2ac-71/24 — anularea ordinului

Dosarul nr. 2ac-71/24

2-24014865-01-2cc-23022024

Î N C H E I E R E

13 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel

Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Primăriei mun. Chișinău, terți Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Șeful

Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău, Secretarul Consiliului Municipal

Chișinău, șeful adjunct al Oficiului Teritorial Chișinău, Pretorul sectorului

Botanica, Pretorul sectorului Centru, Pretorul sect. Ciocana, Pretorul sect. Rîșcani,

șeful Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, șeful Direcției pentru

Siguranța Alimentelor, șeful adjunct al Direcței Poliție mun. Chișinău, șeful INP,

șeful Direcției Generale, Economie, Comerț și Turism, șeful Direcției Generale

Mobilitate Urbană, Directorul general SA „Moldtelecom”, Șeful Centrului de

Sănătate Publică, Directorul ÎM „Combinatul Servicii Funerare”, șeful Direcției

Generale Locativ Comunale, Directorul General ÎCS „Premier Energy”, Directorul

Generale ”Apa Canal Chișinău”, Directorul General ”Chișinău gaz”, Directorul ÎM

”Direcția Construcții”, Directorul ”Parcul Urban de Autobuze”, Directorul

”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, Șeful Direcției Generale Educație,

Tineret și Sport, șeful Centrului Militar al mun. Chișinău, Directorul ÎM ”Regia

Transport Electric” cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției

Generale Asistență Medicală și Socială,

c o n s t a t ă:

La 07 februarie 2024 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a

adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei mun. Chișinău

cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale

Asistență Medicală și Socială cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei

Situații Excepționale a municipiului Chișinău. Cauza fiind repartizată aleatoriu

judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, Panfil Cristina.

1

Prin încheierea din 08 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a transmis cauza de contencios administrativ inițiată la acțiunea formulată de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției

Generale Asistență Medicală și Socială „cu privire la implementarea

recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului Chișinău”, după

competență la Curtea de Apel Chișinău, cu trimitere la prevederile art. art.192-199

Cod administrativ.

Prin încheierea din 19 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a suspendat

procesul la examinarea cauzei de contencios administrativ, la acțiunea de

contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din

03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială cu privire la

implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului

Chișinău.

S-a transmis dosarul pentru soluționarea conflictului negativ de competență

apărut, la Curtea Supremă de Justiție.

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, de a judeca

cauza de contencios administrativ, reieșind din următoarele considerente.

Completul reiterează că reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 2-b din

03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială cu privire la

implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului

Chișinău.

Prin ordinul prenotat au fost întreprinse măsuri cu privire la organizarea și

funcționarea Serviciului de asistență personală.

În corespundere cu art. 200 alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de

competentă dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Din prevederile art. 10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, actele

administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun

destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele

legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului

solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau

2

un avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar

persoana către care actul administrativ se îndreaptă.

Reieșind din prevederile art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune

controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un

număr nedeterminat de situații identice.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

Totodată, conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 191 alin. (1), (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor

prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în

contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se

supun controlului de constituționalitate.

Completul constată că, art. 2 din Legea cu privire la actele normative nr. 100

din 22.12.2017, act normativ constituie – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o

autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care

stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sînt aplicabile unui număr

nedeterminat de situații identice. Potrivit art. 4 din Legea cu privire la actele

normative nr. 100 din 22.12.2017, actul normativ are caracter public, obligatoriu,

general și impersonal. Prevederile actului normativ sînt executorii, opozabile

tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sînt impuse prin forța de

constrângere a statului.

Instanța de recurs notează că, actele normative sunt acea categorie de acte

juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor

subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de

acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr

relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

Astfel, actele administrative normative se delimitează de cele individuale prin

conținut, dar și prin calitatea subiecților, actul normativ conține reglementări de

principiu care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate

generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare a actelor administrative

normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt

individual determinați.

Aici, Completul menționează că, pretenția reclamantului cu privire la anularea

ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială

cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a

municipiului Chișinău, nu constituie o acțiune în contencios administrativ înaintată

3

împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de

constituționalitate.

Drept urmare, Completul de judecată, reglementând măsurile de organizare și

funcționare a Serviciului de Asistență Personală, reieșind din limita bugetului

disponibil și în lipsa cofinanțării de la bugetul de stat pentru anul 2024, care vizează

un anumit număr/unități de asistenți personali, stabilite prin ordinul contestat,

subliniază că, din conținutul însăși a actului administrativ se denotă faptul că acesta

este îndreptat față de subiecți determinați și anume față de asistenții personali, în

privința cărora s-au produs efectele juridice și anume, sancțiunile, sarcinile care

afectează drepturile/interesele legitime ale asistenților personali, ori care resping,

în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Or, acesta nu este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12 din Codul

administrativ, ci constituie un act administrativ individual, întrucât reglementează

o situație concretă, un caz individual - art.10 al.1) din Codul administrativ.

De asemenea ordinul care se contestă nu reglementează o situație abstractă

dar o situație concretă/individuală, în special cea de preavizarea și încetarea

contractelor individuale de muncă cu asistenții personali, finanțate anterior din

pachetul minim de servicii, modificarea contractelor individuale de muncă prin

acord adițional cu salariații angajați în calitate de asistenți personali.

Totodată, ordinul a fost semnat de către șeful adjunct al Direcției Generale

Asistență Medicală și Socială, adică vine de la autoritatea publică în scopul

soluționării unei situații individuale și care acționează în scopul realizării

interesului public și cu efect în exterior.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

examinarea acțiunilor împotriva actelor emise de Direcția Generală Asistență

Medicală și Socială și anume a ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 cu privire la

implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului

Chișinău, ține de competența primei instanțe, dar nu ține de competența Curții de

Apel Chișinău.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa

conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, la examinarea prezentei cauze de contencios

administrativ.

Or, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din

Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pentru

examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Primăriei mun. Chișinău, terți Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Șeful

Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău, Secretarul Consiliului Municipal

4

Chișinău, șeful adjunct al Oficiului Teritorial Chișinău, Pretorul sectorului

Botanica, Pretorul sectorului Centru, Pretorul sect. Ciocana, Pretorul sect. Rîșcani,

șeful Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, șeful Direcției pentru

Siguranța Alimentelor, șeful adjunct al Direcței Poliție mun. Chișinău, șeful INP,

șeful Direcției Generale, Economie, Comerț și Turism, șeful Direcției Generale

Mobilitate Urbană, Directorul general SA „Moldtelecom”, Șeful Centrului de

Sănătate Publică, Directorul ÎM „Combinatul Servicii Funerare”, șeful Direcției

Generale Locativ Comunale, Directorul General ÎCS „Premier Energy”, Directorul

Generale ”Apa Canal Chișinău”, Directorul General ”Chișinău gaz”, Directorul ÎM

”Direcția Construcții”, Directorul ”Parcul Urban de Autobuze”, Directorul

”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, Șeful Direcției Generale Educație,

Tineret și Sport, șeful Centrului Militar al mun. Chișinău, Directorul ÎM ”Regia

Transport Electric” cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției

Generale Asistență Medicală și Socială.

Cauza de contencios administrativ, la acțiunea formulată de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la

anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală

și Socială „cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații

Excepționale a municipiului Chișinău”, se remite Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, pentru examinare în fond conform competenței.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5