Friedrich împotriva Poloniei și alte 17 cereri

Al doilea reclamant este un național spaniol. La momentul evenimentelor materiale, el a fost căpitanul Warriorului Rainbow. Restul șaisprezece solicitanți („saizeze solicitanți”) sunt fie polonezi, fie al altor naționalități (menționate în anexă). La momentul evenimentelor materiale, ei erau la bordul războinicului curcubeu. Campania internațională Greenpeace Greenpeace a lansat o campanie internațională, „Proiectul european de tranziție a energiei” pentru a încuraja economiile naționale să evacueze rapid cărbune în lumina urgenței climatice și să facă tranziția de la combustibili fosili la energie regenerabilă. Campania a inclus o serie de proteste pașnice, cum ar fi cea care face obiectul prezentei cereri. La 9 septembrie 2019 primul reclamant a fost la bordul navei de navigație Greenpeace Warrior Rainbow, care zboară pavilionul Țărilor de Jos. La ora 17:00, Warrior Rainbow a fost ancorat la intrarea portului polonez de cărbune din Gdańsk, blocând în mod eficient o navă de mărfuri care transportă cărbune importat din Mozambic și împiedicând-o să intre în port și să descarce.

La aproximativ ora 17:30, mai mulți activiști și jurnaliști ai Greenpeace au luat patru bărci RHIB (rigid-hull gonflabile) și s-au apropiat de acea navă de încărcare. Reclamantul a fost femeia de la RHIB (RHIB nr. 4) care transporta trei jurnaliști care au fost să raporteze protestul.

Activiștii au pictat un slogan „Polonia dincolo de cărbune 2030” pe cocapa navei de mărfuri și au afișat banner-uri spunând “Niciun viitor în cărbune”.

În acest timp, echipajul Warriorului Rainbow a transmis un mesaj radio către autoritățile portuare și Garda de Frontieră, informand-le că protestul lor era de natură pașnică.

Protestul a fost transmis în direct pe Internet și a atras rapid atenția mediului național. Evenimentele la RHIB nr. 4 și arestarea primului solicitant

La aproximativ ora 8:00, primul reclamant RHIB a fost abordat de o unitate armată de Paza de Frontieră. Mulți ofițeri au intrat la bordul RHIB, îndreptându-și armele la echipaj. Ei au ordonat echipajului să înceteze filmarea.

După aceea, ofițerii le-au spus celor trei jurnaliști să se mute la barcă de la Garda de Frontieră și, după aproximativ o oră, să verifice identitatea lor. În acel timp, primul reclamant i s-a spus să rămână în RHIB. Identitatea ei a fost mai târziu verificată la bordul barcăi de la Garda de Frontieră.

Primul reclamant și jurnaliștii au rămas sub controlul Garda de Frontieră fără a fi clar informat despre statutul lor.

La ora 11 p.m., Garda de Frontieră a declarat primului solicitant și jurnaliștii că erau liberi să meargă, dar nu le-au permis să se întoarcă la RHIB. Barca Garda de Frontieră apoi a derivat în zonă cu primul reclamant și jurnaliștii.

La ora 4 a.m., la 10 septembrie 2019, după ce un jurnalist a susținut că a avut o stare medicală, grupul a fost mutat pe țărm.

La 10 septembrie 2019, primul reclamant a fost arestat oficial și acuzat că nu a respectat ordinul unei persoane autorizate să controleze traficul, și anume să oprească nava (art. 178b din Codul Penal).

Ea a fost informată cu privire la acuzația și drepturile ei în engleză.

Raportul de arestare a înregistrat data arestării la 10 septembrie 2019 la ora 15:55 a.m. Reclamantul a scris o notă cu privire la declarație, declarând că ea a fost arestat în ziua anterioară la ora 20:00.

