2ra-197/25 — Încasarea despăgubirii pentru prejudiciul material cauzat

La 6 iulie 2023, Alexandru Burca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la încasarea despăgubirii pentru prejudiciul material cauzat.

În motivarea acțiunii a indicat că la 9 august 2022, aproximativ la ora 19:15 min., se deplasa cu automobilul personal de model xxxxx pe str. Dumitru Râșcanu din mun. Chișinău, iar vizavi de blocul de locuit nr.11, din cauza ploii abundente ce a durat aproximativ 7 minute, pe automobilul său a căzut o parte din arborele specia „plop” ce se afla la circa 2 metri de la traseu, automobilul său fiind deteriorat semnificativ și ne mai putând fi exploatat. Faptul descris supra și inclusiv deteriorarea automobilului este confirmat și prin scrisoarea Inspectorului de Poliție Râșcani din 11 august 2022, dar și prin imaginele foto de la fața locului.

Reclamantul a menționat că, arborele din care a căzut o parte peste automobilul său, se află în gestiunea întreprinderii „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi”, are diametrul de aproximativ 1,5 metri, cu vârsta aproximativă de 60 ani și nu a fost îngrijit anterior de angajații pârâtei pentru a preveni un eventual incident, deși la situația din 9 august 2022, era marcat cu vopsea de culoare albastră pentru a fi defrișat.

Reclamantul a susținut că, prin raportul de evaluare a pagubei nr. 4000/12A din 19 decembrie 2022 (la care a fost invitată și întreprinderea „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi”), expertul a constatat că suma prejudiciului cauzat automobilului este de 200 481,99 de lei, iar valoarea medie a acestui automobil pe piață constituie suma de 14 083,34 de Euro, adică aproximativ 277 092,54 de lei și având în vedere că valoarea de reparație a automobilului depășește 75% din valoarea totală a acestuia, nu este rațional de a fi reparat. În acest sens, la 27 octombrie 2022 a expediat în adresa pârâtei o solicitare cu privire la arborele specia „plop” care i-a prejudiciat automobilul și anume, arborele ce se află pe str. Dumitru Râșcanu, mun. Chișinău, vizavi de blocul de locuit nr.11 și aproximativ la 2 metri de la traseul rutier. Prin scrisoarea cu nr. 927/2022 din 9 noiembrie 2022, pârâta l- 1 a informat că: 1) vârsta exploatabilității arborilor de specia „plop” este de 25-40 ani; 2) pe adresa menționată de reclamant (str. Dumitru Râșcanu, mun. Chișinău, vizavi de blocul de locuit nr.11) a fost efectuată cercetarea fitosanitară a 6 arbori, unde s-a constatat că au depășit cu mult vârsta exploatabilității și prezenta pericol de frângere sau chiar doborâre a lui și prezentând pericol pentru oameni și bunuri; 3) acești arbori de plop bătrâni strict necesar urmează a fi înlocuiți cu arbori tineri pentru a evita situația de accident.

A notat că ulterior, la 14 noiembrie 2022, a solicitat o informație suplimentară de la pârâtă despre arborii ce au prejudiciat automobilul, iar prin scrisoarea din 25 noiembrie 2022 pârâta l-a informat suplimentar că cei 6 arbori (str. Dumitru Râșcanu, mun. Chișinău, vizavi de blocul de locuit nr.11, aliniamentul stradal) au o vârstă aproximativă de 60 ani și ei au fost marcați cu scopul de a fi defrișați.

A mai precizat despre expedierea la 25 ianuarie 2023 a unei reclamații în adresa pârâtei prin care a solicitat restituirea prejudiciului cauzat de arborele care se afla în gestiunea pârâtului și urma a fi înlocuit, deoarece prezenta pericol pentru oameni și bunuri. Prin scrisoarea din 3 februarie 2023 pârâta a refuzat restituirea prejudiciului, invocând, că pagubele materiale au fost cauzate drept urmare a fenomenelor naturii din 9 august 2022, care au constat în ploi și vânt ce au dus la ruperea crengilor și arborilor, motiv din care nu este imputabilă răspunderea pârâtului. De asemenea, drept motiv a refuzului pârâtul a invocat și faptul că în gestiunea sa nu se află spațiile verzi din curțile blocurilor, iar din textul reclamației nu este clar unde a fost exact locul căderii arborelui.

