2ra-286/19 — constatarea faptelor care au valoare juridică

2ra-286/19 — constatarea faptelor care au valoare juridică (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-286/19

Prima instanță - (Judecătoria Cahul, sediul Cantemir) S. Caitaz

Instanța de apel - (Curtea de Apel Cahul) T. Berdilă, I. Dănăilă, R. Petrov

D E C I Z I E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

în cauza civilă intentată la cererea depusă de petiționarul xxxxx xxxxx,

persoană interesată Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” (succesor în

drepturi al Serviciului Stării Civile, Oficiul Stare Civilă Cantemir), cu privire la

constatarea faptului care are valoare juridică,

împotriva deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 10 august 2017 petiționarul xxxxx xxxxx a depus cerere cu privire la

constatarea faptului care are valoare juridică, persoană interesată Serviciul Stării

Civile, OSC Cantemir (succesor în drepturi și obligații IP „Agenția Servicii

Publice”), solicitând constatarea că nașterea sa, xxxxx xxxxx, născut la data de

xxxxx în s. Cîrpești, r-nul Cantemir, de la părinții xxxxx xxxxx și xxxxx xxxxx,

ambii de naționalitate moldoveni, a fost înregistrată la data de 12 august 1980 în

Sovietul sătesc Cîrpești, r-nul Cantemir.

În motivarea cererii, petiționarul a indicat că s-a născută la xxxxx în s. Cîrpești,

r-nul Cantemir, de la părinții xxxxx xxxxx și xxxxx xxxxx, ambii de naționalitate

moldoveni.

Certificatul de naștere de model vechi, înregistrat cu nr. 45, a fost eliberat la

data de 12 august 1980.

A menționat că, având intenția de a reperfecta certificatul de naștere de model

nou, s-a adresat la serviciul stare civilă. În rezultatul verificării arhivei OSC

Cantemir, s-a constatat că faptul înregistrării nașterii sale lipsește.

Astfel, prin Avizul nr. 2883 din 3 iunie 2017 cu privire la imposibilitatea

executării cererii privind reconstituire a actului de naștere, OSC Cantemir a refuzat

în reconstituirea certificatului de naștere, menționând că cererea sa poate fi

soluționată în instanța de judecată.

1

Prin urmare petiționarul consideră că faptul înregistrării nașterii sale, urmează

a fi constatat de instanța de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată în baza prevederilor art. 281 alin. (2) lit. c),

282 și 284 din Codul de procedură civilă.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, s-

a admis cererea petiționarului xxxxx xxxxx.

S-a constatat faptul înregistrării în Sovietul sătesc Cîrpești, r-nul Cantemir, la

data de 12 august 1980, a nașterii lui xxxxx xxxxx, născut la data de xxxxx în s.

Cîrpești, r-nul Cantemir, de la părinții xxxxx xxxxx și xxxxx xxxxx.

La 10 ianuarie 2018, prin intermediul poștei electronice, IP „Agenția Servicii

Publice” a declarat apel împotriva hotărârii din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei

Cahul, sediul Cantemir, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a cererii ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-a respins apelul

declarat de IP „Agenția Servicii Publice” și s-a menținut hotărârea din 26 decembrie

2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

La 19 decembrie 2018 IP „Agenția Servicii Publice” a declarat recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 6 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Cahul și a hotărârii din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul

Cantemir, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care cererea petiționarului să fie

respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea, concluziile acesteia fiind

în contradicție cu circumstanțele cauzei.

La fel, s-a invocat că instanța de apel, în mod greșit a constatat că la adoptarea

hotărârii au fost aplicate corect normele de drept.

În sensul dat, recurentul a relatat că în conformitate cu art. 20 din Legea

privind actele de stare civilă nr. 100-XV din 26 aprilie 2001, drept temei pentru

înregistrarea nașterii și întocmirea actului de naștere servesc: a) actul medical

constatator al nașterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc nașterea; b)

certificatul medical de naștere, eliberat de unitatea sanitară privată, de medicul care

a asistat nașterea sau la care s-a adresat mama după naștere ori de un medic privat

care a asistat nașterea; c) procesul-verbal și certificatul prin care se constată sexul și

vîrsta copilului-în cazul înregistrării nașterii unui copil găsit.

În lipsa actelor menționate, înregistrarea nașterii copilului se face în baza

hotărârii instanței judecătorești privind stabilirea faptului nașterii copilului de către

o femeie concretă, fapt ce la caz nu a fost constatat de către instanță.

Respectiv, consideră că în speță nu putea fi constat faptul înregistrării nașterii

deoarece nu sunt dovezi că acest fapt a avut loc.