La 10 septembrie 2019 la ora 7:00 a.m. primul reclamant a fost eliberat. Evenimente pe Rainbow Warrior

La aproximativ 11 p.m., la 9 septembrie 2019, Garda de Frontieră armată a abordat Warrior Rainbow. În acel moment, aproximativ douăzeci de activiști, inclusiv cei șaisprezece solicitanți, au fost la bordul navei. Ofițerii au arătat armele lor descuite la activiști și au distrus o fereastră pe podul căpitanului.

Gardianul de Frontieră a luat controlul complet al echipajului, activiștii au fost la început aranjați împreună în arcul navei, nu au fost autorizați să comunice între ei sau să facă nici o mișcare. Ei nu au fost autorizați să filmeze scena.

După două ore de la îmbarcarea navei, ofițerii au început verificarea identității activiștilor, unul la celălalt. După ce au finalizat cecul, ofițerii au mutat activiștii în sala de gardă. Mersul la toaletă a fost posibil doar cu permisiunea unui ofițer și sub escorta.

Activiștii nu au fost în niciun moment informați cu privire la statutul lor, nici nu au fost autorizați să contacteze sau să primească comunicații de la avocații lor.

Avocații activiștilor, care încercau să ajungă la Garda de Frontieră, nu au putut obține informații despre situația care se desfășoară. Solicitările scrise ale avocaților au rămas fără confirmare de primire și fără răspuns. Un astfel de cerere a fost refuzată și nu a fost furnizat niciun raționament.

La ora 3:30 sau la ora 6:00, la 10 septembrie, ofițerii Garda de Frontieră au părăsit nava. Arestarea celui de-al doilea reclamant

La ora 3:31, la 10 septembrie, Garda de Frontieră a luat al doilea reclamant și doi membri de echipaj de pe țărm Rainbow Warrior.

Al doilea reclamant a fost arestat oficial și acuzat că nu a respectat un ordin al unei persoane autorizate să controleze traficul (art. 178b din Codul Penal), și anume să oprească nava.

El a fost informat cu privire la acuzația și drepturile sale în limba engleză.

Raportul de arestare a înregistrat data arestării la 10 septembrie 2019 la ora 3.31 a.m.

Reclamantul a fost eliberat la ora 6.05 la 10 septembrie. Procedura de judecată în ceea ce privește acțiunile Garda de Frontieră. La 16 septembrie 2019, un avocat a depus un recurs în numele tuturor reclamanților, argumentând că privarea lor de libertate și restricția de circulație erau ilegale și nejustificate și, ca atare, în încălcarea legii poloneze și a articolului 5 din Convenție.

În ceea ce privește primul reclamant și al doilea reclamant, avocatul a susținut, printre altele, , care: (i) măsura nu a fost solicitată în absența unei suspiciuni rezonabile că au comis o infracțiune penală, precum și a riscului de a fugi; (ii) reclamanții au fost informați doar despre motivele arestării lor, despre drepturile lor și despre posibilitatea de a avea un interpret prezent, aproximativ la ora 5:00 Septembrie, în timp ce acestea au fost private de libertate deja la 9 septembrie la ora 20:00 pentru primul reclamant și la ora 11:00 pentru al doilea reclamant; și (iii) timpul arestărilor respective ale reclamanților au fost înregistrate în mod necorespunzător, ignorand faptul că au fost private de libertate nu la 10 septembrie la ora 15:55, ci deja la 9 septembrie la 8 p.m. pentru primul reclamant și la ora 11:00 pentru al doilea reclamant.

În ceea ce privește celelalte reclamante, avocatul a susținut, printre altele , care: (i) măsura nu a fost solicitată, în absența suspiciunilor rezonabile că au comis o infracțiune penală, precum și a riscului de a fugi; (ii) reclamanții nu au fost informați cu privire la motivele arestării lor și la drepturile lor imediat după arestările lor respective la 9 septembrie, la ora 20:00. pentru al treilea, al patrulea și al cincilea solicitant, și la ora 11 p.m. pentru cetățenii rămase; (iii) nu au fost făcute rapoarte privind arestările reclamanților; (iv) privarea reclamanților de libertate în contextul activității lor de interes social și public constituie o formă de represiune și restricție a „drepturilor fondamentale” reclamanților.

