Association D'Obédience Ecclésiastique Orthodoxe împotriva Greciei

Comunicat la 25 februarie 2021 Publicat la 15 martie 2021 Prima secțiune Cerere nr 52104/20 Asociație de subordonare ecleziastică ortodoxă împotriva Greciei introdusă la 17 noiembrie 2020 FOARTE LEFFAR măsurile luate de statul elen în ceea ce privește funcționarea bisericilor în contextul crizei sanitare cauzate de Covid-19. În special, în temeiul deciziilor ministeriale comune, exercitarea colectivă a cultului n La 30 martie 2020, asociația reclamantă, Asociația de subordonare ecleziastică ortodoxă (Ενότης Ορθοδός Εκλησιαστικής ), printre altele, a introdus o acțiune în anulare, însoțită de o cerere de măsuri provizorii, precum și de o cerere de suspendare a executării, în fața Consiliului de Stat împotriva măsurilor în cauză.

La 23 iunie 2020, Înalta Instanță Administrativă a luat în considerare căi de atac în anulare (κατήργησε τη δίκη . Comisia a considerat că reclamanta, printre altele, avea mai mult interes legitim, întrucât deciziile ministeriale comune în cauză n … 2683/12, § 43-50, 8 noiembrie 2018) A existat lipsă de cunoaștere a libertății de religie a asociației solicitante, în sensul articolului 9 din convenție? În special, a fost necesară o lingură în exercitarea acestui drept, în sensul articolului 9 alineatul (2)

Communiquée le 25 février 2021 Publié le 15 mars 2021

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 52104/20 Association d’obédience ecclésiastique orthodoxe contre la Grèce introduite le 17 novembre 2020

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne les mesures prises par l’État grec quant au fonctionnement des églises dans le contexte de la crise sanitaire due à la Covid-19. En particulier, en vertu des décisions ministérielles conjointes, l’exercice collectif du culte n’était pas autorisé du 16 mars au 16 mai 2020, y compris donc pendant la période de Pâques. Le 30 mars 2020, l’association requérante, Association d’obédience ecclésiastique orthodoxe ( Ενότης Ορθοδόξου Εκκλησιαστικής Υπακοής ), entre autres, introduisit un recours en annulation, accompagné d’une demande de mesures provisoires ainsi que d’une demande de sursis à l’exécution, devant le Conseil d’État contre les mesures en cause.

Le 23 juin 2020, la haute juridiction administrative considéra qu’il n’y avait pas lieu de statuer sur le recours en annulation ( κατήργησε τη δίκη ). Elle considéra que la requérante, entre autres, n’avait plus d’intérêt légitime car les décisions ministérielles conjointes en cause n’étaient plus valables (arrêt n o 1294/2020).

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le droit d’accès de la requérante à un tribunal, tel que garanti par l’article 6 § 1 de la Convention, a-t-il été respecté en l’espèce (voir, mutatis mutandis , Frezadou c. Grèce , n o 2683/12, §§ 43-50, 8 novembre 2018) ? 2. Y a-t-il eu méconnaissance de la liberté de religion de l’association requérante, au sens de l’article 9 de la Convention ? En particulier, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était-elle nécessaire, au sens de l’article 9 § 2 ?