2r-264/26 — Constatarea faptului cu valoare juridică, dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

La 9 septembrie 2025, avocatul Adrian Procoavă, în interesele Mariei Baba, a depus la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir, cerere în procedură specială, solicitând constatarea faptului cu valoare juridică privind posesia unor bunuri imobile amplasate în comuna Pleșeni, raionul Cantemir, precum și constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra acestora prin uzucapiune, contrar registrului de publicitate.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cererea Mariei Baba a fost admisă. S-a constatat posesia de către Maria Baba a terenului pentru construcții cu nr. cadastral ***** și a construcției cu nr. cadastral *****, precum și a terenurilor agricole cu nr. cadastrale *****, ***** și *****. Totodată, s-a constatat dobândirea de către Maria Baba, prin uzucapiune, contrar registrului de publicitate, a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile menționate.

Prin încheierea din 9 martie 2026 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost corectată eroarea materială din dispozitivul hotărârii din 21 noiembrie 2025, în partea suprafeței terenului cu nr. cadastral *****, fiind indicată suprafața de 2,25 ha în loc de 0,25 ha.

La 22 iunie 2026, avocatul Tudor Barbă, în interesele Mariei Gîra, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 21 noiembrie 2025, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii depuse de Maria Baba.

În susținerea apelului, Maria Gîra a indicat că este fiica lui Pleș Timofei și Pleș Elena, decedați la ***** și, respectiv, *****. A susținut că bunurile asupra cărora prima instanță a constatat dreptul de proprietate al Mariei Baba au aparținut părinților săi. A menționat că, potrivit certificatului de calitate de moștenitor din 16 decembrie 2025, este unica moștenitoare de gradul I a averii părinților săi.

Maria Gîra a mai menționat că a aflat despre hotărârea din 21 noiembrie 2025 în cadrul procedurii succesorale, de la notar, iar copia hotărârii a primit-o la 9 iunie 2026.

Prin încheierea din 26 iunie 2026, Curtea de Apel Sud, sediul Cahul, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, a restituit cererea de apel declarată de Maria Gîra din motiv că apelul a fost depus de o persoană care nu este în drept să declare apel. 1

Instanța de apel a reținut că Maria Gîra nu a avut nici o calitate procesuală în cauza examinată de prima instanță, nu a fost atrasă în proces în calitate de persoană interesată și nu se încadrează în categoria persoanelor prevăzute de art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La 14 iulie 2026, Maria Gîra a declarat recurs împotriva încheierii din 26 iunie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei instanței de apel pentru examinarea apelului în fond.

În motivarea recursului, recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat prea restrictiv noțiunea de persoană interesată, limitându-se la faptul că aceasta nu a participat formal la examinarea cauzei.

Recurenta a invocat că hotărârea primei instanțe produce efecte directe asupra drepturilor sale, deoarece bunurile asupra cărora Maria Baba a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune ar fi făcut parte din averea părinților săi, iar ea este unica moștenitoare.

Maria Gîra a susținut că interesul său este unul personal și actual, iar restituirea apelului fără verificarea calității sale de moștenitor și a efectelor hotărârii asupra patrimoniului său constituie o limitare nejustificată a accesului la instanță.

Recurenta a făcut trimitere la art. 5 din Codul de procedură civilă, art. 20 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și la art. 432 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură civilă.

Articolul 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Articolul 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”

Articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să mențină încheierea.”

Articolul 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Sînt în drept să declare apel: a) părţile şi alţi participanţi la proces; b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege; c) martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.” 2

Articolul 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: d) cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepţia cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la contestarea hotărîrii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare.”

Articolul 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile şi interesele legitime.”

Articolul 55 din Codul de procedură civilă: „Se consideră participanţi la proces: părţile, intervenienţii, procurorul, petiţionarii, persoanele care, în conformitate cu art. 7 alin. (2), art. 73 şi 74, sânt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum şi persoanele interesate în cauzele privind aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violență în familie şi în cauzele cu procedură specială.”

Examinând recursul prin prisma argumentelor invocate și a materialelor cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, reieșind din următoarele considerente.

Problema care urmează a fi soluționată în prezenta cauză constă în stabilirea faptului dacă Maria Gîra, care nu a fost atrasă în procesul examinat în prima instanță, dar susține că hotărârea pronunțată îi afectează drepturile de moștenitor, este în drept să declare apel împotriva acestei hotărâri.

Potrivit art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dreptul de a declara apel aparține părţilor şi altor participanţi la proces, reprezentantului în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege, precum și persoanelor expres indicate la lit. c).

Persoana care nu a fost atrasă în proces și care nu a avut una dintre calitățile procesuale prevăzute de art. 55 și art. 360 din Codul de procedură civilă nu dobândește dreptul de apel doar prin invocarea unui interes material în rezultatul cauzei.

În prezenta cauză, cererea Mariei Baba a fost examinată în procedură specială, în calitate de persoane interesate fiind atrase Primăria comunei Pleșeni, 3 raionul Cantemir și IP „Cadastrul Bunurilor Imobile”. Maria Gîra nu a fost atrasă în proces și nu a avut calitatea de persoană interesată în cadrul procedurii examinate de prima instanță.

