1ra-1425/2019 — art. 264 al. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 24 noiembrie 2017, Roman Iurkevych a fost recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Acțiunea civilă înaintată de către Vasile Glavan a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite părții civile, să hotărască instanța civilă. Solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpat în contul statului cheltuielile de judecată în mărime de 8 534 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Roman Iurkevych a fost condamnat pentru faptul că la 02 iulie 2017, aproximativ la ora 08:00, conducând automobilul de marca ,,Renault” model ,,Scenic” cu numerele de înmatriculare din Republica Moldova, XXXXX, având în calitate de pasager pe concubina sa, Oxana Crăciun, întorcându-se din Ucraina, deplasându-se pe traseul M-14, Chișinău- Brest-Odessa, în apropierea de s. Măgdăcești, r-nul Criuleni, fiind 1 într-o stare avansată de oboseală, manifestând imprudență exprimată prin încrederea exagerată în sine, dându-și seama că acțiunile sale ar putea provoca consecințe social periculoase, dar fiind predominat de ideea nechibzuită că ele ar putea fi evitate, încălcând prevederile art. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 357 din 13.05.2009, potrivit căruia conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de a conduce, prevederile art. 45 alin. (1) lit. a), și b), potrivit căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, precum și art. 42 pct. 4 al Regulamentului vizat, potrivit căruia intrarea pe banda extremă stângă destinată circulației în sens opus este interzisă, în rezultatul căreia nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului și a ieșit pe contrasens, tamponând automobilul de marca ,,Mercedes”, modelul ,,190”, cu numerele de înmatriculare din Republica Moldova XXXXX, condus de către cet. Dumitru Glavan, care circula regulamentar în direcția mun. Bălți, în calitate de pasager fiind cet. Alexei Stegărescu, iar în urma impactului, pasagerilor Oxana Crăciun și Alexei Stegărescu, precum și conducătorului automobilului de marca ,,Mercedes”, Dumitru Glavan, le-au fost provocate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în urma cărora a survenit decesul acestora, vătămările corporale având legătură directă cu cauza decesului. 2.1. Roman Iurkevych la începutul cercetării judecătorești a depus în conformitate cu art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, prin înscris autentic o cerere, prin care a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Împotriva sentinței a declarat apel fără a contesta vinovăția inculpatului procurorul prin care a solicitat casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Vasile Glavan să fie admisă integral, dar și a încasa din contul inculpatului în folosul statului cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea expertizelor în sumă de 8 534 lei. În motivarea apelului procurorul a indicat că, instanța de judecată nu a ținut cont de gravitatea și urmările infracțiunii, de faptul că în urma comiterii infracțiunii în cauză au decedat trei persoane, precum și de faptul că inculpatul până în prezent nu a restituit succesorilor părților vătămate prejudiciul cauzat în urma infracțiunii. 2 La fel, procurorul a susținut că, instanța de judecată neîntemeiat a respins solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată ce au fost suportate pentru efectuarea expertizelor medico-legale. 3.1. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, inculpatul Roman Iurkevych a înaintat cerere de apel prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care în privința sa să fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate. În motivarea apelului, inculpatul a indicat că nu este de acord cu pedeapsa stabilită, deoarece în acest mod este privat de posibilitatea de a munci, de a-și întreține copii minori, patru la număr, or, copii la moment se află în grija soacrei acestuia care nu are posibilitatea de a avea grijă deplină de ei. 3.2. Consecvent, sentința primei instanțe a fost contestată cu apel și de către apărătorul Constantin Goncear în numele inculpatului prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a aplica inculpatului o pedeapsă mai blândă. În motivarea apelului apărătorul a indicat că, pedeapsa stabilită lui Roman Iurkevych este una prea aspră, or, instanța nu a luat în considerație motivele și circumstanțele infracțiunii, și anume faptul că infracțiunea a fost comisă din imprudență, Roman Iurkevych recunoscând faptul dat și căindu-se sincer de cele comise, ca urmare inculpatul neprezentând pericol pentru societate. Mai mult ca atât, succesorul părții vătămate Maria Dechart, fiind mama concubinei lui Roman Iurkevych, Oxana Crăciun, care de asemenea, a decedat în urma accidentului, nu are nici o pretenție materială sau morală față de Roman Iurkevych și a menționat că dorește ca acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, nefiind privat de libertate. Totodată, Roman Iurkevych a fost de acord să achite paguba materială și morală în sumă de 2 800 euro și 100 000 lei, respectiv, succesorului părții vătămate Vasile Glavan, ceea ce nu va putea face aflându-se în închisoare. Succesorul părții vătămate F. Stegărescu nu a înaintat acțiune civilă, fapt care dovedește că și el îl iartă pe inculpat. 3.3. Consecvent, nefiind de acord cu soluția primei instanțe succesorul părții vătămate Oxana Crăciun - Maria Dechant, a înaintat cerere de apel prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a aplica în privința inculpatului o pedeapsă neprivativă de libertate. 3.

