1ra-615/2025 — Art. 264 alin. 1 CP

Ion Gangan s-a născut în anul 1992 în mun. Chișinău. El a fost apărat de avocatul Gheorghi Tataru.

Ion Gangan a fost învinuit că, la 01 ianuarie 2024, în jurul orei 13:55, în timpul deplasării la volanul unui automobil prin mun. Hîncești, a intrat pe banda destinată sensului opus și a tamponat un alt automobil care se deplasa din sens opus. În urma accidentului, șoferului Alexandr Constantinov i-au fost cauzate vătămări corporale medii, manifestate prin fractură închisă a coastei XI pe stânga, edemul genunchiului drept și traumatism cranio-cerebral ușor. Fapta a fost încadrată în baza art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, săvârșită din imprudență, care a cauzat o vătămare corporală medie.

Cauza a fost examinată în procedură generală. În cadrul ședinței de judecată, avocatul părții civile, Andrei Habravan, a depus o acțiune civilă concretizată. Potrivit acesteia, a fost solicitat încasarea prejudiciului material în cuantum total de 1.170.197,56 lei din contul companiei de asigurări „Asterra Grup”, iar din contul lui Ion Gangan – a prejudiciului moral în cuantum de 150.000 de lei și a cheltuielilor judiciare în cuantum de 38.378,80 lei (f.d. 1-30, vol. 2)

La 06 decembrie 2024, Judecătoria Hîncești, sediul Central, l-a recunoscut vinovat pe Ion Gangan de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) și l-a condamnat la amendă în mărime de 650 unități convenționale, echivalentul a 32.500 de lei. Acțiunea civilă a fost admisă parțial. Instanța a dispus încasarea din contul lui Ion Gangan în beneficiul lui Alexandr Constantinov a sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Pretențiile privind încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului cuvenit să se hotărască în ordine civilă.

Potrivit apărării, după pronunțarea sentinței, între partea civilă și partea civilmente responsabilă a fost încheiată o tranzacție de împăcare.

Avocații Andrei Habravan și Gheorghe Tataru, precum și procurorul Andrei Iepure, au declarat apel în partea individualizării pedepsei și a soluționării acțiunii civile. Avocatul Habravan a solicitat încasarea cheltuielilor judiciare în 1 cuantum de 38.378,80 de lei și a prejudiciului moral în cuantum de 150.000 de lei, a prejudiciului material și a condamnării la pedeapsa cu închisoare. Avocatul Tataru a solicitat reducerea prejudiciului moral până la 10.000 de lei. Procurorul a solicitat aplicarea pedepsei cu închisoarea, cu suspendarea executării acesteia pe un termen de probațiune, precum și privarea inculpatului de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de doi ani. La 05 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins ca nefondate apelurile avocatului Gheorghe Tataru și a procurorului, a admis apelul avocatului Andrei Habrovan, a casat sentința în partea cheltuielilor judiciare și a dispus încasarea cu acest titlu a 5.000 de lei. Ea a motivat că pedeapsa și cuantumul prejudiciului moral a fost soluționată corect de instanța de fond. De asemenea, nu a fost probat în cuantum deplin cheltuielile judiciare.

Avocatul Andrei Habravan a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. În motivarea recursului, acesta a reiterat argumentele invocate în apel cu privire la individualizarea pedepsei și cuantumul prejudiciului moral. Suplimentar, recurentul a susținut că suma de 5.000 de lei, dispusă spre încasare de instanța de apel este vădit insuficientă în raport cu cheltuielile suportate de partea vătămată pentru asistența juridică. El a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a sentinței și adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea prejudiciului moral în cuantum de 150.000 de lei și a cheltuielilor judiciare în sumă de 38.378,80 de lei.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 18 ianuarie – 28 februarie 2024. Prima instanță a examinat cauza în perioada 01 martie – 06 decembrie 2024. Instanța de apel a examinat cauza între 24 decembrie 2024 – 05 noiembrie 2025. La 05 decembrie 2025, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul a fost declarat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și vizează individualizarea pedepsei și cuantumul prejudiciului moral și al cheltuielilor judiciare. Orice critică adusă pedepsei aplicate de 2 judecător trebuie să fie examinată conform art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală (încheierea nr. 1ra-738/2024, § 16). Cuantificarea prejudiciului moral și a cheltuielilor judiciare urmează a fi examinate doar prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-296/2024, § 41). Prin urmare recursul va fi analizat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală. i. Art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală

Recurentul nu este de acord cu pedeapsa aplicată. Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50). Prin urmare, în ceea ce privește pedeapsa aplicată, recursul nu se încadrează în temeiurile de recurs și este inadmisibil. ii. art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

Recurentul își exprimă dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral acordat, susținând, în termeni generali, că părții civile i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice considerabile, determinate de fractura coastei.

Completul reiterează că stabilirea cuantumului prejudiciului moral ține de natura și gravitatea suferințelor cauzate părții vătămate, de circumstanțele concrete ale faptei și de exigența acordării unei satisfacții echitabile, cu respectarea principiului proporționalității și a practicii judiciare în cauze similare. Despăgubirea acordată pentru prejudiciul moral nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de CtEDO și de Curtea Supremă de Justiție în cazuri similare (decizia nr. 1ra-754/2024, §§ 44–45).

Instanța de apel a acordat părții civile o despăgubire pentru prejudiciul moral de 50.000 de lei. Suma acordată părții civile cu titlu de prejudiciu moral nu este excesiv de mică. În încheierile nr. 1ra-1564/2023 și nr. 1ra-85/2023, Curtea a considerat că despăgubirea de 40.000 de lei și, respectiv, 50.000 de lei, au fost suficiente pentru cauzarea în accidente a vătămărilor corporale medii. Îi revine părții care pretinde prejudiciul moral obligația de a justifica întinderea concretă a acestuia (decizia nr. 1ra-1117/2023, § 36). Recurentul nu a invocat argumente care să denote că suma adjudecată ar fi vădit disproporționată și că părții civile i-au fost cauzate suferințe mai mari decât altor persoane cărora le este cauzate leziuni corporale medii în accidente rutiere. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

Instanța de apel a admis apelul în partea cheltuielilor judiciare, întrucât prima instanță a omis să se pronunțe asupra acestora. Instanța de apel a dispus încasarea sumei de 5.000 de lei, motivând soluția prin neprezentarea listei detaliate a acțiunilor efectuate pentru reprezentare și a timpului cheltuit pentru 3 aceasta. Recurentul susține că suma acordată este insuficientă în raport cu cheltuielile suportate pentru asistența juridică și solicită încasarea sumei de 38.378,80 de lei.

Completul reține că sunt compensabile doar cheltuielile reale, necesare și rezonabile ca mărime (deciziile nr. 1ra-1117/2023, § 40, 1ra-168/2024, § 29). Ordinul de plată (f.d. 209, vol. 1) confirmă efectuarea plății, însă, el nu demonstrează caracterul necesar și rezonabil al întregului onorariu solicitat. Încă în fața primei instanțe, avocatul a solicitat încasarea sumei de 38.378,80 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, însă nu a prezentat o listă detaliată a serviciilor juridice prestate, a acțiunilor efectuate pentru reprezentarea inculpatului și a timpului alocat acestora. Avocatul nu a oferit detalii în acest sens nici în recursul înaintat, după ce instanța de apel a încasat doar o mică parte din onorariul pretins. Având în vedere materialele cauzei, complexitatea ei, contribuția efectivă a avocatului la examinarea acesteia, precum și faptul că în cealaltă parte recursul este vădit neîntemeiat, suma de 5.000 de lei stabilită de instanța de apel nu este vădit nerezonabilă.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Andrei Habravan împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 05 noiembrie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 4