1 ra-315/2013 — 188 alin. 3 lit. d

Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 25 mai 2011, Strună Mircea, Bunduc Serghei (în privința căruia cauza nu se examinează din motivul nedeclarării recursului), Donțu Denis, Nica Radu și Jurac Andrei au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal, fapta lor fiind recalificată de la art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, iar Donțu Denis a mai fost recunoscut vinovat și de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, fapta lui fiind recalificată de la art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal. Totodată în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal inculpaților le-a fost numită pedeapsa, cu aplicarea art. 79 Cod penal față de Strună Mircea, Donțu Denis, Nica Radu și Jurac Andrei, 5 (cinci) ani închisoare pentru fiecare, iar lui Donțu Denis pe art. 217 alin. (2) Cod penal i-a mai fost numită și pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 (patru sute) u.c. În baza art. 84 Cod penal, a fost dispusă executarea separată a pedepselor aplicate lui Donțu Denis, sub formă de 5 (cinci) ani închisoare și amendă de 400 (patru sute) u.c. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepselor numite lui Strună Mircea, Bunduc Serghei, Donțu Denis, Nica Radu și Jurac Andrei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani. S-a mai dispus încasarea de la inculpații Strună Mircea, Bunduc Serghei, Donțu Denis, Nica Radu, Jurac Andrei în beneficiul lui Pașcenco Maria a prejudiciului moral în sumă de cîte 5000 (cinci mii) lei de la fiecare, precum și în mod solidar cheltuielile de judecată în sumă de 3600 (trei mii șase sute) lei pentru acordarea asistenței juridice.

Potrivit sentinței s-a stabilit că la 31.10.2010, aproximativ la orele 11:30, Strună Mircea Sergiu, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Nica Radu Valeriu, Donțu Denis Iurii, Jurac Andrei Valerian și Bunduc Serghei Ion avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, după un plan criminal organizat din timp de către el, avînd rolul de instigator, organizator și autor al acestei infracțiuni, purtînd pe față măști medicinale, sub pretextul că sunt angajați ai SA "Apă Canal Chișinău", au pătruns în apartamentul nr. 2 situat pe bd. Mircea cel Bătrîn 4/1, mun. Chișinău, unde au aplicat asupra cet. Pașcenco Maria Dumitru mai multe 2 lovituri cu mîinile și picoarele peste față și alte părți ale corpului, după ce i-au legat mîinile și picoarele cu bandă adezivă, provocîndu-i conform raportului de expertiză nr. 2764 din 31 octombrie 2010 fractura oaselor nazale cu deplasarea moderată, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, edem posttraumatic al feței, excoriații multiple a țesuturilor moi a feței și nasului, care se califică ca vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată, după ce în mod deschis au sustras un laptop de model "ASUS K52 jc" la prețul de 9240 lei, cauzînd astfel părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. Tot, Donțu Denis Iurii, în luna septembrie 2010, în timp ce se deplasa în satul Isacova raionul Orhei, de pe cîmp a colectat plante de cînepă pe care le-a adus la domiciliul său, situat pe str. Milescu Spătaru 21/1 ap. 27, mun. Chișinău, în scop de prelucrare și consum personal. La 17.11.2010, ora 06:45 min., în cadrul efecturării percheziției la domiciliu lui Donțu Denis Iurii situat pe str. Milescu Spătaru 21/1 ap. 27, mun. Chișinău, în cauza penală nr. 2010481582, pornită de SUP CPS Ciocana mun. Chișinău, în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, în cadrul căreia Donțu Denis a fost recunoscut în calitate de bănuit, într-un dulap din odaia unde locuia, au fost depistate și ridicate șase pachețele ce conțineau masă vegetală fărâmițată cu miros specific. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 563 din 18 noiembrie 2010, masa vegetală de culoare verde din cele șase pachețele reprezintă marihuana masa totală a cărora, calculată în formă uscată constituie 172,94 grame (30,34 g.+31,49gr.+35,76.+33,09g.+32,50g.+18,76), care conform Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009 constituie substanțe narcotice în proporții mari, a cărei circulație în scopuri medicinale este interzisă, iar conform prevederilor art. 11 al Legii nr. 382 -XIV din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, circulația substanței narcotice –marihuana, este limitată și se face doar în scopuri științifice.