În ceea ce privește toate reclamanții combinați, avocatul a susținut că contactul dintre reclamanții și avocații lor a fost împiedicat până la 10 septembrie la ora 5:00.

La 24 octombrie 2019, avocații au prelungit apelul menționat anterior susținând că toate reclamanții au fost supuse unei restricții ilegale și nejustificate de circulație, în încălcarea articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția. Hotărârile instanței (a) în ceea ce privește primul și al doilea reclamant

La 6 noiembrie 2020, Curtea de District Gdańsk-Południe a decis în ceea ce privește arestările primului și a al doilea reclamant.

Curtea a respins recursul din motivele că arestarea a fost legală și justificată. În special, limitarea circulației acestora în scopul unui control de identitate nu constituie privare de libertate. Curtea a considerat că arestarea reclamanților a fost efectuată la 10 septembrie, în conformitate cu rapoartele respective de arestare. În acest scop, instanța a raționat că activitățile ofițerilor, cum ar fi inspecția navelor sau controlul de identitate al echipajului, nu se califica ca detenție. În plus, reclamanții au fost suspectați de o infracțiune penală specifică. Un avocat a fost prezent atunci când au fost elaborate rapoartele respective de arestare și reclamanții au fost informați de drepturile lor în limba engleză, care este limba pe care o vorbeau. Curtea nu a examinat argumentele reclamanților cu privire la restricția circulației în încălcarea art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție.

La 13 noiembrie 2019, această decizie a fost preluată în favoarea avocatului reclamanților. (b) În ceea ce privește restul șaisprezece solicitanți

La 6 noiembrie 2020, Curtea de District Gdańsk-Południe a emis o decizie de a părăsi fără examinare recursul în ceea ce privește restul douăzeci de solicitanți, având în vedere că aceasta a fost inadmisibilă în lege.

Curtea a constatat că reclamanții în cauză nu au fost privați de libertate, ci au fost doar supuși procedurii de verificare a identitatii și de inspecție a navelor. Curtea se bazează pe principiul că lipsa libertății de a pleca în timp ce o procedură este în curs nu constituie automat o privare de libertate. Elementul crucial al evaluării a fost dacă, la finalizarea procedurii, persoanele au fost libere să plece. În circumstanțele cazului, chiar dacă reclamanții nu au fost liberi să se mute sau să se îndepărteze în timp ce ofițerii își desfășoară verificările și inspecțiile, după încheierea procedurii, reclamanții au fost în măsură să plece.

Curtea a observat, de asemenea, că, având în vedere cele de mai sus, ofițerii nu au avut obligația de a elabora un raport de arest sau de a informa reclamanții cu privire la drepturile lor.

În cele din urmă, instanța a observat că supunerea reclamanților la controlul Garda de Frontieră a fost justificată având în vedere faptul că Warriorul Rainbow și RHIB nr. 4 nu a avut în vedere semnalele emise de Garda de Frontieră și, în hotărârea ofițerilor, a constituit o amenințare gravă pentru traficul maritim, în special prin apropierea unei nave mari de mărfuri. Curtea a considerat irelevant argumentele privind natura pașnică a protestului.

La 13 noiembrie 2019, această decizie a fost servită pentru avocatul reclamantului. Procedura penală împotriva primei și a celei de-a doua reclamante

Procedura penală împotriva primei și a cele de-a doua reclamante pentru nerespectarea ordinii legale a unui ofițer competent care respectă legea este în curs de desfășurare. Acuzarea a fost depusă la Tribunalul de District Gdańsk Południe. COMPLAINTĂ Primul reclamant

Primul reclamant se plânge în conformitate cu art. 5 § § 1 și 2 din Convenție. Ea precizează că, spre deosebire de ceea ce a fost înregistrat în mod oficial ca momentul arestării ei, privarea ei de libertate a durat de la momentul în care Garda de Frontieră a abordat RHIB-ul și a preluat controlul ei, împiedicând mișcarea ei. Până la 10 septembrie la ora 4 a.m., a fost ilegală, arbitrară și nejustificată.

