ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.06.2018

3ra-557/18 — contestarea actului administrativ si anuarea titlurilor detinatorilor de teren.

HOTĂRÂRE
06.06.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ si anuarea titlurilor detinatorilor de teren.
Temei legal
persoanele in drept sa declare recurs; nulitatea relativa a actului juridic; termenul general de prescriptie extinctiva.
Citează această cauză
3ra-557/18 — contestarea actului administrativ si anuarea titlurilor detinatorilor de teren. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță, Judecătoria Cahul: M. Bușuleac Dosarul nr.3ra-557/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Cahul:

06 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursurile declarate de către

Știrbeț Nicolae și Știrbeț Elena,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Botica împotriva Primăriei

s. Văleni, r-nul Cahul, Consiliului s. Văleni, r-nul Cahul și Știrbeț Nicolae cu privire la

contestarea actului administrativ și anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Botica Elena, casată integral hotărârea Judecătoriei Cahul

din 12 mai 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri în parte și încetarea procesului în parte

c o n s t a t ă:

La 04 decembrie 2014, Botica Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul, Consiliului s. Văleni, r-nul Cahul și Știrbeț

Nicolae cu privire la contestarea actului administrativ și anularea titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 03 noiembrie 2014 s-a adresat cu

cerere prealabilă repetată către Primăria s. Văleni, r-nul Cahul și Consiliul s. Văleni, r-nul

Cahul, solicitînd anularea deciziei din 14 aprilie 1992 emisă de către Primăria s. Văleni,

r-nul Cahul, în partea prin care a fost anulat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, eliberat pe numele Elenei Zgherea, cu

suprafața de 0,1225 ha, precum și în partea ce se referă la eliberarea pe numele lui Știrbeț

Nicolae a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX,

cu suprafața de 0,0708 ha; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha, eliberat pe numele lui Știrbeț

Nicolae în baza deciziei Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul nr. 2 din 14 mai 1992 și a titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea în baza deciziei Primăriei s. Văleni, r-nul

Cahul nr. 2 din 14 mai 1992; eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,1225 ha eliberat pe numele Elenei

1

Zgherea, precum și eliberarea copiei deciziei nr. 2 din 14 mai 1992 emisă de către

Primăria s. Văleni, r-nul Cahul pentru a lua cunoștință cu aceasta.

Susține că inițial la 24 februarie 2014 a depus cerere prealabilă la Primăria s. Văleni,

r-nul Cahul și Consiliul s. Văleni, r-nul Cahul, însă răspunsul la cerere sa l-a recepționat

abia la 03 octombrie 2014, când s-a adresat autorității publice locale cu solicitarea de a i

se elibera o copie a răspunsului nr. 13 din 20 martie 2014, din care a aflat despre anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,1225 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea.

Afirmă că în baza testamentului nr. 5121 din 07 septembrie 2006 a moștenit averea

succesorală a bunicii Zgherea Elena, decedată la 18 iunie 2010.

Declară că nu poate să-și realizeze dreptul la moștenire, deoarece Primăria s. Văleni,

r-nul Cahul refuză neîntemeiat să-i elibereze titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1225 ha, eliberat pe

numele bunicii Elena Zgherea.

Menționează că inițial Primăria s. Văleni, r-nul Cahul în baza deciziei nr. 2 din 14

mai 1992 a transmis în proprietate privată Elenei Zgherea lotul de pământ cu suprafața de

0,1225 ha, amplasat în s. Văleni, r-nul Cahul, cu scop de construcție locativă, fiindu-i

eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX,

trecut în Registru cadastral al deținătorilor de terenuri nr. 560 din 14 aprilie 2004,

înregistrat la OCT Cahul la 28 iunie 2004.

Reiterează că, dat fiind faptul că nu găsea originalul titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1225 ha, eliberat

pe numele bunicii Elena Zgherea, pentru a-l prezenta la notar, a fost nevoită să plaseze un

anunț în Monitorul Oficial privind pierderea titlului enunțat, concomitent, adresându-se și

Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul pentru a i se eliberat duplicatul titlului dat.

