3ra-855/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- art. 246 al. 2 lit. h CA
3ra-855/23 — contestarea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul
Marcel Burlacu în interesele lui Eugeniu Coștei,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Eugeniu Coștei împotriva Ministerul
Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, terți Autoritatea Aeronautică
Civilă, Octavian Nicolaescu și Vasile Șaramet cu privire la contestarea
actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-855/23
NR. PIGD 2-21011598-01-3ra-11082023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, G. Mîra, E. Palanciuc,
2 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul
Marcel Burlacu în interesele lui Eugeniu Coștei,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 ianuarie 2021, Eugeniu Coștei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la anularea ordinului
nr. 09p din 21.01.2021 cu privire la personal, restabilirea în funcție și achitarea
plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la serviciu.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că nu este de acord cu ordinul
vizat, care este unul ilegal, deoarece în data de 21 ianuarie 2021, se afla în concediul
medical și nu putea fi concediat în condițiile prevederilor art. 63 alin. (42) din Legea
nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Mai mult ca atât, în data de 21 ianuarie 2021, Mihail Lupașcu ocupa funcția
de ministru interimar, astfel conform prevederilor art. 15 alin.(2) lit. e) din Legea
Guvernului, nu avea careva drepturi legale de a numi sau elibera din funcție
funcționari și demnitari publici, sau să delege această lipsă de drept unei alte
persoane, cum ar fi secretarului general a ministerului.
A invocat că, în cazul său Ministerul prin ordinul contestat a adoptat o
măsură care afectează situațiile juridice definitive, și anume, au fost periclitate
rezultatele concursului public care a fost promovat de Eugeniu Coștei, ulterior
acesta fiind angajat în calitate de director general al Autorității Aeronautice Civile.
Or, atât timp cât deținea funcția de director general al Autorității Aeronautice
Civile, ocupând acest post în rezultatul concursului organizat public, beneficiază
categoric de securitatea raportului juridic, iar Ministerul Economiei și
Infrastructurii a emis un act administrativ care din start este unul neconstituțional
și lovit de nulitate, cauzează o daună considerabilă intereselor publice, legate de
buna funcționare a autorităților publice, care în primul rând au menirea de a
respecta și promova legea, dar nu de a admite abuzuri, care nu sunt caracteristice
unui stat de drept.
A concluzionat că, se determină faptul nulității absolute a ordinului nr. 09p
din 21 ianuarie 2021, prin care s-a dispus eliberarea lui Eugeniu Coștei din funcția
de director al Autorității Aeronautice Civile din data de 21.01.2021. Or, odată fiind
nul din momentul emiterii, acesta categoric nu poate produce efecte juridice și
respectiv urmează a fi anulat de instanță.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Eugeniu Coștei împotriva Ministerului
Economiei și Infrastructurii cu privire la contestarea actului administrativ
individual defavorabil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 17 ianuarie 2022, Eugeniu Coștei a declarat apel nemotivat, ulterior
motivat, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 decembrie 2021, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral
hotărârea din 29 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis
o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii înaintate de către Eugeniu Coștei,
ca neîntemeiată.
În motivarea soluției, instanța de apel relevă că prima instanță deși a dat o
apreciere cuvenită normelor legale, nu a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele de fapt importante pentru soluționarea cauzei.
Instanța de apel reiterând prevederile pct. 2, 12, 9 subpct. 19), 131 subpct. 8)
din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Autorității Aeronautice
Civile, precum și art. 30 alin. (1) și (2), 61 lit. b), 63 alin.(1) lit. d) din Legea nr.
158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, a
concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii înaintate de Eugeniu Coștei privind
anularea ordinului Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 09p din 21.01.2021
cu privire la personal și restabilirea în funcție cu achitarea plăților salariale pentru
perioada lipsei forțate de la serviciu.
Instanța de apel a stabilit că, Eugeniu Coștei a fost numit în funcția de
director al Autorității Aeronautice Civile prin ordinul nr. 287p din 13 decembrie
2019, în rezultatul promovării cu succes a concursului pentru ocuparea funcției
publice vacante, ce a fost anunțat ca urmare aplicării lui Octavian Nicolaescu,
director al Autorității Aeronautice Civile, sancțiunii disciplinare sub formă de
destituire din funcție prin ordinele nr. 229p din 08 octombrie 2019 și ordinul nr.