La 13 februarie 2023 reclamantul a solicitat repetat restituirea prejudiciului cauzat, însă, prin scrisoarea din 13 martie 2023 pârâtul a refuzat din nou restituirea prejudiciului, invocând că arborele a căzut drept urmare a fenomenelor naturii, iar alte probe privind responsabilitatea pârâtului nu au fost prezentate și nu există un act privind starea fitosanitară a arborelui. De asemenea, pârâtul a invocat că atât timp cât arborele căzut se află într-o stare fitosanitară bună, legea nu stabilește obligații de a acționa.

În opinia reclamantului, este neîntemeiată poziția pârâtei reflectată în scrisorile din 3 februarie 2023 și 13 martie 2023, precum că pagubele materiale au fost cauzate drept urmare a fenomenelor naturii și nu poate fi antrenată răspunderea ei, or, arborele a căzut drept efect al inacțiunilor de a defrișa arborii care au trecut cu mult limita de vârstă și au creat pericol pentru oameni și bunurile lor. Astfel, căderea arborelui a avut loc drept rezultat a ne defrișării acestuia, după ce a trecut de limita de exploatare, iar factorul natural precum ploaia sau vintul a declanșat doar căderea lui drept urmare a faptului că el a trecut de vârsta exploatabilității. 2

În concluzie, reclamantul a menționat că, pârâta este obligată să repare prejudiciul cauzat drept urmare a căderii arborelui peste automobilul său, conform raportului de evaluare a pagubei nr. 4000/12A din 19 decembrie 2022 întocmit de Centru de expertiză independentă auto „Expert Auto Plus”.

Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel a stabilit că la 9 august 2022, în timpul ploii și a vântului abundent din mun. Chișinău, pe automobilul de model Toyota Prius Plus, ce aparținea lui Alexandru Burca și care se deplasa pe str. Dumitru Râșcanu, vizavi de blocul nr. 11, a căzut o parte dintr-un arbore aflat la marginea traseului, deteriorând semnificativ automobilul. Prin raportul de evaluare a pagubei nr. 4000/12A din 19 decembrie 2022, prejudiciul cauzat a fost estimat la 200 481,99 de lei.

Instanța de apel a reținut că, potrivit pct. 17 din Regulamentul privind delimitarea, gestionarea și protejarea spațiilor verzi din municipiul Chișinău, administrarea spațiilor verzi indicate în anexa nr. 1 este exercitată de Întreprinderea Municipală „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, iar potrivit pct. 31 din același Regulament, în scopul asigurării securității și protejării se impune efectuarea controlului profilactic și sanitar regulat al stării tuturor spațiilor verzi din oraș. Prin răspunsul Întreprinderii Municipale „Asociația de gospodărie a spațiilor verzi” nr. 927/2022 din 8 noiembrie 2022, întocmit în urma cercetării fitosanitare a șase arbori de la adresa unde s-a produs incidentul, s-a constatat că arborii de plop au depășit cu mult vârsta exploatabilității, aveau dimensiuni mari, erau supuși pericolului de frângere sau chiar de doborâre și prezentau pericol 3 pentru oameni și bunuri. Întreprinderea a considerat strict necesară înlocuirea acestor arbori bătrâni cu arbori tineri pentru evitarea situațiilor de accident. Totodată, prin răspunsul nr. 1037/2022 din 25 noiembrie 2022 s-a confirmat că arborii din str. Dumitru Râșcanu, 11 au fost marcați la 13 octombrie 2022 pentru a fi extrași și înlocuiți cu alții.

Prin prisma normelor aplicabile și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a apreciat ca întemeiată concluzia primei instanțe privind repararea din contul întreprinderii „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” a prejudiciului material suferit de Alexandru Burca în urma căderii arborelui, întrucât paguba produsă la 9 august 2022 este rezultatul neintervenirii corespunzătoare a apelantei în vederea prevenirii căderii copacului de specia „plop”.