De asemenea, administratorul ICAP ,,Coopalimentara” Vasile Lesnic, a înaintat în instanța de apel o cerere prin care a solicitat includerea în lista 3 cheltuielilor judiciare pe cauza penală privind învinuirea lui Roman Iurkevych în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal, a sumei de 96 100 lei, formate la 20.02.2018, și sumei de 400 lei pe zi, începând cu 21.02.2018, cu încasarea acesteia în contul ICAP ,,COOPALIMENTARA” a UCCC. În motivarea cererii depuse, a indicat că ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC deține autorizația de funcționare a parcării auto cu plată nr.01469 din 16.01.2017 și Autorizația de funcționare a parcării auto cu plată nr.01501 din 16.01.2018, astfel fiind parcare auto specializată cu un nivel sporit de securitate, acces limitat a terțelor, fiind întrunite condiții necesare pentru asigurarea integrității corpurilor delicte. Legea stabilește măsuri obligatorii ce trebuie respectate, pentru asigurarea păstrării corpurilor delicte și a altor obiecte în cadrul desfășurării procesului penal, în vederea prevenirii pierderii, deteriorării, alterării, atingerii între ele sau amestecului corpurilor delicte ori al altor obiecte. În temeiul celor enumerate ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC începând cu ianuarie 2017, primește la parcarea specializată pentru păstrare corpurile delicte - mijloacele de transport, reținute de organele de urmărire penală și agenții constătători pe marginea cauzelor penale și contravenționale. Astfel, toate cheltuielile legate de păstrarea corpurilor delicte din 02.07.2017 și până la 20.02.2018 (în decurs de 234 zile), le suportă doar ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC. Conform Listei de preturi la serviciile acordate de păstrarea autoturisme, situata pe str. Otovasca, 19, aprobata prin ordinul directorului ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC nr.164 din 26 decembrie 2016, prețul de păstrare a unui automobil este constituit din următoarele plăți: intrarea pe teritoriul parcării - 450 lei; păstrarea în termen până la 5 zile - 15 lei ora = 1800 lei; păstrarea în termen mai mult de 5 zile, constituie - 200 lei/zi (229 zile) = 45800 lei. în total creanța (cheltuielile judiciare) a ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC pentru păstrarea automobilelor de model Mercedes 190d cu numărul de înmatriculare - XXXXX și Renault Scenic cu numărul de înmatriculare - XXXXX constituie 96100 lei și fiecare zi aceasta sumă creste cu 400 lei. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, apelul declarat de către succesorul părții vătămate Crăciun Oxana - Maria Dechant a fost respins ca depus peste termen, iar apelurile declarate de către inculpatul și avocatul acestuia au fost respinse ca fiind nefondate. Apelul declarat de către procuror și cererea administratorului ICAP ,,Coopalimentara” Vasile Lesnic, au fost admise, casată sentința parțial și pronunțată în această partea o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: 4 Se încasează din contul inculpatului, în beneficiul succesorului părții vătămate, Vasile Glavan, prejudiciul material în mărime de 225 827,61 lei și prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei. Se încasează din contul inculpatului, în beneficiul ICAP ,,Coopalimentara”, suma de 96 100 lei, cu titlu de cheltuieli pentru păstrarea automobilelor Mercedes 1900, cu nr. de înmatriculare XXXXX și Renault Scenic, cu nr. de înmatriculare XXXXX. Se încasează din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare în mărime de 8 534 lei. În rest a fost menținute dispozițiile sentinței. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, apelul declarat de către succesorul părții vătămate Maria Dechant a fost declarat peste termen și nu poate fi repus în termen, mai mult, succesorul părții vătămate nici nu a solicitat repunerea în termen, iar instanța nu a elucidat motivele întemeiate exhaustiv prevăzute de legiuitor la art. 403 Cod de procedură penală. Așadar, raportând cauzei, textele de procedură penală, instanța de apel a conchis că în speță, termenul de declarare a apelului a fost omis de către succesorul părții vătămate Maria Dechant, din circumstanțe care sunt imputabile instanței de judecată, or, sentința în cauză a fost pronunțată la 24.11.2017, iar apelul a fost depus la 30.01.2018. Subsecvent, instanța de apel a subliniat că la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui, acesta