Sentința a fost atacată de procurorul în Procuratura sect. Ciocana mun. Chișinău Evghenii Tifoi, care în motivarea apelului și-a exprimat dezacordul cu recalificarea faptelor inculpaților, deoarece prin probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești s-a confirmat pe deplin vina în faptele incriminate. De asemenea a fost exprimat dezacordul referitor la aplicarea pedepselor față de inculpați prin prisma art. art. 79 și 90 Cod penal. Acesta a menționat că la aplicarea pedepsei mai blînde pentru inculpați instanța de fond nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, în special de faptul că inculpații nu au colaborat cu organul de urmărire penală și nici în instanța de judecată, căindu-se sincer de cele comise, nu și-au recunoscut vina integral, de faptul că infracțiunea a fost comisă în prezența unui copil cu vîrsta de 5 ani, în privința unei persoane în etate, de influența pedepsei aplicate asupra corectării inculpaților. 3 În apelul declarat acuzatorul de stat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Strună M., Nica R., Jurac A. și Bunduc S., să fie recunoscuți culpabili de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal fiindu-le stabilite lui Struna M., o pedeapsă sub formă de 10 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar lui Nica R., Jurac A., și Bunduc S., - o pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Totodată a solicitat ca Donțu D. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (3) lit. d) și 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal – 8 ani închisoare, iar pe art. 217 alin. (3) lit. C) Cod penal – 2 ani închisoare cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități pe un termen de 5 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, de a-i fi stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități pe un termen de 5 ani.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2012, a fost admis parțial apelul procurorului, casată sentința în partea stabilirii pedepsei inculpaților Strună M., Bunduc S., Donțu D., Nica R. și Jurac A. și pronunțată o nouă hotărîre prin care: Inculpații Strună M., Bunduc S., Donțu D., Nica R. și Jurac A. au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, stabilindu-le pedeapsa cîte 7 (șapte) ani închisoare la fiecare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin decizia în cauză și a pedpsei aplicate prin sentință pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a stabilit pedeapsa definitivă lui Donțu D. - 7 (șapte) ani închisoare și amendă în mărime de 400 (patru sute) u.c. cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu executarea pedepselor aplicate în mod separat. În baza art. 84 alin. (1) și (4) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumulul parțial a pedepselor aplicate lui Strună Mircea prin decizie și a pedepsei aplicate lui prin sentința judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 28.02.2011 pe art. 287 alin. (3) Cod penal, a stabilit pedeapsa definitivă lui Strună Mircea - 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că prima instanță în mod eronat a reîncadrat acțiunile inculpaților Strună M., Bunduc S., Donțu D., Nica R. și Jurac A. pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), f) CP RM. Concluziile instanței de fond și argumentele părții apărării despre lipsa în acțiunile inculpaților a semnului calificativ - săvîrșirea tîlhăriei prin tortură au fost calificate drept irelevante și nefondate, ce contravin circumstanțelor cauzei, fiindcă la judecarea cauzei s-a constatat cu certitudine faptul aplicării de către inculpați a torturii față de partea vătămată, exprimată prin aplicarea de către ultimii, față de partea vătămată 4 Pașcenco Maria, a mai multor lovituri cu mîinile și picioarele peste față și alte părți ale corpului, ceea ce a cauzat vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată, tragerea ei de păr și tîrîrea pe podea, legarea mîinilor și picoarelor cu bandă adezivă, fapte care au provocat chinuri și suferințe deosebite. Totodată instanța de apel a apreciat că potrivt prevederilor Convenției ONU împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și de asemenea a jurisprudenței CtEDO, termenul tortură înseamnă orice act prin care unei persoane i se provoacă cu intenție o durere sau suferințe puternice, fizice și psihice, mal ales cu scopul de a obține înfrângerea rezistenței victimei pentru a se divulga locul aflării bunului, pentru a se putea opera sustragerea. Torturarea se manifestă prin acțiuni care produc dureri acute, repetate sau îndelungate, ceea ce a avut loc în prezenta speță. La fel instanța de apel a respins motivele apelului cu privire la încadrarea acțiunilor lui Donțu D. pe art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindcă prima instanță în mod întemeiat a încadrat acțiunile acestuia în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, nefiind stabilit semnul calificativ cu privire la utilizarea de către Donțu D. a substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către: - avocatul Angela Pogolșa în numele inculpatului Jurac A., care și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) și 16) Cod de procedură penală, menționînd că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicitînd casarea deciziei cu menținerea sentinței. În argumentarea solicitării sale avocatul a invocat că în cadrul cercetărilor judecătorești de către partea acuzării nu au fost prezentate careva probe care ar indica asupra prezenței în acțiunile inculpaților a semnului calificativ „tortură”, respectiv soluția instanței de fond de recalificare de pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal fiind justă. - avocatul Vasile Bobeică în numele inculpaților Strună M. și Donțu D. care și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 12) și 13) Cod de procedură penală, fără însă a argumenta aplicabilitatea tuturor temeiurilor invocate din art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței. Totodată acesta și-a exprimat dezacordul cu recalificarea instanței de apel a faptelor inculpaților de pe art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal pe art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, din motiv că în acțiunile acestora lipsește semnul calificativ „tortura”. Tot el a indicat și faptul că la momentul adoptării deciziei, Codul penal era modificat, iar la art. 188 alin. (3) lit. d), a fost exclus semnul calificativ incriminat (tortura). - avocatul Alla Pelevaniuc în numele inculpatului Nica R., care și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) și 13) Cod de procedură penală, menționînd că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și a 5 intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței. În motivarea recursului depus avocatul a indicat că la momentul adoptării deciziei, Codul penal era modificat, iar la art. 188 alin. (3) lit. d), a fost exclus semnul calificativ incriminat (tortura), nefiind posibil de aplicat astfel semnul calificativ incriminat (tortura). La fel s-a mai expus și asupra faptului precum în cadrul cercetărilor judecătorești nu a fost probată prezența acestui semn calificativ în acțiunile inculpaților.

Judecînd recursurile declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația condamnatului. Astfel, s-a stabilit că toți recurenții își manifestă dezacordul incriminării de către instanța de apel a semnului calificativ „ tîlhăria săvîrșită prin tortură”. În acest sens Colegiul penal menționează că potrivit Convenției împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante” din 10.12.1984, la care RM a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 473-XIII din 31.05.1995, termenul de tortură semnifică – „orice act prin care se provoacă unei persoane, cu intenție, o durere sau suferințe puternice, de natură fizică sau psihică, în special cu scopul de a obține, de la această persoană sau de la o persoană terță, informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cînd o asemenea durere sau suferință sunt provocate de către un agent al autorității publice sau orice altă persoană care acționează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimțămîntul expres sau tacit al unor asemenea persoane.” Totodată potrivit jurisprudenței CtEDO tortura constituie o formă agravantă și intenționată a unui tratament ori pedeapsă crude, inumane sau degradante. Din această noțiune rezultă patru elemente esențiale care constituie tortura: - cauzarea unor suferințe sau dureri fizice sau psihice grave; - cauzarea intenționată a durerii sau suferințelor; - urmărirea unui scop anume, precum ar fi obținerea informației sau mărturiilor, pedepsirea, umilirea și înjosirea persoanei; - cel care le produce este un agent al forței publice sau o persoană care acționează la instigarea sau cu consimțămîntul expres sau tacit al acestuia. Evaluînd cele expuse supra Colegiul penal apreciază că în speța dată nu sunt prezente elementele caracteristice actului de tortură, or, s-a constatat din materialele cauzei că de fapt aplicarea violenței față de partea vătămată a urmărit scopul de a o imobiliza, iar persoanele care au aplicat acest tratament nu dețin careva din trăsăturile subiectului actului de tortură. 6 Urmărind evoluția reglementărilor juridice ale relațiilor sociale penale, urmează a fi menționat și faptul că potrivit Legii nr. 252 din 08.11.2012 „privind modificarea și completarea unor acte legislative” publicată în Monitorul Oficial nr. 263-269/855 din 21.12.2012 (cu trei zile înainte de adoptarea deciziei de către instanța de apel), se constată că art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal a fost modificat, avînd următorul cuprins: „d) cu deosebită cruzime”. În așa mod, din data de 21.12.2012 semnul calificativ precedent (tortura) nici nu mai putea fi incriminat în contextul infracțiunii de tîlhărie. Totuși se constată că instanța de apel a calificat faptele inculpaților drept - atac săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvîrșit de mai multe persoane, de persoane mascate, prin pătrunderea în locuință, cu cauzarea daunelor în proporții considerabile și prin tortură. Urmează a fi evidențiat și faptul că semnul unei cruzimi deosebite există în cazurile în care înainte de a comite fapta prejudiciabilă propriu zisă sau în procesul săvîrșirii acesteia, victima a fost supusă torturilor, schingiuirilor sau s-a săvîrșit o batjocură asupra jertfei, sau fapta a fost săvîrșită prin metoda, care cu buna știință a vinovatului este îmbinată cu pricinuirea unor suferințe deosebite victimei (aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, utilizarea unei toxine cu acțiune chinuitoare etc.). Însă calificarea în baza acestui semn nu putea fi efectuată odată ce învinuirea formulată nu a fost modificată. Totuși în baza argumentelor expuse supra acest semn calificativ nu este aplicabil în speța dată. În consecință soluția corectă, privind calificarea acțiunilor inculpaților (pe episodul de sustragere), fiind după semnele prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal, adică - atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvîrșit de mai multe persoane, de persoane mascate, prin pătrundere în locuință și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. De asemenea, la aplicarea pedepsei inculpaților, avînd în vedere scopul acesteia, și anume restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane, reieșind din circumstanțele stabilite, de gradul prejudiciabil al faptei, principiul individualizării pedepsei, rolul fiecărui participant în comiterea infracțiunii, datele despre persoana inculpaților, circumstanțele atenuante – recunoașterea parțială a vinei, căința de cele săvîrșite, recuperarea parțială a prejudiciului cauzat, Colegiul penal va stabili pedeapsa cu închisoare inculpaților. În același context urmează a fi menționat și faptul necesității aplicării pedepsei, față de inculpatului Jurac