepsei aplicate lui prin sentinţa judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 28.02.2011 pe art. 287 alin. (3) Cod penal, a stabilit pedeapsa definitivă lui Strună Mircea - 7 (şapte) ani 6 (şase) luni închisoare cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a menţionat că prima instanţă în mod eronat a reîncadrat acţiunile inculpaţilor Strună M., Bunduc S., Donţu D., Nica R. şi Jurac A. pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) CP RM. Concluziile instanţei de fond şi argumentele părţii apărării despre lipsa în acţiunile inculpaţilor a semnului calificativ - săvîrşirea tîlhăriei prin tortură au fost calificate drept irelevante şi nefondate, ce contravin circumstanţelor cauzei, fiindcă la judecarea cauzei s-a constatat cu certitudine faptul aplicării de către inculpaţi a torturii faţă de partea vătămată, exprimată prin aplicarea de către ultimii, faţă de partea vătămată 4 Paşcenco Maria, a mai multor lovituri cu mîinile şi picioarele peste faţă şi alte părţi ale corpului, ceea ce a cauzat vătămări corporale uşoare cu dereglarea sănătăţii de scurtă durată, tragerea ei de păr şi tîrîrea pe podea, legarea mîinilor şi picoarelor cu bandă adezivă, fapte care au provocat chinuri şi suferinţe deosebite. Totodată instanţa de apel a apreciat că potrivt prevederilor Convenţiei ONU împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante şi de asemenea a jurisprudenţei CtEDO, termenul tortură înseamnă orice act prin care unei persoane i se provoacă cu intenţie o durere sau suferinţe puternice, fizice şi psihice, mal ales cu scopul de a obţine înfrângerea rezistenţei victimei pentru a se divulga locul aflării bunului, pentru a se putea opera sustragerea. Torturarea se manifestă prin acţiuni care produc dureri acute, repetate sau îndelungate, ceea ce a avut loc în prezenta speţă. La fel instanţa de apel a respins motivele apelului cu privire la încadrarea acţiunilor lui Donţu D. pe art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindcă prima instanţă în mod întemeiat a încadrat acţiunile acestuia în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, nefiind stabilit semnul calificativ cu privire la utilizarea de către Donţu D. a substanţelor narcotice a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă.

Decizia instanţei de apel este atacată cu recurs de către: - avocatul Angela Pogolşa în numele inculpatului Jurac A., care şi-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) şi 16) Cod de procedură penală, menţionînd că instanţa de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia, nu au fost întrunite elementele infracţiunii incriminate şi faptei săvîrşite i s-a dat o încadrare juridică greşită, solicitînd casarea deciziei cu menţinerea sentinţei. În argumentarea solicitării sale avocatul a invocat că în cadrul cercetărilor judecătoreşti de către partea acuzării nu au fost prezentate careva probe care ar indica asupra prezenţei în acţiunile inculpaţilor a semnului calificativ „tortură”, respectiv soluţia instanţei de fond de recalificare de pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) şi f) Cod penal fiind justă. - avocatul Vasile Bobeică în numele inculpaţilor Strună M. şi Donţu D. care şi-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 12) şi 13) Cod de procedură penală, fără însă a argumenta aplicabilitatea tuturor temeiurilor invocate din art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menţinerea sentinţei. Totodată acesta şi-a exprimat dezacordul cu recalificarea instanţei de apel a faptelor inculpaţilor de pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) şi f) Cod penal pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, din motiv că în acţiunile acestora lipseşte semnul calificativ „tortura”. Tot el a indicat şi faptul că la momentul adoptării deciziei, Codul penal era modificat, iar la art. 188 alin. (3) lit. d), a fost exclus semnul calificativ incriminat (tortura). - avocatul Alla Pelevaniuc în numele inculpatului Nica R., care şi-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) şi 13) Cod de procedură penală, menţionînd că faptei săvîrşite i s-a dat o încadrare juridică greşită şi a 5 intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului, a solicitat casarea deciziei cu menţinerea sentinţei. În motivarea recursului depus avocatul a indicat că la momentul adoptării deciziei, Codul penal era modificat, iar la art. 188 alin. (3) lit. d), a fost exclus semnul calificativ incriminat (tortura), nefiind posibil de aplicat astfel semnul calificativ incriminat (tortura). La fel s-a mai expus şi asupra faptului precum în cadrul cercetărilor judecătoreşti nu a fost probată prezenţa acestui semn calificativ în acţiunile inculpaţilor.

