2ra-665/26 — Limitarea activitătii partidului politic

La 30 septembrie 2025, Ministerul Justiției a depus la Curtea de Apel Centru cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic „Moldova Mare”, intervenienți accesorii Comisia Electorală Centrală și Serviciul de Informații și Securitate privind limitarea activității Partidului Politic „Moldova Mare”, pentru termenul de 12 luni.

Prin hotărârea din 22 iulie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a limitat activitatea Partidului Politic „Moldova Mare” pentru un termen de 12 (douăsprezece) luni. S-a încasat din contul Partidului Politic „Moldova Mare” la bugetul de stat al Republicii Moldova, suma de 250 (două sute cincizeci) lei, cu titlu de taxă de stat, de la plata căreia reclamantul este scutit în temeiul legii. S-a încasat, din contul Partidului Politic „Moldova Mare”, în contul Curții de Apel Centru, suma de 200 (două sute) lei cu titlu de taxă de timbru, de la plata căreia reclamantul este scutit în temeiul legii.

La 13 august 2026, Partidului Politic „Moldova Mare” a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 22 iulie 2026 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii instanței de fond, pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, din 11 septembrie 2026, cauza a fost atribuită în mod automat-aleatoriu, prin intermediul PIGD, judecătorului-raportor Elena Croitor.

Conform dispoziției Președintei interimare al Curții Supreme de Justiție nr. 53 din 23 iulie 2026 cu privire la modificarea dispoziției nr. 193 din 30 decembrie 2025„Cu privire la constituirea completelor de judecată pentru anul 2026”, a fost constituit completul de judecată nr. 1 pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate, compus din: Stela Procopciuc (președinte), Ion Munteanu și Elena Croitor (judecători).

La 22 septembrie 2026, reprezentantul Partidului Politic „Moldova Mare”, Igor Hlopețchi, a depus cerere de recuzarea judecătorului Ion Munteanu.

În motivarea cererii de recuzare, a indicat că judecătorul Ion Munteanu este vizat într-o procedură disciplinară pendinte la Colegiul disciplinar, inițiată în urma sesizării depuse de reprezentanții Partidului Politic „Moldova Mare”, Igor Hlopețchi și Victoria Furtună.

Autorul cererii a menționat că judecătorul, anterior, a deținut funcția de Procuror General și, la 1 martie 2024, a emis ordonanța privind începerea urmăririi penale în privința Victoriei Furtună, care, prin ordonanța din 22 iulie 2024, a fost scoasă de sub urmărire penală, în temeiul art. 275 pct. 3) din Codul de procedură penală.

Totodată, autorul cererii consideră că judecătorul Ion Munteanu, în perioada în care a deținut funcția de procuror general interimar, precum și în perioada în care a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, a fost procuror ierarhic superior Victoriei Furtună, fapt care, în opinia autorului cererii de recuzare, ar răsturna obligația pozitivă a statului de a asigura accesul la o instanță independentă și imparțială.

Menționează că fratele judecătorului este director de departament în cadrul filialei „SOROS” din Republica Moldova, iar programul Partidului Politic „Moldova Mare” era contrar intereselor corporative și pecuniare fratelui judecătorului.

Art. 52 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. (2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”

Totodată, Completul de judecată menționează că nu se va expune asupra argumentului care vizează procedura disciplinară pendinte în privința judecătorului, din motiv că acest argument a fost analizat separat, în încheierea din 23 septembrie 2026 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost soluționată declarația de abținere a judecătorului a cărui recuzare se cere.

Cu referire la existența relațiilor de subordonarea procesuală a judecătorului Ion Munteanu și președintele Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, în activitatea profesională anterioară, Completul menționează că subordonarea invocată a fost una exclusiv profesională, instituită în temeiul legii și determinată de raporturile de serviciu dintre procurori. Or, existența unui asemenea raport ierarhic în trecut, nu este apt să genereze îndoieli obiectiv justificate asupra imparțialității judecătorului.

În plus, faptul exercitării funcției de Procuror General de către judecătorul Ion Munteanu, în perioada în care în privința Victoriei Furtună a fost începută urmărirea penală, nu poate demonstra per se existența unei prejudecăți. Pornirea urmăririi penale constituie un act procesual efectuat în condițiile legii, iar soluția ulterioară de scoatere de sub urmărire penală nu transformă, retroactiv, această măsură în una arbitrară. Mai mult, urmărirea penală a fost începută în legătură cu fapte care nu au legătură cu activitatea partidului politic. Prin urmare, această împrejurare nu poate fundamenta concluzia existenței unei prejudecăți.

În ceea ce privește pretinsul dezacord cu programul politic al partidului și interesele fratelui judecătorului, Completul reține că asemenea susțineri reprezintă, în esență, alegații și presupuneri ale autorului cererii de recuzare. Acestea nu sunt însoțite de circumstanțe concrete, cu suport factual obiectiv, și, în consecință, nu pot genera îndoieli asupra imparțialității judecătorului.

În ansamblu, împrejurările invocate în cererea de recuzare, examinate atât individual, cât și în coroborare, nu relevă existența unei relații personale, a unui interes propriu sau a unei împrejurări concrete de natură să pună la îndoială imparțialitatea judecătorului și care să invoce dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în temeiul art. 116 din Constituția Republicii Moldova, judecătorul este independent, imparțial și inamovibil, în condițiile legii. Independența și imparțialitatea judecătorului presupun exercitarea funcției cu respectarea strictă a legii, fără restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe, cu fidelitate față de lege și cu păstrarea autorității și competenței profesionale.

Completul reține că imparțialitatea se apreciază atât din perspectivă subiectivă (convingerile personale ale judecătorului), cât și obiectivă (garanțiile oferite pentru a exclude orice bănuială legitimă). În acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului consacră principiul potrivit căruia aparențele pot avea relevanță, numai dacă acestea sunt susținute de elemente obiective și verificabile (cauza Piersack c. Belgiei, Castillo Algar c. Spaniei). La fel, Curtea statuează că, în fiecare caz concret, va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58).

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare, depusă de reprezentantul Partidului Politic „Moldova Mare”, Igor Hlopețchi, în privința judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu. Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 50, art. 52, art. 53 alin. (5), art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de reprezentantul Partidului Politic „Moldova Mare” Igor Hlopețchi privind recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, de la examinarea cauzei civile, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic „Moldova Mare”, intervenienți accesorii Comisia Electorală Centrală și Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, cu privire la limitarea activității partidului politic. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Elena Croitor