În alternativă, primul reclamant se plânge, de asemenea, în temeiul articolului Protocolului nr. 4 la Convenția că Garda de Frontieră a împiedicat-o să se deplaseze liber la bordul RHIB-ului ei timp de șapte ore, și că această restricție a fost nejustificată.

Primul reclamant se plânge că, deoarece privarea ei de libertate a fost înregistrată în mod oficial doar la ora 3:55 la 10 septembrie, nu a putut apela împotriva faptului că a fost de fapt privată de libertate și limitată în mișcarea ei deja la 9 septembrie la ora 20:00. Invocă art. 13 din Convenție. Al doilea reclamant se plânge în temeiul articolului 5 § § 1 și 2 din Convenție. El specifică că, în contravenție cu ceea ce a fost înregistrat oficial ca momentul arestării sale, privarea sa de libertate a durat de la momentul în care Garda de Frontieră a luat bordul Warriorului Rainbow și a preluat controlul asupra lui, impunendu-și mișcarea. El susține astfel că privarea sa de libertate a durat începând cu 9 septembrie, ora 11:00. Până la 10 septembrie la 6.05 a.m., și că a fost ilegal, arbitrar și nejustificat.

În alternativa, al doilea reclamant se plânge în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția că Garda de Frontieră l-a împiedicat să se deplaseze liber la bordul Warriorului Rainbow, și că această restricție a fost nejustificată.

Al doilea reclamant se plânge, de asemenea, că, deoarece privarea de libertate a fost înregistrată în mod oficial doar la ora 3:31, la 10 septembrie, nu a putut apela împotriva faptului că a fost de fapt privat de libertate și limitat în mișcarea sa deja la 9 septembrie la ora 11:00. Invocă art. 13 din Convenție. Restul șaisprezece solicitanți

Restul șaisprezece solicitanți se plâng în temeiul art. 5 § § § 1 și 2 din Convenție, susținând că, în mod ilegal, arbitrar și nejustificat, nu se deplasează liber la bordul Războiului Rainbow constituie o privație de facto a libertății.

În alternativa, reclamanții se plâng în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția că Garda de Frontieră le-a împiedicat să se deplaseze liber la bordul Warriorului Rainbow timp de șapte ore, și că această restricție a fost nejustificată.

De asemenea, se plâng că, deoarece autoritățile nu au recunoscut că restricțiile menționate mai sus privind libertatea și circulația constituie privarea de libertate, nu au dreptul de a avea licența și justificarea măsurii examinate de o instanță de drept. Invocă art. 13 din Convenție. Toți reclamanții