A indicat că instanța a ignorat și prevederile art. 61 din Legea privind actele de

stare civilă nr. 100-XV din 26 aprilie 2001, în conformitate cu care, cererea de

reconstituire a actului de stare civilă însoțită de documentele doveditoare, se depune

la organul stare civilă de la domiciliul persoanei interesate. Urmare a examinării

cererii de reconstituire, Serviciul stare civilă emite decizia corespunzătoare.

La fel, conform dispozițiilor pct. 159 din Instrucțiunea cu privire la modul de

înregistrare a actelor de stare civilă aprobată prin ordinul Departamentului

Tehnologii Informaționale nr. 4 din 21 ianuarie 2004, reconstituirea actelor de stare

2

civilă poate avea loc numai în baza documentelor ce confirmă existența anterioară a

actului pierdut.

Astfel, a reținut că materialul probator anexat la dosar nu confirmă faptul

înregistrării nașterii petiționarului la organul de stare civilă, în condițiile în care

registrele actelor de stare civilă pe perioada respectivă sunt păstrate integral, iar

actul de naștere pe numele lui lipsește.

În cazul constatării lipsei actului în fondul de arhivă se consideră că acesta nici

nu a existat niciodată, respectiv constatarea faptului înregistrării nașterii fiind

neîntemeiată și lipsită de argumente doveditoare.

Referitor la faptul deținerii de către petiționar a certificatul de naștere cu seria

VI-БM nr. 440497, recurentul a reținut că condițiile eliberării acestui certificat, cu

un astfel de conținut, creează incertitudini, deoarece, copilul (petiționarul) este

înregistrat în acest certificat cu numele după tată, însă vreun înscris în vederea

stabilirii paternității tatălui față de copil, în fondul de arhivă al Agenției Servicii

Publice nu se atestă.

La fel, certificatul de naștere seria VI-БM nr. 440497 din 12 august 1980,

conține informația privind eliberarea acestuia în baza actului de naștere cu nr. 45,

înregistrat la Primăria Cîrpești, r-nul Cantemir, pe numele petiționarului, însă

această informație nu corespunde cu datele din fondul arhivistic, astfel încât, sub

acest nr. de act, se atestă înregistrarea nașterii unei alte persoane la data de 24 iunie

1980.

În această ordine de idei, recurentul consideră că decizia instanței de apel a fost

emisă cu derogare de la prevederile art. 59 din Legea privind actele de stare civilă

nr. 100-XV din 26 aprilie 2001, care condiționează reconstituirea actelor de stare

civilă, de starea fondului de arhivă (registrul pierdut parțial sau integral).

În sensul normei specificate, reconstituirea unui act de stare civilă poate avea

loc doar atunci când actul respectiv a existat, însă, dat fiind starea registrului

(pierdut integral sau parțial), actul respectiv nu s-a păstrat, însă cu referire la speța

dată - registrul actelor de stare civilă pe perioada respectivă sunt păstrate integral.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că recursul împotriva deciziei din 6 noiembrie

2018 a fost declarat la 19 decembrie 2018, în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de IP „Agenția Servicii Publice” a fost considerat admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

3

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este întemeiat

și urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii petiționarului

xxxxx xxxxx, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură

civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (3), (4) din Codul de procedură civilă, fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei,

iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de

altele.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

La rândul său, art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la

deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admisibilitatea acțiunii.

4

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și

cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei, Colegiul constată că

petiționarul xxxxx xxxxx s-a adresat Serviciului Stare Civilă, OSC Cantemir cu

cerere privind reconstituirea certificatului de naștere pe numele xxxxx xxxxx, născut

la data de xxxxx în s. Cîrpești, r-nul Cantemir, de la părinții xxxxx xxxxx și xxxxx

xxxxx.

Însă, prin Avizul cu privire la imposibilitatea executării cererii de reconstituire

a actului de stare civilă nr. 2883 din 3 iunie 2017, OSC Cantemir a refuzat în

reconstituirea certificatului de naștere, din motivul lipsei în registrul de stare civilă a

localității Cîrpești, r-nul Cantemir, pe anul 1980-1981, a actului de naștere pe

numele lui xxxxx xxxxx, născut la data de xxxxx .

Astfel, la 10 august 2017, în temeiul prevederilor art. 281 alin. (2) lit. c) din

Codul de procedură civilă, ca urmare a necesității reconstituirii certificatului de

naștere conform prevederilor art. 59 alin. (1) lit. a) și art. 61 alin. (1) din Legea

privind actele de stare civilă nr. 100-XV din 26 aprilie 2001, petiționarul Xxxxx

xxxxx a depus cerere cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică,

persoană interesată IP „Agenția Servicii Publice”, solicitând constatarea că nașterea

sa, xxxxx xxxxx, născut la data de xxxxx în s. Cîrpești, r-nul Cantemir, de la

părinții xxxxx xxxxx și xxxxx xxxxx, a fost înregistrată la data de 12 august 1980 în

Sovietul sătesc Cîrpești, r-nul Cantemir.