Cu referire la argumentul apelantei potrivit căruia aceasta nu poate purta răspundere pentru prejudiciile cauzate în urma fenomenelor naturii care nu puteau fi evitate prin măsuri rezonabile, instanța de apel reține că răspunderea delictuală se angajează în rezultatul încălcării unei obligații legale cu caracter general, iar pentru antrenarea acesteia este necesară întrunirea cumulativă a prejudiciului, faptei ilicite, raportului cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăției. Evenimentul produs la 9 august 2022 reprezintă consecința inacțiunii întreprinderii „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi”, arborele căzut peste autoturism fiind rezultatul neonorării obligației legale a apelantei de întreținere și asigurare a unei stări fitosanitare corespunzătoare a spațiilor verzi din str. Dumitru Râșcanu, nr. 11, mun. Chișinău.

Instanța de apel a considerat declarative argumentele apelantei referitoare la art. 2012 din Codul civil privind excluderea răspunderii în cazul prejudiciului cauzat de un eveniment anormal. Potrivit informației Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe parcursul unui an calendaristic viteza vântului în Republica Moldova depășește 14 m/s în 5-15 zile, iar în mun. Chișinău vântul puternic se înregistrează în medie 10 zile pe an, astfel încât viteza vântului de 14 m/s înregistrată la 9 august 2022 reprezintă un fenomen meteorologic frecvent și nu poate fi considerată un fenomen meteorologic anormal.

În același sens, instanța de apel a considerat irelevante argumentele privind informația Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 03/986 din 5 octombrie 2022 referitoare la fenomenul meteorologic extrem care ar fi determinat căderea copacului. Asemenea argumente ar putea fi invocate în cazul în care arborele căzut s-ar fi aflat într-o stare fitosanitară bună și nu ar fi avut depășită vârsta exploatabilității. Or, scrisorile întreprinderii „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” demonstrează că starea arborelui căzut era departe de a fi sigură pentru 4 oameni și bunuri, iar neonorarea obligației de a curăța sau înlocui arborii de plop bătrâni nu poate fi acoperită prin intemperiile periodice din regiune.

Referitor la criticile apelantei privind Raportul de evaluare a pagubei nr. 4000/12A din 19 decembrie 2022, elaborat de SRL „Expert Auto Plus”, instanța de apel a reținut că acesta reprezintă o evaluare estimativă a prejudiciului cauzat lui Alexandru Burca, elaborată de o entitate calificată în domeniul evaluării pagubelor auto. Apelanta, susținând neacreditarea entității și a colaboratorilor acesteia pentru efectuarea evaluării prejudiciului, nu a prezentat nici în prima instanță, nici în instanța de apel probe care să demonstreze cele invocate.

Totodată, deși apelanta a invocat dubii privind temeinicia calculului prejudiciului expus în raportul de evaluare, reprezentantul acesteia nu s-a prezentat la examinarea automobilului și stabilirea pagubei, deși a fost înștiințat, și nici în prima instanță, nici în instanța de apel nu a solicitat efectuarea unei expertize judiciare în vederea elucidării cuantumului prejudiciului material.

Instanța de apel a notat că, potrivit art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale, iar apelul declarat nu conține probe sau argumente noi din care să rezulte temeinicia cerințelor apelantei și, în consecință, netemeinicia hotărârii primei instanțe. Circumstanțele de fapt și normele de drept aplicabile au fost elucidate de prima instanță și apreciate corect.

În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept expuse anterior, recurenta a invocat temeiul prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt arbitrare și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

A menționat că instanța de apel nu a respectat prevederile art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, întrucât argumentele invocate în apel nu au fost combătute, iar circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, considerate constatate de instanțele inferioare, nu au fost dovedite prin probe veridice și suficiente.

Recurenta a susținut că prejudiciul a fost cauzat de fenomenele meteorologice din 9 august 2022, potrivit informației Serviciului 5 Hidrometeorologic de Stat fiind înregistrate precipitații de 79,6 mm, reprezentând 160% din norma lunară și calificate drept fenomen meteorologic extrem, precum și vânt cu viteza de până la 14 m/s. În opinia sa, prăbușirea arborelui a constituit rezultatul unui eveniment aflat în afara controlului său, circumstanță confirmată și prin Decizia Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Chișinău nr. 26 din 10 august 2022.