Toate reclamanții se plâng în temeiul articolelor 10 și 11 din Convenție că intervenția Garda de Frontieră constituie o limitare disproporționată a dreptului lor la libertatea de exprimare și la libertatea de asamblare. Ei susțin că ei au participat la un protest pașnic, abordand o importantă problemă socială (protegere climică), și că utilizarea unității speciale de la Garda de Frontieră, înarmate cu mitraliere, și detenția lor lungă au avut ca scop intimidarea lor și descurajarea lor de a protesta. Întrebări către părți I. În ceea ce privește toate reclamanții: Reclamanții au fost „priviți de libertate” în sensul articolului 5 din Convenție de la momentul în care Garda de Frontieră a preluat controlul Warriorului Rainbow sau RHIB nr.4, respectiv, la 9 septembrie 2019 și până la plecarea ofițerilor la 10 septembrie 2019? Dacă da, această detenție a fost compatibilă cu art. 5 §§ 1 și 2 din Convenție? În special, detenția reclamanților a fost „în conformitate cu o procedură prevăzută de lege” și a fost înregistrată în mod corespunzător? În plus, reclamanții au fost informați cu privire la drepturile lor? În ceea ce privește primul, al doilea și, în plus, restul reclamanților au susținut că nu au avut la dispoziție un remediu intern eficace pentru a contesta privarea lor de libertate, a fost procedura prin care reclamanții au încercat să pună în pericol legalitatea deținerii în conformitate cu art. 5 § 4 și/sau cu art. 13 din Convenție? A existat o restricție a dreptului reclamanților la libertatea de circulație, garantată de art. 2 § 1 din Protocolul nr. 4? Dacă este cazul, această restricție a fost în conformitate cu legea și necesară în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. A existat o interferență cu libertatea de exprimare a reclamanților, în special cu dreptul lor de a deține avize și de a divulga informații, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție? A existat o interferență cu libertatea de asamblare a reclamanților, în sensul articolului 11 din Convenție? În măsura în care orice interferență a fost derivată din evenimentele din 9 și 10 septembrie 2019, a fost „prezentată prin lege” și a fost necesară în temeiul articolului 10 § 2 și al articolului 11 § 2 din Convenție? Are reclamanții la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru plângerile lor în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție, conform articolului 13 din Convenție? II. În ceea ce privește primul și al doilea reclamant: Detenția reclamanților, înregistrată oficial la 10 septembrie 2019 până la eliberarea lor mai târziu în acea zi, a fost compatibilă cu art. 5 din Convenție? Apendice nr. cerere nr. Denumire de caz Lodged on Solicitant Annul de naștere Nationalitate Reprezentat cu 25344/20 Friedrich c. Polonia 16/06/2020 Miriam FRIEDRICH 1991 Austrian Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 25623/20 Romo Martin c. Polonia 16/06/2020 Fernando ROMO MARTIN 1971 Spaniol Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 27369/20 Bojaroska c. Polonia 26/06/2020 Natalia BOJOWSKA 1992 polonez Adam PåOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 27378/20 Wojczal c. Polonia 26/06/2020 Rafal WOJCZAL polonez Adam PåOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 27381/20 Bogeljic c. Polonia 26/06/2020 Mihaela BOGELJIC 1978 Croată Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 27388/20 Waqanisau c. Polonia 26/06/2020 Api WAQANISAU 1986 Fidjien Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 27390/20 Brewster c. Polonia 25/06/2020 Neil BREWSTER 1964 australian Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 27401/20 Figura c. Polonia 26/06/2020 Magdalena FIGURA 1976 polonez Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZJOWSKA 27437/20 Muñoz-Alcaide c. Polonia 26/06/2020 Alonso MUÑOZ-ALCAIDE 1966 Spaniolă Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 10. 27831/20 Cibor v. Polonia 26/06/2020 Krzysztof CIBOR 1975 polonez Adam PåOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 11. 27912/20 Simeoov v. Polonia 26/06/2020 Krasimir SIMEONOV 1972 Bulgar Adam PådosZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 12. 27938/20 Scholz v. Polonia 26/06/2020 Sinja SCHOLZ 1980 German Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 13. 28028/20 Sasinowska c. Polonia 25/06/2020 Agata SASINOWSKA 1992 polonez Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 14. 28185/20 Tripoli c. Polonia 26/06/2020 Francesco TRIPOLI 1980 Italian Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 15. 28400/20 Deutschmann Polonia 26/06/2020 Ocke DEUTSCHMANN 1982 German Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIOWSKA 16. 28623/20 Radkiewicz-Malinowska v. Polonia 26/06/2020 Edyta RADKIEWICZ-MALINOWSKA 1983 polonez Adam PÄOSZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 17. 29665/20 Zieliński v. Polonia 30/06/2020 Maksymilian ZIELISKI 1991 polonez Adam PåosZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA 18. 29786/20 Staszewski v. Polonia 30/06/2020 Bartosz STASZEWSKI polonez Adam PåosZKA și Maria Joanna RADZIEJOWSKA

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. The applicants

All the applicants are Greenpeace activists. They all took part in the protest in Gdańsk which is described below.

