2ac-71/24 — anularea ordinului

Dosarul nr. 2ac-71/24 2-24014865-01-2cc-23022024 Î N C H E I E R E 13 martie 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun. Chișinău, terți Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Șeful Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău, Secretarul Consiliului Municipal Chișinău, șeful adjunct al Oficiului Teritorial Chișinău, Pretorul sectorului Botanica, Pretorul sectorului Centru, Pretorul sect.

Ciocana, Pretorul sect. Rîșcani, șeful Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, șeful Direcției pentru Siguranța Alimentelor, șeful adjunct al Direcței Poliție mun. Chișinău, șeful INP, șeful Direcției Generale, Economie, Comerț și Turism, șeful Direcției Generale Mobilitate Urbană, Directorul general SA „Moldtelecom”, Șeful Centrului de Sănătate Publică, Directorul ÎM „Combinatul Servicii Funerare”, șeful Direcției Generale Locativ Comunale, Directorul General ÎCS „Premier Energy”, Directorul Generale ”Apa Canal Chișinău”, Directorul General ”Chișinău gaz”, Directorul ÎM ”Direcția Construcții”, Directorul ”Parcul Urban de Autobuze”, Directorul ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, Șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport, șeful Centrului Militar al mun.

Chișinău, Directorul ÎM ”Regia Transport Electric” cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, c o n s t a t ă: La 07 februarie 2024 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului Chișinău. Cauza fiind repartizată aleatoriu judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, Panfil Cristina. 1 Prin încheierea din 08 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a transmis cauza de contencios administrativ inițiată la acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială „cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului Chișinău”, după competență la Curtea de Apel Chișinău, cu trimitere la prevederile art. art.192-199 Cod administrativ. Prin încheierea din 19 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a suspendat procesul la examinarea cauzei de contencios administrativ, la acțiunea de contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului Chișinău.

S-a transmis dosarul pentru soluționarea conflictului negativ de competență apărut, la Curtea Supremă de Justiție. Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, de a judeca cauza de contencios administrativ, reieșind din următoarele considerente. Completul reiterează că reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului Chișinău. Prin ordinul prenotat au fost întreprinse măsuri cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de asistență personală.

În corespundere cu art. 200 alin. (3), (4) din Codul administrativ, conflictul de competentă dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Din prevederile art. 10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. În conformitate cu art. 11 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau 2 un avantaj de orice fel.

Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Reieșind din prevederile art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice. Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Totodată, conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Conform art. 191 alin. (1), (2) din Codul administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Completul constată că, art. 2 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017, act normativ constituie – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice. Potrivit art. 4 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sînt impuse prin forța de constrângere a statului.

Instanța de recurs notează că, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept. Astfel, actele administrative normative se delimitează de cele individuale prin conținut, dar și prin calitatea subiecților, actul normativ conține reglementări de principiu care se adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală. Oricât de restrâns ar fi obiectul de reglementare a actelor administrative normative, acestea își păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt individual determinați.

Aici, Completul menționează că, pretenția reclamantului cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului Chișinău, nu constituie o acțiune în contencios administrativ înaintată 3 împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Drept urmare, Completul de judecată, reglementând măsurile de organizare și funcționare a Serviciului de Asistență Personală, reieșind din limita bugetului disponibil și în lipsa cofinanțării de la bugetul de stat pentru anul 2024, care vizează un anumit număr/unități de asistenți personali, stabilite prin ordinul contestat, subliniază că, din conținutul însăși a actului administrativ se denotă faptul că acesta este îndreptat față de subiecți determinați și anume față de asistenții personali, în privința cărora s-au produs efectele juridice și anume, sancțiunile, sarcinile care afectează drepturile/interesele legitime ale asistenților personali, ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Or, acesta nu este un act normativ în sensul prevăzut de art. 12 din Codul administrativ, ci constituie un act administrativ individual, întrucât reglementează o situație concretă, un caz individual - art.10 al.1) din Codul administrativ. De asemenea ordinul care se contestă nu reglementează o situație abstractă dar o situație concretă/individuală, în special cea de preavizarea și încetarea contractelor individuale de muncă cu asistenții personali, finanțate anterior din pachetul minim de servicii, modificarea contractelor individuale de muncă prin acord adițional cu salariații angajați în calitate de asistenți personali. Totodată, ordinul a fost semnat de către șeful adjunct al Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, adică vine de la autoritatea publică în scopul soluționării unei situații individuale și care acționează în scopul realizării interesului public și cu efect în exterior.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea acțiunilor împotriva actelor emise de Direcția Generală Asistență Medicală și Socială și anume a ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului Chișinău, ține de competența primei instanțe, dar nu ține de competența Curții de Apel Chișinău. Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ. Or, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

În conformitate cu prevederile art. art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun. Chișinău, terți Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Șeful Direcției Situații Excepționale mun. Chișinău, Secretarul Consiliului Municipal 4 Chișinău, șeful adjunct al Oficiului Teritorial Chișinău, Pretorul sectorului Botanica, Pretorul sectorului Centru, Pretorul sect. Ciocana, Pretorul sect.

Rîșcani, șeful Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, șeful Direcției pentru Siguranța Alimentelor, șeful adjunct al Direcței Poliție mun. Chișinău, șeful INP, șeful Direcției Generale, Economie, Comerț și Turism, șeful Direcției Generale Mobilitate Urbană, Directorul general SA „Moldtelecom”, Șeful Centrului de Sănătate Publică, Directorul ÎM „Combinatul Servicii Funerare”, șeful Direcției Generale Locativ Comunale, Directorul General ÎCS „Premier Energy”, Directorul Generale ”Apa Canal Chișinău”, Directorul General ”Chișinău gaz”, Directorul ÎM ”Direcția Construcții”, Directorul ”Parcul Urban de Autobuze”, Directorul ”Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, Șeful Direcției Generale Educație, Tineret și Sport, șeful Centrului Militar al mun.

Chișinău, Directorul ÎM ”Regia Transport Electric” cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială. Cauza de contencios administrativ, la acțiunea formulată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la anularea ordinului nr. 2-b din 03.01.2024 a Direcției Generale Asistență Medicală și Socială „cu privire la implementarea recomandărilor Comisiei Situații Excepționale a municipiului Chișinău”, se remite Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pentru examinare în fond conform competenței. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5