Prin raportare la art. 20 alin. (1) și art. 2012 din Codul civil, recurenta a susținut că nu poate răspunde pentru prejudiciul produs de un eveniment anormal care nu putea fi evitat prin măsuri rezonabile, obligația de întreținere a spațiilor verzi nepresupunând o răspundere obiectivă și nelimitată pentru orice prejudiciu cauzat de arbori.

A mai indicat despre insuficiența probelor prezentate de reclamant, arătând că nu a fost întocmit un proces-verbal de cercetare la fața locului care să confirme circumstanțele producerii incidentului și legătura dintre căderea ramurilor arborelui și deteriorarea automobilului, iar scrisoarea IP Rîșcani nu poate substitui un asemenea act. Totodată, susține că la 09 august 2022 nu deținea acte permisive pentru efectuarea lucrărilor silvotehnice la adresa str. Dumitru Rîșcanu, 11, actul de cercetare fitosanitară nr. 679 fiind întocmit la 13 octombrie 2022, iar efectuarea lucrărilor fără autorizație ar fi fost contrară legislației. Din acest motiv, a considerat neîntemeiată concluzia potrivit căreia arborii ar fi fost marcați pentru defrișare anterior incidentului, în lipsa unei autorizații valabile la acea dată.

Sub aspectul răspunderii delictuale, recurenta a notat că, potrivit art. 1998 din Codul civil, aceasta poate fi angajată numai în cazul întrunirii cumulative a faptei ilicite, vinovăției, prejudiciului și raportului cauzal, iar lipsa unuia dintre aceste elemente exclude răspunderea. Potrivit art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sarcina dovedirii acestor elemente revenea reclamantului.

Recurenta a opinat că instanțele au interpretat și aplicat eronat art. 1998 alin. (2) și art. 2006 alin. (4) din Codul civil, întrucât din probele administrate nu rezultă vinovăția întreprinderii, iar circumstanțele importante ale cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin.

Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: 6 „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanţa invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de 7 procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, deoarece, recursul exercitat conform Secțiunii a II- a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

La caz, argumentele recursului constituie, în esență, reiterarea dezacordului recurentei cu aprecierea circumstanțelor de fapt și a probelor efectuată de instanțele inferioare, fără a combate constatările determinante ale instanței de apel referitoare la starea fitosanitară necorespunzătoare a arborelui, obligațiile ce reveneau recurentei, caracterul periodic al fenomenelor meteorologice invocate și lipsa unor probe apte să răstoarne concluziile primei instanțe.

Instanța de apel a constatat că arborii de plop de la locul incidentului depășiseră cu mult vârsta exploatabilității, aveau dimensiuni mari, erau supuși pericolului de frângere sau doborâre și prezentau pericol pentru oameni și bunuri, fiind considerată necesară înlocuirea acestora. Iar, căderea arborelui în aceste condiții a fost apreciată drept consecință a neintervenirii corespunzătoare a Întreprinderii Municipale „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” și a neonorării obligației legale de întreținere și asigurare a stării fitosanitare corespunzătoare a spațiilor verzi.

În ceea ce privește criticile referitoare la insuficiența probelor și nedovedirea elementelor răspunderii delictuale, Curtea de apel a apreciat probele administrate în ansamblul și interconexiunea lor și a constatat existența prejudiciului, a inacțiunii apelantei și a legăturii dintre neîndeplinirea obligației de întreținere a spațiilor verzi și prejudiciul produs. 8

În lipsa unor erori de drept, care să justifice intervenția instanței de recurs, completul conchide că decizia atacată este legală și întemeiată.

În această ordine de idei, se reține că decizia instanței de apel a fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări conforme a normelor legale incidente. Iar raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile.

Din considerentele expuse, completul de judecată conchide că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și consideră recursul ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi”, împotriva deciziei din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 9