2ra-991/23 — Constatarea prestării unui serviciu necorespunzător, restituirea contravalorii, încasarea penalității, repararea prejudiciului material și moral

La 5 martie 2019, SRL „Bemas” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Victoriei Terenti prin care a solicitat încasarea sumei de 3122,37 euro.

În motivarea acțiunii a indicat că SRL „Bemas” deține un complex de spălătorie auto unde prestează servicii de spălătorie auto automatizată și manuală. La 13 ianuarie 2019, Victoria Terenti, fiind la volanul unui mijloc de transport, în interiorul spălătoriei automate, a comis un accident rutier, tamponând și deteriorând utilajul de spălătorie în urma unei manevre. Neanunțând poliția, a părăsit locul accidentului. În urma acestor acțiuni ale Victoriei Terenti, utilajul spălătoriei auto automat ar fi fost defectat, fiind impracticabil. Acest fapt a determinat stoparea activității companiei și închiderii spălătoriei. Defecțiunile aduse ar fi fost estimate la 3122,37 euro. Tentativele de a soluționa amiabil litigiul nu au avut succes.

La 19 iulie 2019, Victoria Terenti a depus împotriva SRL „Bemas”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, o acțiune reconvențională privind protecția drepturilor de consumator prin care a solicitat constatarea prestării unui serviciu necorespunzător de către SRL „Bemas”, încasarea de la SRL „Bemas” suma de 80 lei cu titlu de restituire a contravalorii serviciului necorespunzător, 90 lei cu titlu de penalitate legală de întârziere în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 105/2003, suma de 92942 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma prestării necorespunzătoare a serviciului, suma de 25000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral, în total suma de 118102 lei.

În motivarea acțiunii reconvenționale a fost indicat că la 13 ianuarie 2019 a beneficiat de servicii de spălare a mijlocului de transport. În acest sens a achitat suma de 80 lei, atrăgând atenția că la intrarea în boxa de spălare nu era persoana responsabilă care să explice procesul de lucru al spălătoriei, să dirijeze procesul de spălare sau să preîntâmpine situațiile de avarie, nu i s-a comunicat despre riscuri, lipseau informații despre serviciul prestat amplasate la loc vizibil.

După spălarea automobilului a invocat că aștepta procesul de uscare și includere a semnalului verde al semaforului pentru a ieși, deși acesta avea constant culoarea roșie, fapt care nu însemna că poate ieși din spălătorie. La un moment dat, reclamanta a invocat că deși procesul de uscare nu s-a finalizat, automobilul încă 1 se afla pe banda rulantă, iar semaforul avea culoare roșie, a început să coboare ușa automată a spălătorie, apăsând peste parbriz și punând astfel sănătatea și integritatea fizică în pericol.

Aceasta susține că sub presiunea ușii care apăsa automobilul continuu, acesta a fost proiectat în spate unde s-a lovit de utilajul spălătoriei.

Victoria Terenti susține că ar fi ieșit din mașină în stare de șoc și a comunicat situația unui angajat al spălătoriei. În urma acestui incident i-ar fi fost cauzat un prejudiciu în mărime de 92942 lei, și a fost supusă unui stres emoțional puternic, fiind nevoită să se adreseze medicului.

La ulterior, reclamanta a depus o cerere de micșorarea a pretențiilor prin care a solicitat micșorarea pretenției de reparare a prejudiciului material de la 92942 lei la 91320,93 lei, sumă constatată prin raportul de evaluare a pagubei.

În motivarea hotărârii, instanța de fond a concluzionat că Victoria Terenti a comis un accident rutier ce a dus la stoparea activității companiei și închiderii spălătoriei auto în ziua respectivă. Defecțiunile aduse de Terenti Victoria stabilite în urma incidentului din 13 ianuarie 2019, prin ignorarea regulilor de utilizare pe linia automatizată în urma tamponării utilajului de uscare, au fost estimate la suma de 3 122,37 euro, echivalenți în lei moldovenești. Prin urmare, a încasat de la Victoria Terenti în contul SRL „Bemas suma de 3122,37 euro cu titlu de prejudiciu cauzat prin deteriorarea echipamentului.