226 din 07.10.2019, ce au fost anulate în data de 21 ianuarie 2021 prin hotărârea
judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind restabilit Octavian Nicolaescu în funcția
de director al Autorității Aeronautice Civile.
În același context, instanța de apel a constatat că pentru executarea hotărârii
instanței de judecată, autoritatea publică pârâtă a emis ordinul nr. 09p din
21.01.2021, prin care Eugeniu Coștei a fost eliberat din funcția de director al
Autorității Aeronautice Civile. Iar în data de 5 februarie 2021, luând în considerare
faptul că în perioada 21.01.2021 - 23.01.2021, Eugeniu Coștei s-a aflat în concediu
medical, motiv din care autoritatea publică pârâtă a emis ordinul nr. 141p, prin care
a dispus substituirea la pct. 1 din ordinul nr. 09p din 21 ianuarie 2021 a sintagmei
„din data de 21 ianuarie 2021” cu sintagma „din data de 25 ianuarie 2021”.
Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului
privind legalitatea ordinului menționat, deoarece a fost emis întru executarea
hotărîrii judecătorești.
Cu referire la argumentele apelantului privind emiterea în data de 16
noiembrie 2021 a decizie Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral
hotărârea din 21.01.2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea
unei noi decizii prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios
administrativ înaintată de Octavian Nicolaescu, instanța de apel a explicat că,
instanța de judecată la caz a verificat legalitatea și temeinicia emiterii ordinului nr.
09p din 21.01.2021 cu privire la personal, emis întru executarea hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21.01.2021, ne fiind stabilite careva
temeiuri de anulare, ordinul a fost emis cu respectarea legii, procedurii și
competenței.
În final, instanța de apel a conchis că eliberarea din funcție a lui Eugeniu
Coștei din funcția de director al Autorității Aeronautice Civile, a fost realizată de
către organul competent, în atribuțiile căruia este stabilit prin lege că încetează
raporturile de serviciu (de muncă) ale conducătorilor și adjuncților structurilor
organizaționale din sfera de competență a Ministerului și cu respectarea procedurii,
nefiind stabilită depășirea limitelor dreptului discreționar al autorității publice
pârâte. Or, autoritatea publică la soluționarea speței a cercetat complet și
multiaspectual circumstanțele și în limita competenței a emis un act administrativ
prin care și-a realizat scopul său legal.
În consecință, instanța de apel nu poate reține la caz nici pretenția
reclamantului/apelant privind restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu
pentru lipsa forțată de la serviciu, întrucât, instanța de apel a ajuns la concluzia
privind respingerea pretenției principale privind anularea ordinului, respectiv
urmează a fi respinse și pretențiile subsecvente cu privire la restabilirea în funcție
și încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la serviciu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 28 februarie 2023, Eugeniu Coștei a declarat recurs nemotivat, ulterior
motivat, împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu emiterea unei decizii noi prin
care cererea de chemare în judecată să fie admisă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, au fost invocate argumente similare celor formulate
în cererea de apel. Suplimentar, a opinat că Eugeniu Coștei urma să fie restabilit în
temeiul efectului legii, deoarece prin decizia instanței de apel din 16.11.2021, dosar
nr. 3a-416/21, a fost admisă cererea de apel formulată de avocatul Burlacu Marcel,
în numele apelantului Eugeniu Coștei, precum și cererea de apel depusă de
Ministerul Economiei și Infrastructurii. S-a casarea integral hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, din 21 ianuarie 2021, fiind emisă o nouă decizie prin care
acțiunea în contencios administrativ înaintată de Octavian Nicolăescu a fost
respinsă ca neîntemeiată. Iar, recursul formulat de Octavian Nicolăescu împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 09 februarie 2021, a fost
respins, decizia a fost declarată irevocabilă de la momentul pronunțării.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023. ”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023)
prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.
III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în
vigoare la data declarării recursului):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023) prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi
contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o
persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.
245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor
stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului la data de 12 mai 2023, prin intermediul poștei electronice,
fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.226).
Cererea de recurs motivat a fost depusă la 9 iunie 2023. Astfel, că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 alin. (1) și (2) din Codul
administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de
principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al
temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței
de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)
din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura
sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de
o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde
de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile
cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni
de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Marcel Burlacu în interesele
lui Eugeniu Coștei.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc