Decizie nr. 145 din 18.09.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolelor 61 și 62 din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, ridicată de dl avocat Nicu Șendrea, în interesele dnei Mihaela Pînzari, parte în dosarul nr. 10-17/2026, pendinte la Judecătoria Hâncești, sediul central.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecătoare Valentina Suruceanu, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. ÎN FAPT A. Circumstanțele procesului penal

La 7 aprilie 2026, a fost expediată în instanța de judecată cauza penală de acuzare a dlui Vladimir Chitorog de comiterea infracțiunilor de creare sau conducere a unei organizații criminale și spălare a banilor. Cauza penală a fost repartizată pentru examinare dlui judecător Nicolae Zaharia.

La 11 mai 2026, dl avocat Nicu Șendrea a formulat, în interesele dnei Mihaela Pînzari, o plângere în fața judecătorului de instrucție, în conformitate cu articolul 313 din Codul de procedură penală, referitoare la refuzul de tragere la răspundere penală a unui procuror și a unui ofițer de urmărire penală pentru presupuse acțiuni de constrângere psihologică, abuz de putere și exercitarea unor presiuni ilegale în cadrul urmăririi penale.

În cursul examinării cauzei penale au fost formulate mai multe cereri de recuzare împotriva dlui judecător Nicolae Zaharia. Cererile de recuzare au fost repartizate, în mod aleatoriu, prin Programul integrat de gestionare a dosarelor, dnei judecătoare Valentina Suruceanu din cadrul Judecătoriei Hâncești, sediul central. Anterior, dl avocat Nicu Șendrea a formulat cereri de recuzare împotriva 2

În ședința de judecată din 3 august 2026, dl avocat Nicu Șendrea a ridicat, în interesele dnei Mihaela Pînzari, excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolelor 61 și 62 din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.

Printr-o încheiere din 3 august 2026, Judecătoria Hâncești a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile şi interesele sale legitime. (2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.” Articolul 26 Dreptul la apărare „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale. (3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. (4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.” Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți „(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. (2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. 3

Prevederile relevante ale Legii nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească sunt următoarele: Articolul 61 Distribuirea aleatorie a dosarelor şi constituirea completelor de judecată „(1) Activitatea de judecare a cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. În cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea acesteia, persoana responsabilă, în temeiul unei încheieri motivate a 4

Autorul sesizării a preluat în totalitate criticile de neconstituționalitate din sesizarea nr. 168g/2026 și susține că prevederile contestate nu prevăd garanții procedurale și instituționale în situația în care, din cauza numărului redus de judecători, Programul integrat de gestionare a dosarelor nu asigură o distribuire aleatorie a cererilor de recuzare. În situația în care într-o instanță de judecată activează doi judecători, cererile de recuzare formulate în privința lor se soluționează în mod reciproc de către fiecare dintre aceștia.

În astfel de circumstanțe, lipsa unei reglementări care ar permite desemnarea unui judecător dintr-o altă instanță de același grad ori aplicarea unui mecanism alternativ afectează dreptul justițiabilului la un proces echitabil.

Autorul excepției afirmă că omisiunea în cauză contravine articolelor 1, 4, 16, 20, 23, 26, 54, 114, 115 și 116 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. 5

Astfel, Curtea observă că, reprezentând interesele unei alte părți în cadrul altei cauze, autorul a formulat o excepție de neconstituționalitate cu critici de neconstituționalitate și argumente care sunt, în esență, identice celor din sesizarea examinată în Decizia nr. 132 din 6 august 2026.

În acest context, Curtea a menționat, cu referire la incidența articolelor 26, 114 și 115 din Constituţie, că autorul excepţiei nu a motivat caracterul contradictoriu al dispoziţiilor contestate cu aceste norme constituţionale, iar simpla trimitere la acestea nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 132 din 6 august 2026, § 21).

Cu referire la incidența articolelor 20 și 116 din Constituție, Curtea a constatat lipsa unei legături de cauzalitate între prevederile contestate şi normele constituționale invocate, de vreme ce principiul distribuirii aleatorii este stabilit de articolele 61 și 62 din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, iar modalitățile de repartizare aleatorie au fost dezvoltate de Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 110/5 din 5 februarie 2013 (a se vedea DCC nr. 132 din 6 august 2026, § 32).

De asemenea, Curtea a făcut trimitere la jurisprudenţa Curții Europene din cauza A.K. v. Liechtenstein, 9 iulie 2015, § 68, care viza situația în care fiecare dintre membrii unui tribunal vizați de recuzare a participat la luarea deciziei privind recuzările pentru părtinire formulate împotriva colegilor săi. În acest sens, Curtea Europeană a considerat că o astfel de procedură nu a afectat imparțialitatea judecătorilor în circumstanțele specifice ale cauzei, de vreme ce reclamantul își bazase cererile de recuzare pe motive generale și abstracte, aproape identice, fără a face referire la fapte concrete și relevante care ar fi putut dezvălui o animozitate sau o ostilitate personală față de el (a se vedea DCC nr. 132 din 6 august 2026, § 34).

Prin urmare, Curtea nu a reținut nici critica autorului referitoare la afectarea dreptului la un proces echitabil din cauza examinării unei cereri de recuzare de către un judecător vizat într-o altă cerere de recuzare (a se vedea DCC nr. 132 din 6 august 2026, § 33).

Așadar, pentru că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, iar prezenta sesizare este practic identică după conţinut cu sesizarea nr. 168g din 30 iulie 2026, Curtea reţine că atât soluţia, cât şi considerentele Deciziei nr. 132 din 6 august 2026 sunt aplicabile şi în această cauză.

Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. 6