Însă, abia la 03 noiembrie 2014 a aflat că prin decizia nr. 2 din 14 mai 1992 emisă

de către Primăria s. Văleni, r-nul Cahul, terenul cu suprafața de 0,1225 ha, atribuit inițial

bunicii sale Zgherea Elena, a fost divizat în două părți, și anume cu suprafața de 0,052 ha,

care a fost repartizată Elenei Zgherea, iar suprafața de 0,0708 ha lui Știrbeț Nicolae.

Susține că titlul eliberat pe numele Elenei Zgherea, cu suprafața micșorată de la

0,1225 ha până la 0,052 ha, a fost trecută în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri

la 14 aprilie 2004 sub același nr. 560, iar suprafața de teren de 0,0708 ha, care a fost luată

ilegal de la Zgherea Elena și ulterior atribuită lui Știrbeț Nicolae prin titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, a fost trecută în

Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri tot la aceeași dată - 14 aprilie 2004 sub nr.

1141.

Indică reclamanta că, după cum rezultă din titlurile de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, acestea au fost eliberate Elenei Zgherea la 21 mai 2004, iar lui

Știrbeț Nicolae la 15 mai 2005.

Astfel, cere Botica Elena anularea deciziei din 14 aprilie 1992 emisă de către

Primăria s. Văleni, r-nul Cahul, în partea prin care a fost anulat titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, suprafața de 0,1225 ha, eliberat pe

numele Elenei Zgherea, precum și în partea ce se referă la eliberarea pe numele lui

Știrbeț Nicolae a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha; anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha, eliberat pe

numele lui Știrbeț Nicolae în baza deciziei Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul nr. 2 din 14

mai 1992 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea în baza deciziei

2

Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul nr. 2 din 14 mai 1992; obligarea eliberării titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,1225 ha, pe numele Elenei Zgherea, precum și încasarea în mod solidar din contul

Primăriei s. Văleni, r-ul Cahul și Consiliului s. Văleni, r-nul Cahul în beneficiul său

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 mai 2017, acțiunea a fost respinsă ca fiind

tardivă.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, a fost admis apelul

declarat de către Botica Elena, casată integral hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 mai

2017, și încetat procesul în partea anulării deciziei din 14 aprilie 1992 emisă de către

Primăria s. Văleni, r-nul Cahul, prin care a fost anulat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1225 ha, eliberat pe

numele Elenei Zgherea, și în partea ce se referă la eliberarea pe numele lui Știrbeț

Nicolae a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX,

cu suprafața de 0,0708 ha, precum și obligării de a elibera titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1225 ha, pe

numele Elenei Zgherea. A fost pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii în parte,

fiind anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren înregistrat nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea la 21 mai

XXXXX din 15 mai 2005 eliberat pe numele lui Nicolae Știrbeț asupra lotului de pământ

cu suprafața de 0,0708 ha. A fost încasată în mod solidar din contul Primăriei s. Văleni, r-

nul Cahul și Știrbeț Nicolae în beneficiul Elenei Botica suma de 3.000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și 200 de lei taxa de stat, în total 3.200 de lei. A fost

încasată în mod solidar din contul Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul și Știrbeț Nicolae în

beneficiul statului suma de 150 de lei taxa de stat.

La 05 martie 2018, Știrbeț Nicolae, prin intermediul reprezentantului său – avocatul

Grosu Eugen, în baza mandatului seria MA nr. 0835804 din 04 aprilie 2015, a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei

Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Cahul

din 12 mai 2017.

În susținerea recursului Știrbeț Nicolae a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Cahul a examinat superficial prezenta

speță, interpretând și aplicând eronat normele de drept material, și anume art. 267 și 217

Cod civil.

Declară că instanța de apel a ignorat faptul că prin decizia nr. 2 din 14 mai 1992 au

fost împroprietăriți toți locuitorii s. Văleni, r-nul Cahul, cu terenurile de pe lângă casă, iar

reieșind din prevederile art. 82 Cod funciar modalitatea împroprietăririi se efectua după

numărul membrilor familiei aflați la data respectivă.

Indică recurentul că la momentul emiterii actului administrativ enunțat, familia

Zgherea era compusă din trei persoane – Zgherea Dumitru (soțul), Zgherea Elena (soția)

și Zgherea Elena (fiica), fiind perfectate și eliberate în anul 2004 două titluri de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, și anume nr. cadastral XXXXX asupra

terenului cu suprafața de 0,052 ha, trecut în Registrul deținătorilor de terenuri sub nr. 560

la 14 aprilie 2004, eliberat pe numele Elenei Zgherea, și nr. cadastral XXXXX eliberat pe

numele lui asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,0708 ha, trecut în Registrul

deținătorilor de terenuri tot la 14 aprilie 2004 sub nr. 1141.

Afirmă că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în Registrul deținătorilor de

teren pe localitatea s. Văleni, r-nul Cahul nu se atestă date referitor la titlul de

3

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX asupra lotului de

pământ cu suprafața de 0,1225 ha, pe care să fie amplasată doar o singură construcție

(casa de locuit), or, încă în anul 1992 s-a constatat că pe terenurile cadastrale nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, și nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha,

deja existau câte o casă de locuit, fapt confirmat de către reprezentanții Primăriei s.

Văleni, r-nul Cahul și inginerul cadastral.

Mai mult ca atît, el este proprietarul casei de locuit amplasată pe terenul, nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 129,7 m.p., edificată până la atribuirea terenului în

litigiu în proprietate privată Elenei Zgherea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie

2017 a fost expediată în adresa lui Știrbeț Nicolae la 12 ianuarie 2018 (f.d. 178) și

recepționată de către recurent la 22 ianuarie 2018, fapt ce rezultă din datele de pe copia

plicului anexat la recurs (f.d. 191).

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Știrbeț Nicolae la 05 martie

2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

Se reține că la 05 martie 2018, și Știrbeț Elena a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Cahul din

23 noiembrie 2017, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Cahul din 12 mai 2017 sau după

caz remiterea cauzei spre rejudecare.

În susținerea recursului Știrbeț Elena a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că atât prima instanță, cât și instanța de apel au încălcat

normele de material și de drept procedural, în special prin faptul că nu au atras-o în

prezentul proces în calitate de intervenient accesoriu alături de pârâtul Știrbeț Nicolae,

având în vedere că în prezenta cauză îi sunt atinse drepturile și interesele ei legitime,

deoarece terenul în litigiu a aparținut părinților săi Zgherea Dumitru și Zgherea Elena,

unde împreună cu dânșii în anul 1992 a participat la privatizarea terenului aferent de pe

lângă casa de locuit.

Totodată, dânsa împreună cu Știrbeț Nicolae, până la căsătorie cu acesta, au locuit în

gospodăria părinților săi, iar ulterior pe terenul respectiv, cu acordul părinților, au

construit casa lor de locuit, unde domiciliază până în prezent.

De asemenea, afirmă recurenta că Primăria s. Văleni, r-nul Cahul de numărate ori i-

a comunicat intimatei-reclamante Botica Elena (nepoata) că decizia nr. 2 din 14 mai 1992

reprezintă baza legală în temeiul căreia au fost împroprietăriți toți locuitorii s. Văleni, r-

nul Cahul cu teren de pe lângă casă, iar modalitatea de împroprietărire a fost stabilită

după numărul de persoane în familie la data respectivă. Astfel, la acel moment familia

Zgherea era compusă din trei persoane, și anume părinții ei Zgherea Dumitru și Zgherea

Elena, și ea, în calitate de fiică, fiind perfectate și eliberate două titluri de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, și anume nr. cadastral XXXXX asupra terenului cu

suprafața de 0,052 ha, trecut în Registrul deținătorilor de terenuri la 14 aprilie 2004 sub

nr. 560, eliberat pe numele mamei sale Elena Zgherea, și nr. cadastral XXXXX eliberat

pe numele soțului Știrbeț Nicolae asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,0708 ha,

trecut în Registrul deținătorilor de terenuri tot la 14 aprilie 2004 sub nr. 1141.

La 28 martie 2018, în adresa intimaților Botica Elena, Primăria s. Văleni, r-nul

Cahul și Consiliul s. Văleni, r-nul Cahul au fost expediate copiile recursurilor declarate

de către Știrbeț Nicolae și Știrbeț Elena, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referințelor.

4

La 02 mai 2018, Botica Elena a depus referință, solicitînd să fie considerate ca

inadmisibile recursurile declarate de către Știrbeț Nicolae și Știrbeț Elena, cu menținerea

deciziei Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, pe care o consideră legală și

întemeiată, invocând că instanța de apel a verificat minuțios toate circumstanțele, care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei, dând o apreciere corectă suportului

probatoriu al cauzei.

