3r-190/26 — Contestarea actului administrativ individual defavorabil.

La 1 noiembrie 2024, avocata Elena Organ, în interesele lui Vladimir Gorea, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Aeronautice Civile, terț Ecaterina Rîșina, solicitând: i. anularea Ordinului nr. 328/INT din 8 decembrie 2022; ii. restabilirea în funcția deținută la data eliberării și transferul ulterior în funcția publică vacantă de șef al Direcției supraveghere economică și management financiar; iii. încasarea prejudiciului cauzat în legătură cu eliberarea ilegală din funcția publică deținută care constă din: - despăgubiri pentru concedierea ilegală pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă în mărime de 41 792 lei pentru fiecare lună dar nu mai mult de 501 504 lei ce constituie 12 salarii medii lunare; - prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei; iv. încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 20 000 lei cu titlu de asistență juridică.

Prin hotărârea din 16 iulie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 7 august 2025, avocata Elena Organ, în interesele lui Vladimir Gorea, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe. În cererea de apel, reprezentanta apelantului a indicat că își rezervă dreptul de a depune supliment la cererea de apel după ce îi va fi comunicată hotărârea integrală.

Hotărârea motivată din 16 iulie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost comunicată lui Vladimir Gorea și avocatei Elena Organ, la adresele electronice indicate de aceștia, la 16 ianuarie 2026.

Prin încheierea din 7 aprilie 2026, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil apelul depus de avocata Elena Organ, în interesele lui Vladimir Gorea, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din același cod.

La 18 iunie 2026, avocata Elena Organ, în interesele lui Vladimir Gorea, a declarat recurs împotriva încheierii din 7 aprilie 2026, solicitând casarea acesteia și remiterea apelului spre examinare Curții de Apel Centru, în alt complet de judecată. 1

În motivarea recursului, Vladimir Gorea a susținut că instanța de apel a stabilit greșit că la 7 august 2025 a fost depus un apel nemotivat.

Recurentul a invocat că cererea de apel depusă la 7 august 2025 era motivată, a fost semnată electronic și a fost însoțită de dovada achitării taxei de timbru.

Acesta a susținut că instanța de apel nu a studiat corespunzător materialele cauzei și, prin declararea apelului ca inadmisibil, i-a încălcat dreptul de acces la instanță garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La 4 septembrie 2026, Autoritatea Aeronautică Civilă a depus referință la recursul declarat de Vladimir Gorea și a solicitat respingerea acestuia.

Articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Articolul 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Articolul 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.” (2) Instanţa competentă soluţionează recursul împotriva încheierilor judecătoreşti fără şedinţă de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanţii la proces.”

Articolul 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Apelul se depune la instanţa de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de judecată care a emis hotărîrea contestată transmite neîntîrziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanţei de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanţa de judecată care a emis hotărîrea contestată.”

Articolul 233 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Cererea de apel trebuie să conţină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit.a)–d) şi să indice hotărîrea care se contestă cu apel.”

Articolul 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „(1) Instanţa de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: 2 e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Articolul 24 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Participanţii la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanţi.”

Studiind materialele cauzei și argumentele recursului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente.

Completul de judecată constată că recurentul nu contestă faptul că hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, i-a fost comunicată lui Vladimir Gorea și avocatei Elena Organ, prin poșta electronică, la adresele indicate de aceștia, la 16 ianuarie 2026.

În aceste condiții, chestiunea principală constă în a stabili dacă cererea de apel depusă la 7 august 2025 conținea motivarea prevăzută de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ sau dacă apelantul urma să prezinte motivarea separat, după notificarea hotărârii motivate.

Completul de judecată reține că art. 232 din Codul administrativ face deosebire între depunerea apelului și prezentarea motivării acestuia. Apelul se depune în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii. În schimb, termenul de 30 de zile pentru prezentarea motivării începe să curgă de la notificarea hotărârii motivate.

Legea permite ca motivarea să fie prezentată odată cu apelul. Dacă însă aceasta nu este prezentată odată cu apelul, partea beneficiază de un termen separat de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate.

Prin urmare, simplul fapt că la 7 august 2025 a fost depusă o cerere denumită „apel” nu este suficient pentru a considera îndeplinită cerința prevăzută de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Pentru a avea valoarea unei motivări a apelului, cererea trebuia să cuprindă critici concrete privind hotărârea primei instanțe, motivele de fapt și de drept pentru care aceasta este considerată neîntemeiată și argumentele pe care se sprijină cererea de apel. 3

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a examinat deja o critică identică. Astfel, în cauza nr. 3r-47/24, recurentul a susținut în recurs că apelul depus inițial era suficient motivat și că nu era necesară depunerea unei motivări suplimentare.

Curtea Supremă de Justiție a respins acest argument și a reținut că motivarea apelului trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept, precum și criticile privind ilegalitatea sau netemeinicia hotărârii contestate.

În aceeași cauză, Curtea Supremă de Justiție a explicat că simpla exprimare a dezacordului cu soluția primei instanțe nu este suficientă. Motivarea trebuie să arate cu claritate criticile formulate împotriva hotărârii și motivele pentru care partea consideră hotărârea contestată neîntemeiată. Acest raționament este aplicabil și în prezenta cauză.

Recurentul afirmă că apelul depus la 7 august 2025 era motivat, însă nu indică în recurs care anume critici concrete din acea cerere ar constitui motive de apel în sensul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Dimpotrivă, din conținutul cererii depuse la 7 august 2025 rezultă că reprezentanta apelantului a indicat expres că își rezervă dreptul de a depune supliment după comunicarea hotărârii integrale. Această mențiune trebuie apreciată împreună cu conduita procesuală ulterioară a apelantului.

Hotărârea motivată i-a fost comunicată lui Vladimir Gorea și avocatei Elena Organ la 16 ianuarie 2026. Din acel moment a început să curgă termenul de 30 de zile prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. Termenul pentru prezentarea motivării apelului a expirat la 16 februarie 2026.

În această perioadă, apelantul nu a depus la Curtea de Apel Centru nici o motivare suplimentară și nu a solicitat repunerea în termen.

În cauza nr. 3r-225/24, Curtea Supremă de Justiție a reținut că însăși apelanta indicase în cererea inițială că își rezervă dreptul de a depune apel motivat după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată. Întrucât motivarea nu a fost prezentată ulterior în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, Curtea a menținut soluția de inadmisibilitate.

În prezenta cauză, după ce hotărârea motivată i-a fost comunicată, apelantul nu a prezentat motivarea în termenul stabilit de lege.

Completul de judecată nu poate reține argumentul recurentului că depunerea la 7 august 2025 a unei cereri semnate electronic și însoțite de dovada achitării taxei de timbru demonstrează că apelul era motivat.

Semnarea cererii și achitarea taxei sunt cerințe procedurale distincte. Acestea nu înlocuiesc obligația de a prezenta motivele de fapt și de drept ale apelului. 4

De asemenea, faptul că cererea din 7 august 2025 a fost depusă în interiorul termenului pentru declararea apelului nu răspunde problemei privind motivarea acestuia.

Termenul pentru depunerea apelului și termenul pentru motivarea apelului au momente diferite de început și îndeplinesc funcții procedurale diferite.

În prezenta cauză, nu se contestă că apelul a fost declarat la 7 august 2025. Problema este că, după notificarea hotărârii motivate, apelantul nu a prezentat motivarea cerută de art. 232 alin. (2).

La acest aspect este relevantă și decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3r- 301/24, §28, în care Curtea a reținut că lipsa motivării apelului în termen constituie un neajuns care împiedică exercitarea controlului judiciar asupra hotărârii atacate.

Instanța de apel nu poate identifica din oficiu motivele pentru care partea consideră hotărârea ilegală și nu poate formula în locul apelantului criticile ce urmează a fi examinate.

Din acest motiv, art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ stabilește expres inadmisibilitatea apelului atunci când motivarea nu a fost depusă în termen.

Completul de judecată nu poate reține nici argumentul potrivit căruia soluția instanței de apel ar constitui un formalism excesiv și ar încălca dreptul de acces la instanță.

Vladimir Gorea a avut posibilitatea de a declara apel, iar această posibilitate a fost valorificată. Ulterior, după comunicarea hotărârii motivate la 16 ianuarie 2026, acesta a avut la dispoziție termenul legal de 30 de zile pentru prezentarea motivării.

Prin urmare, apelantului nu i-a fost refuzat accesul la instanță. Declararea inadmisibilității a fost consecința neîndeplinirii unei obligații procedurale prevăzute expres de lege.

Respectarea termenului de prezentare a motivării urmărește buna desfășurare a procedurii și permite instanței de apel să cunoască în mod clar limitele criticilor formulate împotriva hotărârii primei instanțe.

În condițiile în care hotărârea motivată a fost comunicată atât apelantului, cât și reprezentantei sale, iar în termenul de 30 de zile nu a fost prezentată motivarea apelului, Curtea de Apel Centru a aplicat corect art. 232 alin. (2) și art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Critica din recurs potrivit căreia cererea din 7 august 2025 era deja motivată nu răstoarnă această concluzie. Din conținutul acesteia nu rezultă critici concrete de fapt și de drept care să corespundă cerinței de motivare a apelului, iar însăși mențiunea privind depunerea ulterioară a unui supliment confirmă că partea urma să își dezvolte motivele după comunicarea hotărârii integrale. 5

Argumentele recurentului privind încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu justifică o altă soluție.

Dreptul de acces la instanță nu înlătură obligația părților de a respecta cerințele procedurale stabilite de lege pentru exercitarea căilor de atac.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat în jurisprudența sa că părțile au obligația de a lua măsurile necesare pentru protejarea dreptului lor de acces la instanţă (cauza Van Harn împotriva Germaniei, nr. 7557/03, 11 septembrie 2007).

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că încheierea din 7 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru este legală și întemeiată, iar argumentele recursului nu justifică casarea acesteia.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,