La cerere, petiționarul a prezentat copia certificatului de naștere seria VI-БM

nr. 440497 din 12 august 1980, potrivit căruia, acesta a fost eliberat în baza actului

de naștere înregistrat în registrul de stare civilă sub nr. 45. (f.d. 6)

Examinând cauza, prima instanță, prin hotărârea din 26 decembrie 2017, a

admis cererea petiționarului și a constatat faptul înregistrării în Sovietul sătesc

Cîrpești, r-nul Cantemir, la data de 12 august 1980, a nașterii lui xxxxx xxxxx,

născut la xxxxx în s. Cîrpești, r-nul Cantemir, de la părinții xxxxx xxxxx și xxxxx

xxxxx.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a concluzionat că faptul

înregistrării nașterii lui xxxxx xxxxx se confirmă prin certificatul de naștere seria

VI-БM nr. 440497, eliberat la 12 august 1980 de către Sovietul sătesc Cîrpești, r-nul

Cantemir, conform căruia petiționarul s-a născut la xxxxx , de la părinții xxxxx

xxxxx și xxxxx xxxxx, nașterea fiind înregistrată în registrul de înregistrare a

actelor naștere sub nr. 45.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 10 ianuarie 2018, IP „Agenția

Servicii Publice” a declarat apel, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a cererii ca fiind neîntemeiată.

Ca urmare a examinării cererii de apel, instanța de apel, prin decizia din 6

noiembrie 2018, a respins apelul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” și a

menținut hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir.

5

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond, instanța de apel

a reținut că, prima instanță corect a ajuns la concluzia privind admiterea cererii

petiționarului, fiind respectate și aplicate corect normele de drept material și

procedural.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, Colegiul consideră

că instanțele de judecată inferioare, la adoptarea soluției de admitere a cererii

petiționarului, au interpretat eronat normele de drept material și au dat apreciere

greșită materialului probator, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține că în conformitate cu

art. 279 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

examinează în procedură specială cauze cu privire la constatarea faptelor care au

valoare juridică.

Art. 280 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă statuează că, în

procedură specială, cauzele se examinează de instanțele judecătorești după regulile

de examinare a acțiunilor civile, cu excepțiile și completările stabilite în prezentul

cod la cap. XXIII-XXXIV și în alte legi. Instanța examinează cauzele cu

participarea petiționarului, altor persoane interesate, precum și a autorităților

publice conform art.74.

Conform art. 281 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească constată faptele de care depinde apariția, modificarea sau încetarea

drepturilor personale sau patrimoniale ale persoanelor fizice și ale organizațiilor.

Alin. (2) lit. c) al art. 281 din Codul de procedură civilă statuează că, instanța

judecă cauzele în care i se cere să constate: înregistrarea nașterii, adopției,

căsătoriei, divorțului și decesului.

Reieșind din specificul acțiunii, la caz este de observat că, în conformitate cu

art. 7 alin. (1) din Legea privind actele de stare civilă nr. 100-XV din 26 aprilie

2001, pe baza actelor de stare civilă se eliberează certificate de stare civilă: de

naștere, de căsătorie, de divorț, de schimbare a numelui și/sau a prenumelui –

titularilor sau reprezentanților legali ai acestora; de deces – membrilor familiei,

rudelor decedatului sau altor persoane îndreptățite.

Conform art. 20 alin. (1) din Legea privind actele de stare civilă nr. 100-XV

din 26 aprilie 2001, drept temei pentru înregistrarea nașterii și întocmirea actului de

naștere servesc: a) actul medical constatator al nașterii, eliberat de unitatea sanitară

în care a avut loc nașterea; b) certificatul medical de naștere, eliberat de unitatea

sanitară privată, de medicul care a asistat nașterea sau la care s-a adresat mama după

naștere (cînd nașterea s-a produs în afara unității sanitare) ori de un medic privat

care a asistat nașterea; c) procesul-verbal și certificatul prin care se constată sexul și

vîrsta copilului – în cazul înregistrării nașterii unui copil găsit.

În corespundere cu art. 59 din Legea privind actele de stare civilă nr. 100-XV

din 26 aprilie 2001, reconstituirea actelor de stare civilă se poate face, la cerere,

dacă: a) registrele de stare civilă au fost pierdute integral ori parțial; b) actul de stare

civilă a fost întocmit în străinătate și nu poate fi procurat certificatul respectiv ori

extrasul de pe actul de stare civilă.

Întocmirea actului de stare civilă reconstituit are loc pe baza avizului organului

de stare civilă.