Consideră că recursul declarat de către Știrbeț Nicolae nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or, argumentele invocate în

recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel

și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de

drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

De asemenea, a indicat intimata că Știrbeț Elena în conformitate cu art. 430 CPC nu

este în drept să declare recurs împotriva deciziei instanței de apel, deoarece nu are

calitate de parte sau participant la procesul în cauză.

Alte referințe nu au parvenit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 mai 2018, recursurile declarate de

către Știrbeț Nicolae și Știrbeț Elena au fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și

obiecțiile din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Știrbeț Elena

urmează a fi respins ca fiind depus de către o persoană care nu era în drept să declarare

recurs, iar recursul declarat de către Știrbeț Nicolae urmează a fi admis, casată în parte

decizia instanței de apel, cu menținerea în partea casată hotărârea primei instanțe, în rest

decizia instanței de apel de menținut, din următoarele considerente.

Astfel, referitor la recursul declarat de către Știrbeț Elena, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze

următoarele.

În conformitate cu art. 430 CPC, sunt în drept să declare recurs: a) părțile și alți

participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu

privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că legislația procesual civilă în vigoare expres reglementează persoanele

care sunt în drept să-și valorifice dreptul de atac al hotărârii judecătorești, și anume:

reclamantul, pârâtul, intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care, în

conformitate cu art. 7 alin. (2), art. 73 și 74, sunt împuternicite să adreseze în instanță

cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte persoane sau

care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte

persoane, persoanele interesate în cauzele privind aplicarea măsurilor de protecție în

cazurile de violență în familie și în cauzele cu procedură specială, precum și martorul,

expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor

de judecată ce li se cuvine.

Din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că subiecți ai raportului

juridic litigios sunt: Botica Elena, în calitate de reclamantă, iar Primăria s. Văleni, r-nul

Cahul, Consiliul s. Văleni, r-nul Cahul și Știrbeț Nicolae, în calitate de pârâți.

Se reține că Știrbeț Elena, soția recurentului-pârât Știrbeț Nicolae, nu are nicio

calitate procesuală în prezenta cauză civilă.

5

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Știrbeț Elena împotriva

deciziei Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017 urmează a fi respins, ca fiind depus

de către o persoană care nu este în drept să-l declare, or, recurenta, neavând nicio calitate

procesuală în cauza dată, în virtutea normelor de drept procedural imperative, nu

beneficiază de dreptul de a declara recurs.

În ce privește recursul declarat de către Știrbeț Nicolae, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină

hotărârea primei instanțe.

Conform art. 267 alin. (1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persona

poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat

este de 3 ani.

Potrivit art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripție extinctivă începe să

curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când

persona a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Din dispozițiile art. 271 Cod civil, rezultă că acțiunea privind apărarea dreptului

încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la

cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la încheierea

dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai

în cazul în care instanța se pronunță asupra fondului.

Reieșind din prevederile art. 218 alin. (1) și (2) Cod civil, nulitatea relativă a actului

juridic poate fi invocată doar de persoana în al cărei interes este stabilită sau de succesorii

ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai părții ocrotite pe calea acțiunii

oblice. Instanța de judecată nu poate să o invoce din oficiu. Nulitatea relativă poate fi

acoperită prin voința expresă sau tacita a persoanei în al cărei interes este stabilită

nulitatea. Voința de a confirma actul juridic lovit de nulitate trebuie să fie certă și

evidentă.

Se reține că este relativă acea nulitate care sancționează nerespectarea, la încheierea

actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes particular, individual, personal.

Legea stabilește un cerc determinat de persoane care pot intenta acțiunea în anulare

sau opune excepția nulității relative. Va putea invoca nulitatea relativă, în primul rând,

însăși persona în al cărei interes este stabilită sancțiunea nulității relative.

Succesorii persoanei îndreptățite să invoce nulitatea relativă pot cere anularea

actului juridic, numai dacă acțiunea în anulare nu este strict legată de persoana celui

îndreptățit.