Instanța de judecată a reținut că argumentele reclamantului-pârât expuse în referință la cererea reconvențională și susținute în cadrul ședinței de judecată precum că, sub presiunea ușii care a fi apăsat automobilul continuu, acesta fiind proiectat în spate, nu poate fi acceptată deoarece din probele video precum și din declarațiile acesteia după comiterea accidentului rutier aceasta a recunoscut că a pus cutia de viteză în marșarier și a mers în spate, ca rezultat ce a lovit utilajul de spălare automată. 2

La fel și faptul că, ușa spălătoriei a apăsat continuu asupra parbrizului automobilului acesteia, instanța a expus că se combate prin proba video, precum și din actul prezentat de Terenti Victoria din data de 16 ianuarie 2019, unde este indicat lipsa cărorva defecțiuni ale parbrizului sau altor piese din partea din față a automobilului dat, sau dacă a admis că presiunea asupra parbrizului a fost atât de puternică că a proiectat un automobil care are masa de 1 650 kg conform certificatului de înmatriculare eliberat, atunci pe parbriz sau pe partea din față a automobilului ar fi fost defecțiuni sau cel puțin careva semne de presiune, ceea ce în cazul dat lipsește, circumstanță care denotă că Terenti Victoria fie din neatenție fie din altă cauză a pus cutia de viteză în marșarier și a tamponat utilajul, circumstanțe probate cu scopul de a se eschiva de la recuperarea prejudiciului, ce sunt negate.

Totodată, faptul că nu a fost informată despre regulile de folosire a spălătoriei, acestea fiind lipsă, este combătută prin probele anexate și anume panouri informative care sunt instalate chiar la intrarea în spălătorie, unde sunt indicate regulile de folosire a spălătoriei automate de către clienți, de asemenea de către personalul spălătoriei aceasta a fost instruită despre fazele de spălare a automobilului, ceea ce se deduce chiar din acțiunea reconvențională, unde reclamanta descrie procesul de spălare de uscare a automobilului, acesta fiind conștientă.

Însă, instanța de judecată, la cercetarea probei video, a sesizat lipsa a 7 secunde (ora 16:46:55 – 16:47:04) segment de timp în care lipsește momentul coborârii porții peste parbrizul automobilului, iar următoarea secvență începe cu reacția Victoriei Terenti la faptul că poarta a coborât pe parbriz. Instanţa de judecată, a considerat că tocmai acest neajuns al sistemului automatizat de spălare a determinat clientul să dea mașina în spate, cu ulterioarele consecințe materiale, fiind calificat serviciul prestat drept unul necorespunzător.

Ținând cont de criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului cauzat, fiind menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma acordată, instanța de judecată a considerat că reclamantul urmează a fi despăgubit moral prin încasarea în beneficiul acestuia a sumei de 10 000 lei.

În rest pretenția din acțiunea reconvențională cu privire la recuperarea prejudiciului material cauzat în urma prestării necorespunzătoare a serviciului în sumă de 92 942,00 lei a fost respinsă pe motiv că la materialele cauzei nu figurează nici o probă care ar confirma dovada reparației.

La 22 decembrie 2021, Victoria Terenti, reprezentat de avocatul Serghei Zubco” a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea în care s-a admis cererea de chemare în judecată și a solicitat emiterea unei hotărâri noi de respingere ca neîntemeiată a acțiunii inițiale și admiterea acțiunii reconvenționale în partea respinsă de instanța de fond.