The first applicant is an Austrian national. At the time of the material events, she was the helmswoman of RHIB no. 4.

The second applicant is a Spanish national. At the time of the material events, he was the captain of the Rainbow Warrior.

The remaining sixteen applicants (“the sixteen applicants”) are either Polish or of other nationalities (as listed in the Annex). At the time of the material events, they were on board the Rainbow Warrior. Greenpeace international campaign

Greenpeace launched an international campaign, the “European Energy Transition Project” to encourage national economies to phase out coal rapidly in the light of the climate emergency and to make the transition from fossil fuels to renewable energy. The campaign included a series of peaceful protests such as the one which is the subject of the present application. The protest in Gdańsk

On 9 September 2019 the first applicant was on board the Greenpeace Rainbow Warrior sailing vessel, flying the flag of the Netherlands.

At about 5 p.m. the Rainbow Warrior anchored at the entrance to the Polish coal port in Gdańsk, effectively blocking a cargo ship carrying coal imported from Mozambique and preventing it from entering the seaport and unloading.

At approximately 5.30 p.m. several Greenpeace activists and journalists boarded four RHIBs (rigid-hull inflatable boats) and approached that cargo ship. The applicant was the helmswoman of the RHIB (RHIB no. 4) carrying three journalists who were to report on the protest.

The activists painted a slogan “Poland Beyond Coal 2030” on the cargo ship’s hull and displayed banners saying “No Future in Coal”.

During this time, the crew of the Rainbow Warrior broadcast a radio message to the harbour authorities and to the Border Guard, informing them that their protest was of a peaceful nature.

The protest was live-streamed on the Internet and quickly attracted nationwide media attention. Events on RHIB no. 4 and the arrest of the first applicant

At approximately 8 p.m. the first applicant’s RHIB was approached by an armed Border Guard unit. Several officers boarded the RHIB, pointing their guns at the crew. They ordered the crew to stop filming.

The officers subsequently told the three journalists to move to the Border Guard’s boat and, for approximately one hour, ran identity checks on them. During that time, the first applicant was told to stay in the RHIB. Her identity was later checked on board the Border Guard’s boat.

The first applicant and the journalists subsequently remained under control of the Border Guard without being clearly informed of their status.

At 11 p.m. the Border Guard told the first applicant and the journalists that they were free to go but did not allow them to return to their RHIB. The Border Guard’s boat then drifted in the area with the first applicant and the journalists.

At 4 a.m. on 10 September 2019, after one journalist claimed to have a medical condition, the group was moved ashore.

On 10 September 2019 the first applicant was formally arrested and charged with failing to obey an order of a person authorised to control traffic, namely to stop the ship (art. 178b of the Criminal Code).

She was informed of the charge and her rights in English.

The arrest report recorded the date of arrest as 10 September 2019 at 3.55 a.m. The applicant wrote a note on the statement, declaring that she had been arrested on the previous day at 8 p.m.

On 10 September 2019 at 7 a.m. the first applicant was released. Events on the Rainbow Warrior

At approximately 11 p.m. on 9 September 2019, the armed Border Guard boarded the Rainbow Warrior. At that time, about twenty activists, including the sixteen applicants, were on board the vessel. The officers pointed their unlocked guns at the activists and smashed a window on the captain’s bridge.

The Border Guard took complete control of the crew. The activists were at first cordoned together in the bow of the vessel. They were not allowed to communicate with each other or make any movement. They were not allowed to film the scene.

Two hours after boarding the vessel, the officers started the identity check of the activists, one by one. Having completed the check, the officers moved the activists to the wardroom. Going to the toilet was possible only with an officer’s permission and under escort.

The activists were at no point informed about their status. They were not allowed to contact or receive communications from their lawyers either.

The activists’ lawyers, who were trying to reach the Border Guard, could not obtain any information about the situation unfolding. The lawyers’ written requests remained without confirmation of receipt and unanswered. One such request went through. It was denied, and no reasoning was provided.