A., prin prisma art. art. 79 și 90 Cod penal, reieșind din rolul acestuia în comiterea infracțiunii, conduita după comiterea faptei infracționale, cît și personalitatea lui. În lumina celor expuse potrivit declarațiilor inculpatului Donțu D. s-a constat că organizatorul acestei infracțiuni a fost Strună M. ( v. V, f.d. 238). Partea vătămată Pașcenco Maria, a menționat că a fost agresată doar de către Strună M., 7 pe cînd Jurac A. a transmis o parte din prejudiciu în sumă de 30000 lei, ea nevînd careva pretenții față de acesta (v. V f.d. 239). Potrivit declarațiilor inculpatului Bunduc S., anume Jurac A. a achitat pentru primul, suma de 6000 lei părții vătămate cu titlu de prejudiciu cauzat lui Pașcenco M. (v. V f.d. 237). Din declarațiile lui Jurac A. se constată că acesta a achitat prejudiciul cauzat părții vătămate pentru toți inculpații, iar rolul său la comiterea infracțiunii se reducea doar la paza părții vătămate. (v. V f.d. 236). La fel a declarat și Strună M., care a menționat că anume Jurac A. a achitat prejudiciul cauzat părții vătămate pentru toți inculpații. (v. V f.d. 235). Astfel este necesară stabilirea pedepsei lui Jurac A. prin prisma art. 79 Cod penal, luînd în considerație circumstanțele excepționale precum, rolul pasiv al acestuia în comiterea infracțiunii, care s-a rezumat doar la supravegherea părții vătămate, comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii, care s-a manifestat prin recunoașterea vinovăției, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, cît și restituirea prejudiciului părții vătămate, inclusiv pentru toți inculpații, precum și faptul că acesta a săvîrșit pentru prima dată o infracțiune. Reiterînd asupra celor expuse se constată că față de Jurac A. este posibilă și aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fiind posibilă reeducarea acestuia fără izolarea de societate. Cele constatate confirmă temeiul pentru recurs stipulat în pct. pct. 10 și 12 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale precum și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Eroarea comisă urmează a fi corectată de către instanța de recurs, prin adoptarea soluției prevăzute de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală – casarea hotărîrilor contestate cu pronunțarea unei noi hotărîri de recalificare a acțiunilor inculpaților din art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal în cele ale art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal cu stabilirea pedepselor individualizate. În rest, celelalte dispoziții ale hotărîrilor adoptate în privința persoanelor nominalizate – tipul penitenciarului, termenul executării pedepsei, cît și executarea de sinestătător a amenzii de către Donțu D. se mențin. Totodată în partea aplicării art. 85 Cod penal în ceea ce ține de cumulul de sentințe în privința lui Strună M., Colegiul penal reține că acesta nu poate fi menținut, constatîndu-se că acest fapt nu s-a solicitat de către procuror (v. V f.d. 161-164), cît și la materialele cauzei nu au fost anexate copii autentificate a hotărîrii judecătorești din 28 februarie 2011. Chestiunea dată urmează a fi discutată în ordinea prevăzută de prevederile pct. 11, alin. (1) ale art. 469 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 338, 434, 435 alin. (1) pct. 2 lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE 8 Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Angela Pogolșa în numele inculpatului Jurac Andrei, ale avocatului Vasile Bobeică în numele inculpaților Strună Mircea și Donțu Denis și ale avocatului Alla Pelevaniuc în numele inculpatului Nica Radu, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2012 și sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 25 mai 2011 în latura penală, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre prin care: Strună Mircea, Donțu Denis, Jurac Andrei și Nica Radu se recunosc culpabili în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d) și f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe un termen de : a) Strună Mircea - 6 (șase) ani, 6 (șase) luni; b) Donțu Denis și Nica Radu – 6 (șase) ani fiecăruia; c) Jurac Andrei – cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal 5 (cinci) ani. În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită lui Jurac Andrei se suspendă condiționat pe un termen de probă de 4 (patru) ani. Celelalte dispoziții ale hotărîrilor adoptate în privința persoanlor nominalizate se mențin. Jurac Andrei se eliberează de sub strajă imediat din sala de judecată. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședința publică la 21 mai 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Elena Covalenco Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nicolae Gordilă 9