Judecînd recursurile declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanţa de recurs rejudecă cauza şi pronunţă o nouă hotărîre, dacă nu se agravează situaţia condamnatului. Astfel, s-a stabilit că toţi recurenţii îşi manifestă dezacordul incriminării de către instanţa de apel a semnului calificativ „ tîlhăria săvîrşită prin tortură”. În acest sens Colegiul penal menţionează că potrivit Convenţiei împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante” din 10.12.1984, la care RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 473-XIII din 31.05.1995, termenul de tortură semnifică – „orice act prin care se provoacă unei persoane, cu intenţie, o durere sau suferinţe puternice, de natură fizică sau psihică, în special cu scopul de a obţine, de la această persoană sau de la o persoană terţă, informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cînd o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimţămîntul expres sau tacit al unor asemenea persoane.” Totodată potrivit jurisprudenţei CtEDO tortura constituie o formă agravantă şi intenţionată a unui tratament ori pedeapsă crude, inumane sau degradante. Din această noţiune rezultă patru elemente esenţiale care constituie tortura: - cauzarea unor suferinţe sau dureri fizice sau psihice grave; - cauzarea intenţionată a durerii sau suferinţelor; - urmărirea unui scop anume, precum ar fi obţinerea informaţiei sau mărturiilor, pedepsirea, umilirea şi înjosirea persoanei; - cel care le produce este un agent al forţei publice sau o persoană care acţionează la instigarea sau cu consimţămîntul expres sau tacit al acestuia. Evaluînd cele expuse supra Colegiul penal apreciază că în speţa dată nu sunt prezente elementele caracteristice actului de tortură, or, s-a constatat din materialele cauzei că de fapt aplicarea violenţei faţă de partea vătămată a urmărit scopul de a o imobiliza, iar persoanele care au aplicat acest tratament nu deţin careva din trăsăturile subiectului actului de tortură. 6 Urmărind evoluţia reglementărilor juridice ale relaţiilor sociale penale, urmează a fi menţionat şi faptul că potrivit Legii nr. 252 din 08.11.2012 „privind modificarea şi completarea unor acte legislative” publicată în Monitorul Oficial nr. 263-269/855 din 21.12.2012 (cu trei zile înainte de adoptarea deciziei de către instanţa de apel), se constată că art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal a fost modificat, avînd următorul cuprins: „d) cu deosebită cruzime”. În aşa mod, din data de 21.12.2012 semnul calificativ precedent (tortura) nici nu mai putea fi incriminat în contextul infracţiunii de tîlhărie. Totuşi se constată că instanţa de apel a calificat faptele inculpaţilor drept - atac săvîrşit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoţit de aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa şi sănătatea persoanei agresate, săvîrşit de mai multe persoane, de persoane mascate, prin pătrunderea în locuinţă, cu cauzarea daunelor în proporţii considerabile şi prin tortură. Urmează a fi evidenţiat şi faptul că semnul unei cruzimi deosebite există în cazurile în care înainte de a comite fapta prejudiciabilă propriu zisă sau în procesul săvîrşirii acesteia, victima a fost supusă torturilor, schingiuirilor sau s-a săvîrşit o batjocură asupra jertfei, sau fapta a fost săvîrşită prin metoda, care cu buna ştiinţă a vinovatului este îmbinată cu pricinuirea unor suferinţe deosebite victimei (aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, utilizarea unei toxine cu acţiune chinuitoare etc.). Însă calificarea în baza acestui semn nu putea fi efectuată odată ce învinuirea formulată nu a fost modificată. Totuşi în baza argumentelor expuse supra acest semn calificativ nu este aplicabil în speţa dată. În consecinţă soluţia corectă, privind calificarea acţiunilor inculpaţilor (pe episodul de sustragere), fiind după semnele prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) şi f) Cod penal, adică - atacul săvîrşit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoţit de violenţă periculoasă pentru viaţa sau sănătatea persoanei agresate, săvîrşit de mai multe persoane, de persoane mascate, prin pătrundere în locuinţă şi cu cauzarea de daune în proporţii considerabile. De asemenea, la aplicarea pedepsei inculpaţilor, avînd în vedere scopul acesteia, şi anume restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din partea condamnatului, cît şi a altor persoane, reieşind din circumstanţele stabilite, de gradul prejudiciabil al faptei, principiul individualizării pedepsei, rolul fiecărui participant în comiterea infracţiunii, datele despre persoana inculpaţilor, circumstanţele atenuante – recunoaşterea parţială a vinei, căinţa de cele săvîrşite, recuperarea parţială a prejudiciului cauzat, Colegiul penal va stabili pedeapsa cu închisoare inculpaţilor. În