Either at 3.30 a.m. or at 6 a.m. on 10 September, the Border Guard officers left the ship. The arrest of the second applicant

At 3.31 a.m. on 10 September, the Border Guard took the second applicant and two crew members from the Rainbow Warrior ashore.

The second applicant was formally arrested and charged with failure to obey an order of a person authorised to control traffic (art. 178b of the Criminal Code), namely to stop the ship.

He was informed of the charge and his rights in English.

The arrest report recorded the date of arrest as 10 September 2019 at 3.31 a.m.

The applicant was released at 6.05 on 10 September. The court proceedings in respect of the Border Guard’s actions Applicants’ appeal

On 16 September 2019 a lawyer lodged an appeal on behalf of all the applicants, arguing that their deprivation of liberty and restriction of movement were unlawful and unjustified and, as such, in breach of Polish law and Article 5 of the Convention.

In respect of the first applicant and the second applicant, the lawyer argued, inter alia , that: (i) the measure had not been called for in the absence of a reasonable suspicion that they had committed a criminal offence, as well as of the risk that they would flee; (ii) the applicants had only been informed about the reasons for their arrest, about their rights and about a possibility to have an interpreter present, at approximately 5 a.m. on 10 September, whereas they had been deprived of their liberty already on 9 September at 8 p.m. for the first applicant and at 11 p.m. for the second applicant; and (iii) the time of the applicants’ respective arrests had been registered incorrectly, disregarding the fact that they had been deprived of their liberty not on 10 September at 3.55 a.m. but already on 9 September at 8 p.m. for the first applicant and at 11 p.m. for the second applicant.

In respect of the remaining applicants, the lawyer argued, inter alia , that: (i) the measure had not been called for, in the absence of a reasonable suspicion that they had committed a criminal offence, as well as of a risk that they would flee; (ii) the applicants had not been informed about the reasons for their arrest and about their rights immediately after their respective arrests on 9 September, at 8 p.m. for the third, the fourth and the fifth applicants, and at 11 p.m. for the remaining applicants; (iii) reports had not been made of the applicants’ arrests; (iv) depriving the applicants of their liberty in the context of their social and public interest activity constituted a form of repression and restriction of the applicants’ “fundamental rights”.

In respect of all the applicants combined, the lawyer argued that the contact between the applicants and their lawyers had been impeded until 10 September at 5 a.m.

On 24 October 2019 the lawyers extended the above-mentioned appeal by arguing that all the applicants had been subjected to unlawful and unjustified restriction of movement, in violation of Article 2 of Protocol no. 4 to the Convention. The court’s rulings (a) In respect of the first and the second applicants

On 6 November 2020 the Gdańsk-Południe District Court ruled in respect of the arrests of the first and the second applicants.

The court dismissed their appeal on the grounds that the arrest was lawful and justified. In particular, the limitation of their movement for the purpose of an ID check did not constitute deprivation of liberty. The court considered that the applicants’ arrest was effected on 10 September as recorded in the respective arrest reports. To that end, the court reasoned that the officers’ activities, such as vessel inspection or identity checks of the crew, did not qualify as detention. Moreover, the applicants had been suspected of a specific criminal offence. A lawyer had been present when the respective arrest reports had been drawn up and the applicants had been informed of their rights in English, which was the language they spoke. The court did not examine the applicants’ arguments about the restriction of movement in breach of Article 2 of Protocol no. 4 to the Convention.

On 13 November 2019 that decision was served on the applicants’ lawyer. (b) In respect of the remaining sixteen applicants

On 6 November 2020 the Gdańsk-Południe District Court issued a decision to leave without examination the appeal in respect of the remaining twenty applicants on the grounds that it was inadmissible in law.