recunoscând integral vinovăția. Totodată, a menționat că sentința primei instanțe nu a fost atacată în partea stabilirii vinovății inculpatului, ci doar în partea individualizării pedepsei penale, acțiunea civilă și cheltuielile de judecată. Astfel, referitor la apelurile declarate de către inculpat și apărătorul acestuia, dar și apelul procurorului, referitor la măsura și tipul pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel le-a respins ca fiind nefondate, or, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal și a stabilit o pedeapsă proporțională. Totodată, a ținut cont de faptul că, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Consecvent, instanța de apel a menționat că, circumstanțe agravante nu au fost stabilite, iar drept circumstanțe atenuante au fost reținute: căința sinceră. 5 Instanța de apel a admis acțiunea civilă declarată de către succesorul părții vătămate Vasile Glavan, prin care a solicitat încasarea prejudiciului material valoarea automobilului de model Mercedes 190, care conform raportului de evaluare din 09.11.2047, (f.d. 219- 223, vol. I), constituie suma de 225 827,61 lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, or, prin acțiunile prejudiciabile ale inculpatului a fost deteriorat automobilul de model Mercedes 190, cu nr. de înmatriculare XXXXX, iar potrivit raportului de evaluare din 09.11.2047, (f.d. 219-223, vol. I), valoarea acestuia constituie suma de 225 827,61 lei, care urmează a fi încasată din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate Vasile Glavan. Mai mult, instanța de apel a reiterat că potrivit art. 1398 alin. (1) Cod Civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Prin urmare, având în vedere că succesorului părții vătămate Vasile Glavan, prin infracțiunea comisă de către inculpat i-au fost cauzate suferințe psihice, de ordin moral, or, ca rezultat al accidentului rutier a decedat fratele său mai mic. Astfel, instanța de apel a conchis că este întemeiată solicitarea succesorului părții vătămate a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei. De asemenea, instanța de apel a indicat că potrivit dosarului penal, dar și în ședința instanței de apel, administratorul ICAP ,,Coopalimentara”, Vasile Lesnic, a înaintat o cerere prin care a solicitat includerea în lista cheltuielilor judiciare pe cauza penală privind învinuirea lui Roman Iurkevych, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal, a sumei de 96 100 lei, formate la 20.02.2018, și sumei de 400 lei pe zi, începând cu 21.02.2018, cu încasarea acesteia în contul ICAP ,,COOPALIMENTARA” a UCCC, cerință care a fost admisă, din următoarele considerente. Astfel, din materialele cauzei rezultă că ICAP „COOPALIMENTARA”a UCCC deține autorizația de funcționare a parcării auto cu plată nr.01469 și Autorizația de funcționare a parcării auto cu plată nr.01501 din 16.01.2018. Subsecvent, la 02 iulie 2017, în baza Actului primirii la păstrare a unității de transport nr.00241 și Actului primirii la păstrare a unității de transport nr.00242 din 02.07.2017, ICAP „Coopalimentara” a primit la păstrare în parcarea specializată din str. Otovasca, 19a, mun. Chișinău, automobil de model Mercedes 190 cu numărul de înmatriculare - XXXXX și automobil de model Renault Scenic cu numărul de înmatriculare - XXXXX, recunoscute drept corpuri delicte pe cauza penală privind 6 învinuirea lui Roman Iurkevych în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal. Mai mult, s-a stabilit că cheltuielile legate de păstrarea corpurilor delicte din 02.07.2017 și până la 20.02.2018 (în decurs de 234 zile), le suportă ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC, însă, ținând cont că cheltuielile în cauză sunt în legătură cauzală cu acțiunile prejudiciabile ale inculpatului Roman Iurkevych, instanța de apel a conchis necesar de a încasa din contul ultimului suma de 96 100, or, conform Listei de prețuri la serviciile acordate de păstrarea autoturisme, situata pe str. Otovasca, 19, aprobata prin ordinul directorului ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC nr.164 din 26 decembrie 2016, prețul de păstrare a unui automobil este constituit din următoarele plăti: intrarea pe teritoriul parcării - 450 lei; păstrarea în termen până la 5 zile - 15 lei ora = 1800 lei; păstrarea în termen mai mult de 5 zile, constituie - 200 lei/zi (229 zile) = 45800 lei. în total creanța (cheltuielile judiciare) a ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC pentru păstrarea automobilelor de model Mercedes 190 cu numărul de înmatriculare - XXXXX și Renault Scenic cu numărul de înmatriculare - XXXXX constituie 96 100 lei și fiecare zi aceasta sumă creste cu 400 lei. Această concluzie fiind susținută și de prevederile art. 227 alin. (1) și pct. 2) alin. (2) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea corpurilor delicte. Iar potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare pentru păstrarea, transportarea corpurilor delicte sunt suportate de condamnat sau trecute în contul statului. Totodată, instanța de apel a reținut că, solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpat în contul statului a cheltuielilor judiciare în urma efectuării expertizelor judiciare în mărime de 8 534 lei, urmează a fi admisă ca fiind întemeiată din următoarele motive. Astfel, în vedere soluționării juste a cauzei penale, s-a dispus efectuarea expertizelor judiciare, confirmate prin raportul de expertiză judiciară nr. 1287 din 19.07.2017, (f.d. 48-50, verso), raportul de expertiză judiciară nr. 1286 din 25.07.2017, (f.d. 64-67), raportul de expertiză judiciară nr. 1331 din 15.09.2017 (f.d. 83-87, vol. I), raportul de expertiză nr. 94D/1331 din 18.09.2017 (f.d. 93-94, vol. I), fiind emise urmare a acțiunilor infracționale ale inculpatului, este întemeiată, urmând ca această sumă să fie încasată din contul inculpatului, mai mult, expertizele în speță au fost dispuse nu l-a discreția OUP, dar ca rezultat al activității infracționale a inculpatului, care a recunoscut fapta incriminată. 7 Instanța de apel raportând prevederile legale, la materialele cauzei, a constatat că plata cheltuielilor judiciare urmează a fi puse în sarcina inculpatului atâta timp cât Roman Iurkevych a recunoscut că a comis o infracțiune, vina acestuia fiind dovedită indubitabil, or, efectuarea expertizelor care reprezintă obiectul de studiu al instanței de apel, au avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului. Prin urmare, cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 8 534 lei în legătură cu efectuarea constatării medico- legale și a expertizei medico-legale din contul inculpatului în contul statului, instanța de apel a admis-o ca întemeiată și va trece aceste cheltuieli în contul inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către succesorul părții vătămate Maria Dechant, prin care solicită casarea deciziei, repunerea în termen și asistență juridică garantată de stat. În motivarea celor solicitate, partea vătămată susține dezacordul cu aprecierile date de către instanța de apel, faptul că i-a fost încălcat dreptul la apărare, eronat i- a respins apelul ca tardiv și nu i-a fost eliberat dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău. 5.1. Nefiind de acord cu decizia, inculpatul declară recurs prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care instanța să respingă acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, cererea înaintată de către ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC și solicitarea procurorului de a încasa de la inculpat în beneficiul statului cheltuielile judiciare. Recurentul indică că nu este de acord cu decizia, deoarece instanța de apel eronat a apreciat probele administrate în respectiva cauză penală, mai mult susține că, sentința și decizia nu au fost traduse în limba rusă, iar procesul-verbal al ședinței de judecată din 20.02.2018 a fost tradus greșit, or, ultimul nu cunoaște limba română. 5.2. La 08 iunie 2018, succesorul părții vătămate Maria Dechant și inculpatul declară recurs motivat, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului în temeiul art. 90 Cod penal de suspendat condiționat executarea pedepsei și respingerea integrală a cererii declarată de către ICAP „COOPALIMENTARA” a UCCC, și a cererii declarate de către succesorul părții vătămate Vasile Glavan

