2ac-87/26 — Cu privire la anularea actului administrativ

La 26 martie 2026, Primarul or. Codru sa depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Codru, solicitând: - anularea în parte a deciziei Consiliului or. Codru nr. 1/12 din 25 februarie 2026 ”cu privire la aprobarea indicelui de referință al indemnizației lunare”, și anume în partea excluderii persoanelor cu funcții de demnitate publică din lista personalului Primăriei or. Codru care beneficiază de indemnizație lunară pentru anul 2026.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 3 aprilie 2026 s-a declinat competența Judecătoriei Chișinău, de la examinarea cauzei administrative la cererea de chemare în judecată înaintată de Primarul or. Codru împotriva Consiliului or. Codru privind anularea actului, și a transmis dosarul pentru examinarea prezentei acțiuni la Curtea de Apel Centru.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din 6 mai 2026 a constatat existența unui conflict negativ de competență între judecătorul specializat în materia contenciosului administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și completul specializat în materia contenciosului administrativ din cadrul Curții de Apel Centru, a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență apărut.

Art. 7 din Codul administrativ stabilește că: „Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public.” 1

Art.

Alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Actul administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.” 7. Art. 11, alin. (1), alin. (2) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligaţii, sancţiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.” 8. Art. 12 din Codul administrativ stabilește că: „Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituţionale sau legale, care nu se supune controlului constituţionalităţii şi stabileşte reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situaţii identice.” 9. Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Conflictele de competenţă pot fi: a) pozitive – când două sau mai multe autorităţi publice se declară competente să desfăşoare o anumită activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfăşoare o anumită activitate administrativă.” 10. Art. 191. Alin. (1) şi alin. (2) din Codul administrativ enunță că: „Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) şi (3), judecătoriile soluționează în fond toate acţiunile în contencios administrativ. Curţile de apel soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituţionalitate.”

Art. 197 din Codul administrativ prevede că: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanţa în a cărei competenţă este dată prin lege cauza, cu excepţiile expres stabilite de lege.”

Art. 200, alin. (3) şi alin. (4) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Conflictul de competenţă dintre judecătoriile din jurisdicţia diferitor curţi de apel, dintre o judecătorie şi o curte de apel sau dintre două curţi de apel se soluţionează de către Curtea Supremă de Justiţie. Conflictul de competenţă se soluţionează fără citarea participanţilor la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.” 2

Art. 2 din Lege cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 statuează că: „Act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal şi care stabileşte, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice şi care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situaţii identice.”

Art. 4 din Lege cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 stabilește că: „Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecţilor de drept şi, în caz de necesitate, sunt impuse prin forţa de constrângere a statului.”

Materialele cauzei atestă că obiectul prezentului litigiu îl constituie anularea deciziei Consiliului or. Codru nr. 1/12 din 25 februarie 2026 în partea excluderii persoanelor cu funcții de demnitate publică din lista personalului Primăriei or. Codru care beneficiază de indemnizație lunară pentru anul 2026.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din data de 03 aprilie 2026 a transmis acţiunea depusă de către Primarul or. Codru împotriva Consiliului or. Codru privind anularea actului administrativ pentru examinare instanței de judecată competente - Curtea de Apel Centru, or decizia contestată în acțiune constituie un act administrativ normativ.

La rândul său Curtea de Apel Centru, prin încheierea din data de 6 mai 2026 a ridicat conflict negativ, menționând că decizia care se contestată este act administrativ individual.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție indică că, caracterul normativ al actului administrativ derivă din întrunirea cumulativă a următoarele condiții: este un act juridic subordonat legii, este un act probat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, este un act care nu se supune controlului constituționalității, stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un numere nelimitat de situații identice.

Astfel, se reține că actele administrative normative se delimitează de cele individuale prin conținut, dar și prin calitatea subiecților, actul normativ conține reglementări de principiu care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală.

Actul administrativ individual este acea categorie de acte, care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns şi determinat de subiecți de drept. 3

Prin urmare, actul administrativ individual nu prevede reglementări de principiu și nu are o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce efecte opozabile tuturor, ci urmărește stabilizarea unei situații juridice concrete în favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecți de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, cele două categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Reieșind din circumstanțele enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, obiectul prezentei acțiuni constituie anularea deciziei Consiliului or. Codru nr. 1/12 din 25 februarie 2026 în partea excluderii persoanelor cu funcții de demnitate publică din lista personalului Primăriei or. Codru care beneficiază de indemnizație lunară pentru anul 2026.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menționează că, prin decizia contestată s-a aprobat indicele de referință al indemnizației lunare pentru anul 2026 acordare personalului Primăriei or. Codru cu excepția persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Prin urmare decizia prin care s-a aprobat indicele de referinţă al indemnizației personalului Primăriei or. Codru, concomitent cu excluderea persoanelor cu funcţii de demnitate publică din categoria beneficiarilor acestei indemnizații, întrunește trăsăturile unui act administrativ individual. Or, prin conținutul şi efectele sale juridice, actul contestat nu instituie reguli generale, abstracte şi impersonale, destinate unei aplicări repetate faţă de un număr nedeterminat de destinatari, caracteristice unui act normativ, ci stabileşte în mod nemijlocit o situaţie juridică concretă privind acordarea ori neacordarea indemnizației lunare.

Completul de judecată evidențiază că deși, decizia contestată poate sugera un caracter general, analiza naturii juridice şi a efectelor produse relevă că aceasta produce consecințe directe asupra unei categorii determinabile de subiecți şi anume personalul Primăriei or. Codru precum şi persoanele care exercită funcţii de demnitate publică, care sunt individualizate prin statutul lor juridic şi raporturile de serviciu existente. Astfel, destinatarii actului nu reprezintă un cerc nedeterminat de persoane, susceptibil de extindere nelimitată, ci o categorie concret identificabilă, ale cărei drepturi salariale sunt afectate în mod direct şi imediat.

Prin urmare, decizia contestată nu are caracter de reglementare generală şi abstractă dar stabilește o situaţie juridică particulară şi produce efecte juridice individualizate asupra unei categorii determinabile de persoane, ceea ce justifică calificarea acesteia drept act administrativ individual.

Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului şi temeiul acțiunii depuse de către Primarul or. Codru raportat la textele legii enunțate instanţa competentă jurisdicțional de a examina acţiunea depusă de către 4 Primarul or. Codru împotriva Consiliului or. Codru privind anularea actului administrativ este Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 191, art. 200, alin. (3) şi art. 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Se constată competența Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la acţiunea depusă de către Primarul or. Codru împotriva Consiliului or. Codru privind anularea actului administrativ. Cauza de contencios administrativ, intentată la acţiunea depusă de către Primarul or. Codru împotriva Consiliului or. Codru privind anularea actului administrativ, se remite spre examinare Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5