Faptul că recurenta susține că este moștenitoarea bunurilor în privința cărora s-a constatat dreptul de proprietate prin uzucapiune nu schimbă această concluzie.

Certificatul de calitate de moștenitor din 16 decembrie 2025, invocat de Maria Gîra, poate avea importanță pentru stabilirea existenței unui drept material al acesteia, însă nu îi atribuie retroactiv calitatea de participant în procesul soluționat prin hotărârea din 21 noiembrie 2025.

Curtea Supremă de Justiție a soluționat problema respectivă în decizia nr. 2r-59/26. În acea cauză, examinată de asemenea în procedură specială, Consiliul municipal Chișinău a declarat apel, invocând un interes juridic direct asupra terenului vizat de hotărârea primei instanțe, deși nu fusese atras în proces. Curtea Supremă de Justiție a reținut că eventuala existență a unui interes material nu înlocuiește condiția prevăzută de art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă ca dreptul de a declara apel să aparțină unei părți sau unui participant la proces.

Aceeași abordare a fost menținută prin decizia nr. 2rc-7/26. Curtea Supremă de Justiție a stabilit că persoanele care nu se încadrează în art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu pot declara apel, chiar dacă susțin că hotărârea primei instanțe produce efecte asupra drepturilor lor.

În decizia nr. 2r-136/24, SC a declarat apel împotriva unei hotărâri privind bunuri imobile, invocând faptul că este moștenitoarea fostului proprietar și că, la momentul pronunțării hotărârii, bunurile îi aparțineau. Curtea Supremă de Justiție a menținut restituirea apelului, constatând că aceasta nu fusese atrasă în proces și nu se încadra în persoanele prevăzute de art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele Mariei Gîra privind calitatea de moștenitor, includerea bunurilor în patrimoniul succesoral și afectarea drepturilor sale patrimoniale nu justifică exercitarea unei căi de atac pe care art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu o acordă persoanei care nu a fost participant la proces.

Completul de judecată mai reține că art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă, invocat de recurentă, garantează dreptul persoanei interesate de a se adresa instanței, însă chiar textul normei prevede că acest drept se exercită „în modul stabilit de lege”. Prin urmare, dreptul de acces la instanță nu înlătură condițiile stabilite de lege pentru exercitarea unei anumite căi de atac.

În același sens, pct. 161 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 11 noiembrie 2013 privind procedura de judecare a cauzelor civile în ordine de apel explică faptul că persoanele nespecificate la art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu pot depune apel, iar persoanele care nu au fost implicate în proces, dar susțin că drepturile lor au fost lezate prin hotărârea 4 pronunțată, își pot apăra drepturile în condițiile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

În acest context, restituirea apelului nu înseamnă că Maria Gîra este lipsită de orice mijloc procesual pentru apărarea drepturilor pe care susține că le are.

Această concluzie corespunde și deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 2rci- 60/24 din 18 septembrie 2024, în care s-a reținut că persoana care nu are calitatea necesară pentru a declara apel nu este lipsită de acces la justiție, deoarece hotărârea pronunțată fără atragerea sa în proces poate fi contestată, după caz, prin revizuire în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la art. 432 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură civilă, invocat în cererea de recurs, Completul de judecată menționează că aceste prevederi reglementează temeiurile recursului declarat împotriva deciziilor instanțelor de apel și nu schimbă regulile privind recursul împotriva unei încheieri a curții de apel.

În prezenta cauză este contestată încheierea din 26 iunie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, iar recursul împotriva acesteia se examinează potrivit art. 424–428 din Codul de procedură civilă, fără examinarea admisibilității, conform art. 426 alin. (3) din același cod.

De altfel, chiar argumentul recurentei că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată cu privire la drepturile unei persoane care nu a fost atrasă în proces nu transformă această persoană într-un participant la proces și nu îi acordă dreptul de apel. Legea stabilește distinct persoanele care pot declara apel și mijloacele prin care o persoană neimplicată în proces își poate apăra drepturile.

În aceste condiții, Completul de judecată consideră corectă concluzia Curții de Apel Sud, sediul Cahul că Maria Gîra nu era în drept să declare apel împotriva hotărârii din 21 noiembrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

Prin urmare, Curtea de Apel Sud a aplicat corect art. 360 alin. (1) și art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă atunci când a restituit cererea de apel.

Argumentele recursului nu răstoarnă concluzia instanței de apel și nu demonstrează existența unui temei pentru casarea încheierii contestate.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Maria Gîra urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 26 iunie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Maria Gîra. Menține încheierea din 26 iunie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de Maria Gîra împotriva hotărârii din 5 21 noiembrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, pronunțată în cauza civilă, în procedură specială, la cererea depusă de Maria Baba, persoane interesate Primăria comunei Pleșeni, raionul Cantemir și Instituția Publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”, cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică privind posesia bunurilor imobile și dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 6