2ra-1526/18 — anularea titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren si revendicarea bunului din posesia nelegitimă străină

Dosarul nr. 2ra-1526/18

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Cantemir (jud: T. Berdilă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

ÎNCHEIERE

22 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Maria

Anghel și Marina Anghel, reprezentate de avocatul Gheorghe Josu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Anghel și Marina

Anghel împotriva Elenei Anghel, Primăriei com. Gotești, rl. Cantemir, intervenient

accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Cahul, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu

privire la anularea parțială a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

rectificarea înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile și revendicarea terenului din

posesia nelegitimă cu demolarea construcției auxiliare,

împotriva deciziei din 21 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis

apelul declarat de Anghel Maria și Anghel Marina, reprezentate de avocatul Gheorghe

Josu, a fost casată hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir

și a fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 10 noiembrie 2015 reclamantele Maria Anghel și Marina Anghel au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Anghel, Primăriei com. Gotești,

rl. Cantemir, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Cahul, filiala

Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la anularea parțială a titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, rectificarea înscrisurilor în Registrul bunurilor

imobile și revendicarea terenului din posesia nelegitimă cu demolarea construcției

auxiliare.

În motivarea acțiunii reclamantele au indicat că, soțul Mariei Anghel, Luca

Anghel a decedat la data de 27 octombrie 2001, iar după decesul ultimului, Maria

Anghel a devenit moștenitoare legală a averii decedatului și a primit moștenirea în

1

natură, în termen de 6 luni după decesul soțului.

Au menționat că, la data de 27 iulie 2015, Maria Anghel a primit certificatul de

moștenitor legal după decesul soțului, iar 1-a înregistrarea certificatului la Oficiul

Cadastral Teritorial Cahul i-a fost comunicat faptul că suprafața de 27, 047 m2, cuprinsă

între laturile 3-4 și 4-5, conform planului sectorului repartizat, din suprafață de 0,2373

ha conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la data

de 18 ianuarie 2013 de Primăria Gotești, rl. Cantemir, i-a fost repartizat lui Anghel

Elena.

Au specificat că, acest teren niciodată nu i-a fost atribuit lui Anghel Elena, fapt

confirmat prin planul terenului destinat construcției locative, întocmit de Oficiul

Cadastral Teritorial Cahul și confirmat de Primăria Gotești, rl. Cantemir la data de 04

mai 1989.

Au susținut că, adresându-se cu cerere către Primăria Gotești, rl. Cantemir și

Arhitectura rl. Cantemir, s-a stabilit că construcția auxiliară (garajul), situată pe terenul

în litigiu, este о construcție samavolnică, neautorizată, amplasată pe axele de

proprietate, iar terenul atribuit Mariei Anghel anterior diferă geometric de cel indicat

în titlul de proprietate.

A relevat că, Primăria Gotești, rl. Cantemir, nu poate anula titlul de proprietate,

pe motiv că aceasta este de competența instanței de judecată. De altfel, potrivit

certificatului de donație, terenul cu suprafața de 0,2373 ha a fost donat Marinei Anghel.

Au solicitat anularea parțială a titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, eliberat în baza deciziei Consiliului Gotești, rl. Cantemir, pe numele Elenei

Anghel, prin care i-a fost repartizat în proprietate privată teren, scopul repartizării

terenului construcție locativă, cu suprafața de 27,047 m2 din suprafața totală de 0,1281

ha, nr. cadastral xxxxx, în partea suprafeței cuprinse între laturile 3-4 și 4-5, conform

planului sectorului repartizat Mariei Anghel, titlul fiind eliberat la data de 18 ianuarie

2013 de Primăria Gotești, rl. Cantemir la suprafața doar de 0,2373 ha, rectificarea

înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile și revendicarea din posesia nelegitimă a

terenului cu suprafața de 27,047 m2 din suprafața totală de 0,1281 ha, nr. cadastral

xxxxx, adică suprafața cuprinsă între laturile 3-4 și 4-5, conform planului sectorului

repartizat Mariei Anghel, cu demolarea construcției auxiliare.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir,

acțiunea depusă de Anghel Maria și Anghel Marina, a fost respinsă, din motivul încălcării

termenului de prescripție.

Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat

de Maria Anghel și Marina Anghel, reprezentate de avocatul Gheorghe Josu, a fost casată

hotărârea din 27 octombrie 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir și a fost emisă o

nouă hotărâre prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Maria Anghel și Marina Anghel împotriva Elenei Anghel, Primăriei com.

Gotești, rl. Cantemir, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Cahul, filiala

Întreprinderii de Stat „Cadastru” cu privire la anularea parțială a titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, rectificarea înscrisurilor în Registrul bunurilor imobile și

revendicarea terenului din posesia nelegitimă cu demolarea construcției auxiliare.

2

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că termenul de prescripție extinctivă

urmează a fi calculat din data emiterii titlului - 18 ianuarie 2013 (f.d. 35) și până la data

adresării în instanța de judecată – 10 noiembrie 2015 2015 (f.d. 4), fapt ce denotă

respectarea termenului de depunere a cererii de chemare în judecată.

De asemenea, instanța de apel a reținut că până la intrarea în vigoare a

Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de

pământ de pe lângă casă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie

1998, adică, cel puțin până în anul 1998 dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente

caselor de locuit, era proprietatea statului și nu a persoanei private care avea casă de locuit

pe acest teren.

Totodată, instanța de apel a concluzionat că terenurile aferente au fost date în

proprietate persoanelor în conformitate cu hotarele care erau la momentul repartizării, dar

la caz, nu a fost demonstrat de către apelante că ar fi avut în folosință până la înregistrarea

masivă, terenul cu suprafața invocată, cuprinsă între laturile 3-4 și 4-5, precum și faptul

că s-au folosit anume de acest teren până la eliberarea titlului (f.d. 5).

În concluzie, instanța de apel a relevat că la momentul înregistrării și măsurării

masive, Elena Anghel avea în folosință pământul cu suprafața indicată în titlul eliberat pe

numele acesteia, potrivit configurației terenului de care se folosea (f.d. 35-38). Acest fapt

se confirmă și prin încheierea din 30 iunie 1999 a Judecătoriei Cantemir, însă chiar dacă

a existat un litigiu cu privire la garajul construit, acest litigiu s-a epuizat în anul 1999 (f.d.

88) și garajul a rămas în folosința Elenei Anghel, iar asupra lotului pe care a fost construit

garajul, nimeni nu a pretins.

La data de 06 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Maria Anghel și Marina

Anghel, reprezentate de avocatul Gheorghe Josu a declarat recurs împotriva deciziei din

21 martie 2018 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre de admitere a

acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a aplicat legea care nu

trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea și anume art. 11 Cod funciar.

A menționat că, contrar prevederilor art. 18, 19 din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, l-a eliberarea titlului de proprietate nu s-a

întocmit act de stabilire a hotarelor în natură în prezența ambelor părți și nici o hotărâre

ce ar schimba hotarul terenului.

La data de 24 iulie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Elena Anghel a depus

referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 martie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 06 iunie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Maria Anghel și Marina Anghel,

reprezentate de avocatul Gheorghe Josu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

4

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Maria Anghel și Marina Anghel, reprezentate de avocatul Gheorghe Josu, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Mariei Anghel și Marinei Anghel, reprezentate de avocatul

Gheorghe Josu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Maria Anghel și Marina Anghel, reprezentate de avocatul

Gheorghe Josu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5