În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că deși în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit că Terenti Victoria a tamponat cu automobilul ce îl conducea utilajul ce aparține SRL „Bemas”, prima fiind vinovată de producerea incidentului, instanța de apel conchide despre lipsa de temei a acțiunii înaintate de SRL „Bemas”, deoarece ultima nu a demonstrat, prin prezentarea unor probe utile și admisibile survenirea prejudiciului material și cuantumul acestuia. Înscrisurile prezentate în acest sens, fiind întocmite unilateral și nefiind susținute prin alte date, înscrisuri sau probe nu pot fi acceptate ca fiind suficiente de a demonstra survenirea prejudiciului și valoarea acestuia. Urmare a acestui fapt instanța de apel conchide despre netemeinicia acțiunii înaintate de SRL „Bemas” către Terenti Victoria, privind repararea prejudiciului.

Aceiași situație instanța de apel a atestat-o și în cazul pretențiilor din acțiunea reconvențională înaintate de Terenti Victoria către SRL „Bemas”, privind repararea prejudiciului cauzat din prestarea serviciului necalitativ. Or, instanța de apel a conchis că Terenti Victoria nu a demonstrat nici cum prestarea unui serviciu necalitativ, nu a indicat în ce mod s-a produs acest fapt și în ce a constat serviciul necalitativ. Mai mult, instanța de fond la fel nu a identificat acest serviciu necalitativ și modalitatea în care a avut loc prestarea serviciului necalitativ. Or, Terenti Victoria a utilizat spălătoria automată a SRL „Bemas”, pentru a curăța automobilul său. În acest sens Terenti Victoria nu a prezentat nici o probă că serviciul ce i-a fost acordat a fost unul necalitativ. Situația invocată de ultima, că în rezultatul unei pretinse defecțiuni a ușii de la ieșirea din spălătorie i-a fost deteriorat automobilul, instanța de apel nu a admis-o și nici nu a acceptat-o. Or, în primul rând, instanța de apel a concluzionat că este doar vina Victoriei Terenti de situația creată, deoarece a staționat în golul ușii și, datorită manevrelor efectuate a lovit cu automobilul în peretele spălătoriei și, în al doilea rând, situația nu are invocată nu are nici o tangență cu serviciul prestat, de spălare a automobilului. Nu 4 s-a reținut de instanța de apel nici alegațiile apelantei Terenti Victoria, că nu a fost informată despre regulile de folosire a spălătoriei, or, la intrarea în spălătorie există panouri informative, în care sunt indicate regulile de folosire a spălătoriei automate de către clienți, prin urmare apelanta Terenti Victoria urma să se informeze despre regulile de folosire a spălătoriei.

În concluzie, instanța de apel a concluzionat că nici SRL „Bemas”, nici Victoria Terenti, nu au făcut dovada cauzării prejudiciului pretins.

La 30 iunie 2023, SRL „Bemas” a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 22 decembrie 2022 prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea respingerii cererii de chemare în judecată, cu menținerea în această parte a hotărârii din 23 noiembrie 2021. A. Recursul Victoriei Terenti

În motivarea recursului, avocatul Serghei Zubco, în interesele Victoriei Terenti a indicat că instanța nu ar fi aplicat legea care trebuia aplicată, și anume nu au fost aplicate prevederile legii privind protecția consumatorilor în partea realizării dreptului la un serviciu sigur, întinderea obligațiilor prestatorului și sarcina probei calității serviciului prestat. Recurenta susține că serviciul prestat de SRL „Bemas” nu se referă doar la serviciul de spălare a automobilului și și părăsirea în siguranță a boxei de spălare.

În al doilea rând, recurenta susține o nemotivare a soluției și apreciere arbitrară a probelor. La caz, instanța de apel nu ar fi apreciat faptul sancționării contravenționale a SRL „Bemas” privind încălcarea dreptului consumatorului prin refuzul de a satisface reclamația Victoriei Terenti.

La 30 august 2023, Victoria Terenti, a depus un supliment la recurs în care a atras atenția că recursul SRL „Bemas” împotriva hotărârii primei instanțe în cauza contravențională a fost respins. B. Recursul Societății cu Răspundere Limitată „Bemas”

Instanța observă că în motivarea recursului, SRL „Bemas” reiterează circumstanțele de fapt indicate în cererea de chemare în judecată.