Conform art. 61 alin. (1) și (2) din Legea citată, cererea de reconstituire sau de

întocmire ulterioară a actului de stare civilă, însoțită de actele doveditoare, se

6

depune la organul de stare civilă de la domiciliul persoanei interesate. Cererea se

soluționează în termen de o lună. Pentru motive temeinice, acest termen poate fi

prelungit de către Agenția Servicii Publice până la 2 luni.

Soluționând cererea de reconstituire sau de înregistrare ulterioară a actului de

stare civilă, organul de stare civilă emite decizia corespunzătoare.

Respingerea cererii respective poate fi contestată în instanța judecătorească în

a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea emitentă.

Reieșind din sensul normelor menționate, Colegiul remarcă că reconstituirea

actelor de stare civilă, în speță a certificatului de naștere, se poate face la cerere,

dacă registrele de stare civilă au fost pierdute integral ori parțial.

Respectiv, reconstituirea actului este condiționată de starea fondului de arhivă

al registrelor de stare civilă.

Totodată, cererea de reconstituire trebuie să fie însoțită de acte doveditoare,

care să confirme existența anterioară a actului pierdut.

Reconstituirea actelor de stare civilă are loc în temeiul avizului organului de

stare civilă, numai în cazul prezentării documentelor care confirmă datele necesare,

pentru reconstituirea actelor de stare civile respective, iar în cazul când nu dispun de

documente confirmative, actele respective se întocmesc în temeiul hotărîrii instanței

judecătorești privind stabilirea faptului înregistrării actului de stare civilă.

Prin urmare, aceasta poate avea loc numai în baza documentelor ce confirmă

existența anterioară a actului pierdut sau în baza hotărîrii instanței judecătorești.

În speță, materialul probator anexat la dosar nu confirmă faptul înregistrării

nașterii petiționarului la organul de stare civilă.

Or, conform Avizul cu privire la imposibilitatea executării cererii de

reconstituire a actului de stare civilă nr. 2883 din 3 iunie 2017, registrul actelor de

naștere a localității Cîrpești, r-nul Cantemir pe perioada anilor 1980-1981 este

păstrat integral, însă actul de naștere pe numele petiționarului lipsește (f.d. 9).

La fel, acest fapt se confirmă și prin avizele privind constatarea lipsei actului

de stare civilă a Serviciului de Stare Civilă din 22 noiembrie 2017, întocmite în

rezultatul verificării registrelor pentru perioada anilor 1978-1983 (f.d. 21-23).

Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiată concluzia

instanțelor inferioare că faptul înregistrării nașterii lui xxxxx xxxxx se confirmă prin

certificatul de naștere seria VI-БM nr. 440497, or, certificatul de naștere seria VI-

БM nr. 440497 eliberat la 12 august 1980 de către Sovietul sătesc Cîrpești, r-nul

Cantemir, se referă la actul naștere nr. 45, sub care se atestă înregistrarea nașterii

unei alte persoane la data de 24 iunie 1980 (f.d.68).

Urmare a celor indicate, Colegiul concluzionează că în speță nu putea fi

constatat faptul înregistrării nașterii petiționarului, deoarece nu sunt dovezi că acest

fapt a avut loc.

În conexiunea celor relatate, este cert că prima instanță și instanța de apel au

dat apreciere incorectă litigiului dedus judecății și a aplicat eronat normele de drept

material, ceea ce a dus la emiterea unei soluții nejustificate.

Respectiv, instanța de recurs conchide că cererea petiționarului urmează a fi

respinsă ca fiind neîntemeiată și lipsită de argumente doveditoare.

Totodată, Colegiul consideră necesar să evidențieze, că cererea petiționarului

poate fi soluționată în procedură specială, prin acțiune de constatare a faptului

7

nașterii copilului de către o femeie concretă, conform art. 281 alin. (2) lit. n) din

Codul de procedură civilă.

Or, în corespundere cu art. 20 alin. (2) din Legea privind actele de stare civilă

nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 în lipsa actelor prevăzute la alin. (1), înregistrarea

nașterii copilului se face pe baza hotărârii instanței judecătorești privind stabilirea

faptului nașterii copilului de către o femeie concretă.

Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța

de apel au stabilit circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea suplimentară

și administrarea de noi dovezi, însă au apreciat arbitrar probele administrate și au

aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, de a casa integral decizia din 6

noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 26 decembrie 2017 a

Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

cererii petiționarului, ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Se casează integral decizia din 6 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul și

hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, în cauza

civilă intentată la cererea depusă de petiționarul xxxxx xxxxx, persoană interesată

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” (succesor în drepturi al Serviciului

Stării Civile, Oficiul Stare Civilă Cantemir), cu privire la constatarea faptului care

are valoare juridică și se emite o nouă hotărâre, prin care:

Se respinge integral, ca fiind neîntemeiată, cererea depusă de petiționarul

xxxxx xxxxx, persoană interesată Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, cu

privire la constatarea faptului care are valoare juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

8