acelaşi context urmează a fi menţionat şi faptul necesităţii aplicării pedepsei, faţă de inculpatului Jurac A., prin prisma art. art. 79 şi 90 Cod penal, reieşind din rolul acestuia în comiterea infracţiunii, conduita după comiterea faptei infracţionale, cît şi personalitatea lui. În lumina celor expuse potrivit declaraţiilor inculpatului Donţu D. s-a constat că organizatorul acestei infracţiuni a fost Strună M. ( v. V, f.d. 238). Partea vătămată Paşcenco Maria, a menţionat că a fost agresată doar de către Strună M., 7 pe cînd Jurac A. a transmis o parte din prejudiciu în sumă de 30000 lei, ea nevînd careva pretenţii faţă de acesta (v. V f.d. 239). Potrivit declaraţiilor inculpatului Bunduc S., anume Jurac A. a achitat pentru primul, suma de 6000 lei părţii vătămate cu titlu de prejudiciu cauzat lui Paşcenco M. (v. V f.d. 237). Din declaraţiile lui Jurac A. se constată că acesta a achitat prejudiciul cauzat părţii vătămate pentru toţi inculpaţii, iar rolul său la comiterea infracţiunii se reducea doar la paza părţii vătămate. (v. V f.d. 236). La fel a declarat şi Strună M., care a menţionat că anume Jurac A. a achitat prejudiciul cauzat părţii vătămate pentru toţi inculpaţii. (v. V f.d. 235). Astfel este necesară stabilirea pedepsei lui Jurac A. prin prisma art. 79 Cod penal, luînd în consideraţie circumstanţele excepţionale precum, rolul pasiv al acestuia în comiterea infracţiunii, care s-a rezumat doar la supravegherea părţii vătămate, comportamentul acestuia după comiterea infracţiunii, care s-a manifestat prin recunoaşterea vinovăţiei, contribuirea activă la descoperirea infracţiunii, cît şi restituirea prejudiciului părţii vătămate, inclusiv pentru toţi inculpaţii, precum şi faptul că acesta a săvîrşit pentru prima dată o infracţiune. Reiterînd asupra celor expuse se constată că faţă de Jurac A. este posibilă şi aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fiind posibilă reeducarea acestuia fără izolarea de societate. Cele constatate confirmă temeiul pentru recurs stipulat în pct. pct. 10 şi 12 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale precum şi faptei săvîrşite i s-a dat o încadrare juridică greşită. Eroarea comisă urmează a fi corectată de către instanţa de recurs, prin adoptarea soluţiei prevăzute de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală – casarea hotărîrilor contestate cu pronunţarea unei noi hotărîri de recalificare a acţiunilor inculpaţilor din art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal în cele ale art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) şi f) Cod penal cu stabilirea pedepselor individualizate. În rest, celelalte dispoziţii ale hotărîrilor adoptate în privinţa persoanelor nominalizate – tipul penitenciarului, termenul executării pedepsei, cît şi executarea de sinestătător a amenzii de către Donţu D. se menţin. Totodată în partea aplicării art. 85 Cod penal în ceea ce ţine de cumulul de sentinţe în privinţa lui Strună M., Colegiul penal reţine că acesta nu poate fi menţinut, constatîndu-se că acest fapt nu s-a solicitat de către procuror (v. V f.d. 161-164), cît şi la materialele cauzei nu au fost anexate copii autentificate a hotărîrii judecătoreşti din 28 februarie 2011. Chestiunea dată urmează a fi discutată în ordinea prevăzută de prevederile pct. 11, alin. (1) ale art. 469 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 338, 434, 435 alin. (1) pct. 2 lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE 8 Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Angela Pogolşa în numele inculpatului Jurac Andrei, ale avocatului Vasile Bobeică în numele inculpaţilor Strună Mircea şi Donţu Denis şi ale avocatului Alla Pelevaniuc în numele inculpatului Nica Radu, casează decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012 şi sentinţa Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 25 mai 2011 în latura penală, rejudecă cauza şi pronunţă o nouă hotărîre prin care: Strună Mircea, Donţu Denis, Jurac Andrei şi Nica Radu se recunosc culpabili în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) şi f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe un termen de : a) Strună Mircea - 6 (şase) ani, 6 (şase) luni; b) Donţu Denis şi Nica Radu – 6 (şase) ani fiecăruia; c) Jurac Andrei – cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal 5 (cinci) ani. În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită lui Jurac Andrei se suspendă condiţionat pe un termen de probă de 4 (patru) ani. Celelalte dispoziţii ale hotărîrilor adoptate în privinţa persoanlor nominalizate se menţin. Jurac Andrei se eliberează de sub strajă imediat din sala de judecată. Decizia este irevocabilă, pronunţată în şedinţa publică la 21 mai 2013. Preşedinte Petru Ursache Judecători Elena Covalenco Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nicolae Gordilă 9