Aceasta a mai susținut că nici partea adversă, nici instanța de judecată nu a pus la îndoială veridicitatea actelor prezentate de recurent, nefiind prezentată vreo probă contrară. 5

Recurenta mai susține că prejudiciul a fost cauzat de un izvor de pericol sporit și răspunderea pentru prejudiciu se angajează în lipsa vinovăției.

La 21 august 2023, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor a depus o referință la cererea de recurs depusă de Victoria Terenti, prin care a solicitat admiterea acesteia.

SRL „Bemas” la 18 octombrie 2023, a depus o referință la cererea de recurs prin care a solicitat declararea recursului depus de Victoria Terenti ca fiind inadmisibil.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema 6 drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.”

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. Astfel, Completul de judecată va examina recursul prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 24 ianuarie 2023.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului. 7

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanţa de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurenții nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în mod corect, Curtea de Apel Chișinău a procedat la o cercetare detaliată și multi-aspectuală a probatoriului administrat, raportând constatările sale la prevederile legale incidente.

Completul de judecată reține că instanța de apel a examinat cauza prin raportare la pretențiile ambelor părți și la probele administrate. În mod corect instanța de apel a reținut că, deși incidentul din spălătoria automată a avut loc, iar automobilul condus de Victoria Terenti a lovit utilajul SRL „Bemas”, această împrejurare, prin ea însăși, nu era suficientă pentru admiterea acțiunii inițiale. SRL „Bemas” avea obligația să demonstreze existența prejudiciului material și întinderea acestuia, iar înscrisurile întocmite unilateral, nesusținute prin alte date obiective, au fost apreciate justificat ca insuficiente pentru confirmarea sumei pretinse.

Instanța de recurs consideră întemeiat și raționamentul instanței de apel privind acțiunea reconvențională. Curtea de Apel a explicat că Victoria Terenti nu a probat prestarea unui serviciu necorespunzător și nu a demonstrat legătura dintre serviciul de spălare auto și prejudiciile solicitate. Argumentul referitor la pretinsa defecțiune a ușii de ieșire și la lipsa informării despre regulile de utilizare a fost examinat, instanța de apel reținând existența panourilor informative la intrarea în spălătorie și faptul că situația produsă a fost determinată de manevrele efectuate de conducătorul auto.

Criticile formulate în recursuri nu justifică îndepărtarea de la aceste concluzii. Ele reiau, în esență, pozițiile susținute în apel și urmăresc o nouă apreciere a probelor, fără a indica elemente care să răstoarne constatarea decisivă a instanței de apel, respectiv lipsa probării prejudiciilor pretinse de ambele părți. În aceste condiții, raționamentul instanței de apel apare coerent, suficient și convingător.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În speță, însă, recurenții readuc în discuție aceleași argumente cărora instanța de apel, le-au dat o apreciere completă și multi-aspectuală. 8

Totodată, potrivit jurisprudenței Curţii Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În ceea ce ține argumentele recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că critica recurenților se referă la un simplu dezacord cu concluziile Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția, în principal, că prevederile Codului de procedură civilă indică nu doar asupra caracterului nedevolutiv al recursului, dar și asupra unui standard de seriozitate a din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material, capabile să răstoarne deciziile instanțelor de apel contestate.

Astfel, pentru a trece testul de admisibilitate, cererile de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată și raportată la decizia instanței de apel.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Aceasta înseamnă că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să examineze recursul pe fondul său, or critica rămâne la nivelul unui simplu dezacord cu soluția pronunțată în apel.

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursul Societății cu Răspundere Limitată „Bemas” și recursul Victoriei Terenti, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, din motiv că recursule nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul Societății cu Răspundere Limitată „Bemas” și recursul Victoriei Terenti, reprezentată de avocatul Serghei Zubco. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 9