The court found that the applicants in question had not been deprived of their liberty but had only been subjected to the procedure of identity checks and vessel inspection. The court relied on the principle that the lack of freedom to walk away while a procedure was underway did not automatically constitute a deprivation of liberty. The crucial element of assessment was whether, when the procedure was completed, the persons were free to walk away. In the circumstances of the case, even though the applicants had not been free to move or to walk away while the officers had been carrying out their checks and inspections, once that procedure had been completed, the applicants had been able to leave.

The court also observed that, in view of the above, the officers had not had a duty to draw up an arrest report or to inform the applicants of their rights.

Lastly the court observed that subjecting the applicants to the Border Guard control was justified in view of the fact that the Rainbow Warrior and RHIB no. 4 had disregarded the signals issued by the Border Guard and had, in the officers’ judgment, posed a serious threat to the maritime traffic, in particular by coming very close to a large cargo vessel. The court found irrelevant the arguments about the peaceful nature of the protest.

On 13 November 2019 that decision was served on the applicants’ lawyer. Criminal proceedings against the first and the second applicants

The criminal proceedings against the first and the second applicants for failure to comply with the lawful order of a competent officer enforcing the law are ongoing. The indictment has been lodged with the Gdańsk ‑ Południe District Court. COMPLAINTS The first applicant

The first applicant complains under Article 5 §§ 1 and 2 of the Convention. She specifies that, contrary to what was formally recorded as the time of her arrest, her deprivation of liberty lasted from the moment when the Border Guard boarded her RHIB and took control over her, impeding her movement. She thus argues that her deprivation of liberty, from 9 September at 8 p.m. until 10 September at 4 a.m., was unlawful, arbitrary and unjustified.

In the alternative, the first applicant also complains under Article 2 of Protocol no. 4 to the Convention that the Border Guard impeded her from moving freely on board her RHIB for seven hours, and that such restriction was unjustified.

The first applicant complains that because her deprivation of liberty was formally recorded as starting only at 3.55 a.m. on 10 September, she was unable to appeal against the fact that she had actually been deprived of liberty and restricted in her movement already on 9 September at 8 p.m. She invokes Article 13 of the Convention. The second applicant

The second applicant complains under Article 5 §§ 1 and 2 of the Convention. He specifies that, contrary to what was formally recorded as the time of his arrest, his deprivation of liberty lasted from the moment when the Border Guard boarded the Rainbow Warrior and took control over him, impeding his movement. He thus argues that his deprivation of liberty lasted from 9 September at 11 p.m. until 10 September at 6.05 a.m., and that it was unlawful, arbitrary and unjustified.

In the alternative, the second applicant complains under Article 2 of Protocol no. 4 to the Convention that the Border Guard impeded him from moving freely on board the Rainbow Warrior, and that such restriction was unjustified.

The second applicant also complains that because his deprivation of liberty was formally recorded as starting only at 3.31 a.m. on 10 September, he was unable to appeal against the fact that he had actually been deprived of liberty and restricted in his movement already on 9 September at 11 p.m. He invokes Article 13 of the Convention. The remaining sixteen applicants

The remaining sixteen applicants complain under Article 5 §§ 1 and 2 of the Convention. They argue that cordoning them and preventing them from moving freely on board the Rainbow Warrior constituted a de facto deprivation of liberty. The measure was unlawful, arbitrary and unjustified.

In the alternative, the applicants complain under Article 2 of Protocol no. 4 to the Convention that the Border Guard impeded them from moving freely on board of the Rainbow Warrior for seven hours, and that such restriction was unjustified.

They also complain that because the authorities had not acknowledged that the above-mentioned restrictions on liberty and movement had constituted deprivation of liberty, they were not entitled to have the lawfulness and the justification of the measure reviewed by a court of law. They invoke Article 13 of the Convention. All applicants

All the applicants complain under Articles 10 and 11 of the Convention that the intervention of the Border Guard constituted a disproportionate limitation of their right to freedom of expression and freedom of assembly. They argue that they were participating in a peaceful protest, addressing an important social issue (climate protection), and that the use of the special Border Guard unit, armed with machine guns, and their lengthy detention were aimed at intimidating them and discouraging them from protesting.