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursurilor, din următoarele considerente. 8 Din conținutul recursului ordinar declarat către partea vătămată Maria Dechant la 27 februarie 2018, se evidențiază dezacordul cu decizia instanței de apel invocând că, instanța greșit a respins apelul declarat, ca fiind depus peste termen. Colegiul penal menționează că, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Conform prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Din materialele cauzei rezultă că, succesorul părții vătămate Maria Dechant din circumstanțe necunoscute a omis termenul de declarare al apelului, or, sentința a fost pronunțată la 24 noiembrie 2017, iar ultima declară apel la 30 ianuarie 2018. Prin urmare, depunerea apelului de către succesorul părții vătămate Maria Dechant s-a efectuat cu omiterea termenului legal, ori potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile. Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală rezultă că, succesorul părții vătămate Maria Dechant nu poate declara recurs ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 20 februarie 2018, din motiv că în speță nu a fost utilizată calea ordinară de atac – apelul. Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o examinare în fapt și în drept a hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică fondul cauzei. Urmare, celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul ordinar declarat de către succesorul părții vătămate împreună cu inculpatul din 08 iunie 2018, Colegiul penal susține că, potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin. (2) Cod de procedură penală, părțile sunt în drept să declare recurs ordinar atât în latura penală, cât și în cea civilă. Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. 9 Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 20 februarie 2018, în prezența inculpatului, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată, aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate (f.d. 90, vol. II). La 20 martie 2018, copia deciziei motivate a fost expediată atât inculpatului, cât și succesorului părții vătămate Maria Dechant, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar. Totodată, din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată a fost pronunțată la 20 martie 2018, decizia a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău în aceeași zi. Succesorul parții vătămate Maria Dechant și inculpatul au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel la 08 iunie 2018 (f.d. 177, vol. II, ștampila aplicată pe plic), astfel, reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar s-a epuizat la 20 aprilie 2018, inclusiv. Astfel, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a fost respectat de către recurenți, el fiind declarat peste termenul de 30 zile. Mai mult, recurenții nu aduc careva argumente întemeiate în justificarea motivelor întârzierii declarării recursului. Totodată, Colegiul penal reține că, termenul de declararea al recursului ordinar este absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac. De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr. 25763/10 din 18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești. Referitor la argumentele recurenților, expuse în pct. 5.2 din prezenta decizie, instanța de recurs nu se va expune asupra lor, odată ce recursul este declarat peste termenul stabilit de art. 422 Cod de procedură penală. În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar, este depășit, prin urmare, recursul ordinar este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen. 10 Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpat, Colegiul penal constată că, autorul recursului nu indică nici un temei de casarea a hotărârii atacate prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, mai mult, inculpatul în cererea de recurs doar solicită să fie examinată cauza penală din motiv că ultimul nu este de acord cu decizia instanței de apel. Astfel, Colegiul penal remarcă prevederile art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, care indică că, recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală, menționează expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. Prin urmare, inculpatul nu indică erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal constată că, recursul ordinar declarat de către inculpatul, Roman Iurkevych, nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în 11 care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide că, nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1), 2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Iurkevych Roman XXXXXX, de către partea vătămată Maria Dechant la 27 februarie 2018 ca fiind vădit neîntemeiat, iar cel din 08 iunie 2018 declarat împreună cu inculpatul ca fiind declarat peste termen. Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, în propria cauză penală, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 noiembrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 12