La fel, se reține că acțiunea în nulitate relativă este prescriptibilă, adică ea urmează

să fie intentată în termenul de prescripție extinctivă prevăzut de art. 267 Cod civil, care

este de 3 ani.

Din suportul probatoriu prezent la actele cauzei rezultă că la 04 decembrie 2014,

Botica Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Văleni, r-nul

Cahul, Consiliului s. Văleni, r-nul Cahul și Știrbeț Nicolae, solicitând anularea deciziei

din 14 aprilie 1992 emisă de către Primăria s. Văleni, r-nul Cahul, în partea prin care a

fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX,

suprafața de 0,1225 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea, precum și în partea ce se

referă la eliberarea pe numele lui Știrbeț Nicolae a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha; anularea titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

6

0,0708 ha, eliberat pe numele lui Știrbeț Nicolae în baza deciziei Primăriei s. Văleni, r-

nul Cahul nr. 2 din 14 mai 1992 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea

în baza deciziei Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul nr. 2 din 14 mai 1992; obligarea

eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX,

cu suprafața de 0,1225 ha, pe numele Elenei Zgherea, precum și încasarea în mod solidar

din contul Primăriei s. Văleni, r-ul Cahul și Consiliului s. Văleni, r-nul Cahul în

beneficiul său cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 mai 2017, acțiunea a fost respinsă ca fiind

tardivă.

Prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că acțiunea a fost înaintata de către

Botica Elena cu omiterea termenului de prescripție extinctivă de 3 ani prevăzut de

legislația în vigoare, iar reclamanta nu a solicitat repunerea în termen.

La rândul său, pârâtul Știrbeț Nicolae prin reprezentantul său – avocatul Grosu

Eugeniu în cadrul ședinței de judecată a invocat omiterea de către Botica Elena a

termenului de prescripție extinctivă de adresare în instanța de judecată privind anularea

actelor juridice.

A reținut în acest sens prima instanță că Botica Elena urma să conteste actele ale

căror nulitate le solicită în termen de 3 ani din momentul când a aflat despre acestea,

adică de la 15 martie 2011, fapt ce rezultă din copia extrasului din Monitorul Oficial nr.

28-30 (3824-3826) din 18 februarie 2011, potrivit căruia Botica Valentina (mama

reclamantei și reprezentantul acesteia în baza procurii din 21 septembrie 2010

autentificate notarial sub nr. 16279) a plasat anunț privind pierderea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX eliberat pe numele Elenei

Zgherea.

A mai notat prima instanță că și Zgherea Elena, decedată la 18 iunie 2010, care a

testat întreaga sa avere prin testament nepoatei sale Elena Botica, era în drept în timpul

vieții să conteste actele juridice în litigiu, iar faptul că dânsa nu și-a valorificat dreptul

respectiv rezultă că ea și-a manifestat acordul tacit referitor la legalitatea acestora.

La fel, a precizat prima instanță că potrivit extraselor din Registrul bunurilor imobile

dreptul de proprietate a Elenei Zgherea a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile,

asupra imobilelor nr. cadastral XXXXX și nr. cadastral XXXXX, la 28 iunie 2004, iar

pârâtul Știrbeț Nicolae și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilelor nr.

cadastral XXXXX și nr. XXXXX, la 10 ianuarie 2006. Aceste date fiind publice încât

orice persoană a avut posibilitatea reală de a le contestat în termen, însă nimeni nu și-a

exercitat acest drept.

Astfel, a concluzionat prima instanță că Zgherea Elena, a.n. 03 februarie 1934, la

momentul perfectării titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha, eliberat la 15 mai 2005 pe numele lui

Știrbeț Nicolae în baza deciziei Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul nr. 2 din 14 mai 1992 și a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,052 ha, eliberat la 21 mai 2004 pe numele acesteia în baza aceluiași act

administrativ și înregistrării dreptului de proprietate, a fost de acord cu suprafața de teren

atribuită ei, adică cu cea de 0,052 ha, neavând careva pretenții în acest sens și

necontestând actele juridice menționate.

A mai notat prima instanță că Botica Elena ca succesor testamentar are dreptul doar

asupra bunurilor ce aparțineau defunctei la momentul decesului.

Se reține că la 23 noiembrie 2017, în cadrul examinării cauzei în ordine de apel,

Botica Elena a depus cerere, renunțând la o parte din pretențiile înaintate în acțiunea sa,

7

și anume în partea anulării deciziei din 14 aprilie 1992 emisă de către Primăria s. Văleni,

r-nul Cahul, prin care a fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1225 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea, și în

partea ce se referă la eliberarea pe numele lui Știrbeț Nicolae a titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha, precum

și obligării de a elibera titlul de autentificare a dreptului deținătorului de tren nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,1225 ha pe numele Elenei Zgherea.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, a fost admis apelul

declarat de către Botica Elena, casată integral hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 mai

2017, și încetat procesul în partea capetelor de cerere privind anularea deciziei din 14

aprilie 1992 emisă de către Primăria s. Văleni, r-nul Cahul, prin care a fost anulat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,1225 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea, precum și în partea ce se referă la

eliberarea pe numele lui Știrbeț Nicolae a titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr. XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha, și obligării de a elibera titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,1225 ha, pe numele Elenei Zgherea. A fost pronunțată o nouă hotărâre prin care a fost

anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren înregistrat sub nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea la 21 mai 2004 și

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX din 15 mai

2005 eliberat pe numele lui Nicolae Știrbeț asupra lotului de pământ cu suprafața de

0,0708 ha.

Astfel, având în vedere faptul că intimata-reclamantă Botica Elena a renunțat în

cadrul instanței de apel la o parte din pretențiile sale, în partea cărora a fost încetat

procesul civil, instanța de recurs se va expune doar în privința legalității deciziei Curții de

Apel Cahul din 23 noiembrie 2017 în partea în care a fost admisă acțiunea și anulat titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren înregistrat nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea la 21 mai 2004, precum și titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX din 15 mai 2005

eliberat pe numele lui Nicolae Știrbeț asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,0708 ha.

Din copia certificatului de deces seria DC-IV 0740962 eliberat de către Primăria s.

Văleni, r-nul Cahul la 27 iunie 2010, rezultă că Zgherea Elena a decedat la 18 iunie 2010,

testând întreaga sa avere intimatei-reclamanta Elena Botica în baza testamentul nr. 5121

din 07 septembrie 2006, (f.d. 8-9).

Prin cererea nr. 16366 din 29 septembrie 2010, adresată notarului Stepanov

Ludmila, se atestă că Botica Elena prin intermediul mamei sale Botica Valentina în baza

procurii nr. 16279 din 21 septembrie 2010, a acceptat succesiunea după decesul bunicii

Zgherea Elena în termenul de 6 luni prevăzut de lege.

La fel, din copia extrasului din Monitorul Oficial nr. 28-30 (3824-3826) din 18

februarie 2011, rezultă că Botica Valentina a plasat un anunț privind pierderea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX eliberat pe numele

Elenei Zgherea (f.d. 11),

Se reține că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, cu construcție locativă, eliberat pe numele Elenei

Zgherea, a.n. XXXXX, a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la

14 aprilie 2004 sub nr. 560, eliberat acesteia la 21 mai 2004, iar titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha, cu

construcție locativă, eliberat pe numele lui Știrbeț Nicolae, a fost trecut în Registrul

8

cadastral al deținătorilor de terenuri la 14 aprilie 2004 sub nr. 1141 și eliberat acestuia la

15 mai 2005, fapt ce rezultă din copiile titlurilor respective (f.d. 14-15).

Ține de menționat, că la actele cauzei nu se atestă probe prin care s-ar fi demonstrat

faptul că de la momentul de referință – 14 aprilie 2004, (când au fost trecute titlurile în

litigiu în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri), până la data decesului – 18 iunie

2010, Zgherea Elena și-ar fi manifestat dezacordul în scris față de decizia autorității

publice locale privind divizarea terenului aferent cu suprafața de 0,1225 ha în două părți,

cu anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral

XXXXX, pentru suprafața inițială de 0,1225 ha, cu eliberarea a două titluri separate nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, cu construcție locativă, eliberat pe numele

dînsei, și nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha, cu construcție locativă,

eliberat pe numele lui Știrbeț Nicolae, contestând-o în ordinea prevăzută de legislația în

vigoare.

Afară de aceasta, din copia extrasului din Registrul bunurilor imobile rezultă că la

28 iunie 2004 Zgherea Elena, a.n. XXXXX, și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile – terenul nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, și casa

individuală de locuit nr. cadastral XXXXX (f.d. 85),

Prin urmare, se prezumă că Zgherea Elena în mod tacit a fost de acord cu suprafața

de teren de 0,052 ha, atribuită ei prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. cadastral XXXXX, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la 14

aprilie 2004 sub nr. 560 în baza deciziei Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul nr. 2 din 14 mai

1992.

În contextul expus supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră eronată concluzia instanței de apel privind

existența nulității absolute în prezenta speță a actelor juridice contestate - titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea, și titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0708 ha eliberat pe numele

lui Știrbeț Nicolae, și justă soluția primei instanțe privind respingerea acțiunii ca fiind

tardivă.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Suprem de Justiție consideră că recursul declarat de către Știrbeț Nicolae

urmează a fi admis, casată decizia Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, în partea

anulării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX,

cu suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea la 21 mai 2004 și titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX din 15 mai 2005

eliberat pe numele lui Nicolae Știrbeț asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,0708 ha,

și de menținut în această parte hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 mai 2017, în rest,

decizia instanței de apel de menținut.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că circumstanțele cauzei au

fost constatate de către prima instanță și instanța de apel, însă decizia instanței de apel în

partea admiterii acțiunii privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei

Zgherea la 21 mai 2004 și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

XXXXX din 15 mai 2005 eliberat pe numele lui Nicolae Știrbeț asupra lotului de pământ

cu suprafața de 0,0708 ha, este neîntemeiată, fiind fundamentată pe o interpretare și

aplicare eronată a normelor de drept material, iar hotărârea primei instanțe în această

parte fiind legală și întemeiată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de

9

Știrbeț Nicolae, casa decizia Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, în partea

anulării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX,

cu suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea la 21 mai 2004 și titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX din 15 mai 2005

eliberat pe numele lui Nicolae Știrbeț asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,0708 ha,

și de a menține în această parte hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 mai 2017, în rest,

decizia instanței de apel se menține.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Știrbeț Elena, ca fiind depusă de către o

persoană care nu este în drept să-l declare.

Se admite recursul declarat de către Știrbeț Nicolae.

Se casează decizia Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Elenei Botica împotriva Primăriei s. Văleni, r-nul Cahul,

Consiliului s. Văleni, r-nul Cahul și Știrbeț Nicolae cu privire la contestarea actului

administrativ și anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, în

partea anulării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX, cu

suprafața de 0,052 ha, eliberat pe numele Elenei Zgherea la 21 mai 2004 și titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 15 mai 2005 eliberat pe

numele lui Nicolae Știrbeț asupra lotului de pământ cu suprafața de 0,0708 ha, și se

menține în această parte hotărârea Judecătoriei Cahul din 12 mai 2017.

În rest, decizia instanței de apel se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-11-25
0,95
2ra-1551/20 — Declararea nulitătii actelor juridice
Dosarul nr. 2ra-1551/20 Prima instanţă: Judecătoria Cahul, sediul Central, judecător – I. Gorlenco Instanţa de apel: Curtea de Apel Cahul, judecători – G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă Î N C H E I E R E 25 noiembrie 2020 mun. Chişinău Cole
CSJ 2021-06-09
0,95
3ra-643/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-643/21 Prima instanţă: Judecătoria Cahul sediul Central (E. Bancov) Prima instanță: Curtea de Apel Cahul (R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco) Î N C H E I E R E 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de
CSJ 2020-12-02
0,95
2ac-158/20 — anularea extrasului din Registrul de evidenta a gospodariilor
Dosarul nr.2ac-158/2020 Î N C H E I E R E 02 decembrie 2020 mun.Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecător
CSJ 2019-06-05
0,94
3ra-654/19 — contestarea actului administrativ, obligarea vânzării terenurilor si încasarea cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 3ra-654/19 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (jud. D. Bosîi) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, T. Berdilă, E. Dvurecenschii) ÎNCHEIERE 05 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial ș
CSJ 2018-10-03
0,94
3r-189/18 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3r-189/2018 prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: L. Turculeţ) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă) D E C I Z I E 03 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comer
Sursă